{"id":25308,"date":"2024-03-19T10:07:16","date_gmt":"2024-03-19T10:07:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=25308"},"modified":"2024-03-19T10:07:16","modified_gmt":"2024-03-19T10:07:16","slug":"mimetism-si-neputinta","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/mimetism-si-neputinta\/","title":{"rendered":"Mimetism \u015fi neputin\u0163\u0103\u2026"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Deplin firesc, revistele didactice au fost dintotdeauna \u015fi ecoul (uneori, motorul) fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor \u015fi perseveren\u0163ei at\u00e2tor genera\u0163ii de vrednici dasc\u0103li ai \u015fcolii, devota\u0163i \u00eentru c\u0103l\u0103uzitoare lumin\u0103 \u015fi trudnic\u0103 temeinicie. M\u0103rturiile oric\u0103rei colec\u0163ii ale unor astfel de publica\u0163ii sunt numeroase \u2013 la fel, cele \u00eennobil\u00e2nd Fondul documentar \u201eG.T. Kirileanu\u201d al Bibliotecii Jude\u0163ene. Prin urmare, s\u0103 r\u0103sfoim…<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

\u00cen urm\u0103 cu un veac, directorul Liceului \u201eMihai Viteazul\u201d din Alba Iulia<\/strong> \u00eencredin\u0163a tiparului, odat\u0103 cu \u00eent\u00e2iul num\u0103r al Anuarului 1923\/1924<\/em><\/strong>, \u015fi g\u00e2nduri\/r\u00e2nduri de \u00eendemn precum acestea, rostite pentru \u201edoamne, domni \u015fi iubita tinerime\u201d la sf\u00e2r\u015fit de an \u015fcolar:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cen mitologia Nordului aspru \u015fi posomor\u00e2t exist\u0103 credin\u0163a c\u0103 la r\u0103d\u0103cina Arborelui vie\u0163ii<\/em> se afl\u0103 Izvorul \u00een\u0163elepciunii<\/em>. To\u0163i c\u00e2\u0163i beau din acest izvor se fac \u00een\u0163elep\u0163i. Dar Arborele vie\u0163ii<\/em> e ascuns \u00eentre st\u00e2nci uria\u015fe \u015fi jgheaburi pr\u0103p\u0103stioase \u00eenchid c\u0103r\u0103rile muritorilor, care \u00eenseteaz\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 ap\u0103 vie.[…]<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 credin\u0163\u0103 a mitologiei nordice cuprinde un ad\u00e2nc adev\u0103r: adev\u0103rul c\u0103 la \u00een\u0163elepciunea vie\u0163ii se poate ajunge numai cu multe suferin\u0163e \u015fi jertfe. Trebuie munc\u0103 mult\u0103 \u015fi obositoare, lupt\u0103 grea \u015fi \u00eente\u0163it\u0103, ca s\u0103 po\u0163i ajunge la Izvorul \u00een\u0163elepciunii<\/em>, care nu-i altceva dec\u00e2t adev\u0103rata cultur\u0103, lumina sufletului, spre care \u00eenseteaz\u0103 omenirea\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Desigur, pentru to\u0163i urechi\u015ftii scriitori de \u201eproiecte\u201d \u015fi m\u00e2ndrii posesori de diplome-fake \u015fi doctorate-paste, mesajul e mult prea patetic \u015fi total anacronic \u00een zilele noastre, c\u00e2nd reala tr\u0103ire\/sim\u0163ire a \u201emateriei vii\u201d din \u015fcoli (dasc\u0103li, elevi<\/em> \u015fi \u2013 dincolo de gard \u2013 p\u0103rin\u0163ii<\/em>) nu prea conteaz\u0103. Nici cei din \u201eNordul aspru \u015fi posomor\u00e2t\u201d \u015fi nici mul\u0163imile carpato-danubiano-pontice de ostenitori \u00eentru devenire nu visau \u00eens\u0103 la binefaceri precum mediul on-line, telefonul mobil, tableta \u015fi toate celelalte facilit\u0103\u0163i (cu mai mul\u0163i ori mai pu\u0163ini G), care multora le pot oferi, zi de zi \u015fi ceas de ceas (chiar din fraged\u0103 pruncie!), infailibila \u015fans\u0103\/suficien\u0163\u0103 de a deveni analfabe\u0163i func\u0163ionali<\/em>, cu veleit\u0103\u0163i de atot\u015ftiutori.<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

Dar, cum cei care ante nos fuerunt<\/em> pare c\u0103 \u00een materie de \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are \u201e\u015ftiau doar una \u015fi bun\u0103\u201d, iat\u0103 c\u0103 \u015fi directorul din 1928 al \u015ecolii Normale \u201eAndrei \u015eaguna\u201d din Sibiu<\/strong> vrea s\u0103 ne dea frisoane \u00een Anuarul<\/em> distinsei institu\u0163ii andreiene, ce d\u0103inuia sub acest nume de 75 de ani:<\/p>\n\n\n\n

\u201eA \u00eenv\u0103\u0163a numai \u00een vederea ob\u0163inerii unui numit loc \u00een ordinea de merit sau a unei note bune, ori a \u00eenv\u0103\u0163a numai \u00een vederea ob\u0163inerii unui certificat sau \u00een vederea trecerii unui examen ce v\u0103 a\u015fteapt\u0103 ca o amenin\u0163are la finele anilor de studii, dincolo de care se deschid por\u0163ile unei anumite situa\u0163ii sociale, este o munc\u0103 lipsit\u0103 de valoare etic\u0103, lipsit\u0103 de cei doi factori care dau noble\u0163e muncii: dragostea de munc\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163a datoriei de a munci.<\/p>\n\n\n\n

Acest fel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00eenseamn\u0103 a str\u00e2nge la un loc cele mai disparate lucruri, care nu se pot coordona, nu se pot \u00eenchega \u00eentr-un \u00eentreg \u015fi care nu servesc la altceva, dec\u00e2t a ar\u0103ta la nevoie c\u0103 posezi cutare ori cutare lucru, dar care este tot at\u00e2t de str\u0103in fiin\u0163ei tale ca \u015fi \u00eena\u00adinte de a-l poseda. Atare cuno\u015ftin\u0163e, nefr\u0103m\u00e2ntate \u00een sufletul t\u0103u, neordonate, ne\u00eenchegate \u015fi neasimilate nu au nici o valoare\u201d.<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu ne \u00eengrijor\u0103m \u00eens\u0103 prea mult!… \u00censemnele contemporaneit\u0103\u0163ii tarelor noastre chiar \u015fi cu cele de acum un veac sunt tot at\u00e2t de lesne de g\u0103sit. Cit\u0103m din G\u00e2ndul nostru<\/em><\/strong>, articolul-program al unei alte publica\u0163ii \u2013 bucure\u015ftene de aceast\u0103 dat\u0103 \u2013, ce \u00ee\u015fi lansa \u00eent\u00e2iul num\u0103r la \u00eenceput de an 1916<\/strong> (Educa\u0163ia<\/em><\/strong>. Revist\u0103 pentru \u015fcoal\u0103 \u015fi familie<\/strong>):<\/p>\n\n\n\n

\u201eNe afl\u0103m la o cotitur\u0103 pronun\u0163at\u0103 a vie\u0163ii noastre sociale \u2013 am pierdut parc\u0103 drumul vechi din vedere \u015fi nu z\u0103rim mai nimic \u00eenainte. Datori suntem s\u0103 lupt\u0103m \u015fi s\u0103 ne croim c\u0103rarea dreapt\u0103, spre a putea ajunge acolo unde sunt chemate popoarele alese. […] Ast\u0103zi, conduc\u0103torii de sus \u015fi p\u00e2n\u0103 jos \u015fi educatorii de toate categoriile sunt \u00een genere lipsi\u0163i de acea autoritate moral\u0103, bazat\u0103 pe dreptate, sinceritate, pe \u00eendeplinirea con\u015ftiincioas\u0103 \u015fi \u00eensufle\u0163it\u0103 a propriilor datorii; bazat\u0103 pe superioritatea nediscutabil\u0103 a celor chema\u0163i s\u0103 comunice \u2013 dar mai \u00eent\u00e2i s\u0103 posede \u2013 focul sacru al activit\u0103\u0163ii \u00een\u0163elepte \u015fi spornice.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 nu ne l\u0103s\u0103m cople\u015fi\u0163i \u00eens\u0103 de aceast\u0103 criz\u0103 moral-social\u0103, c\u0103ci de la sfor\u0163\u0103rile noastre at\u00e2rn\u0103 ca ea s\u0103 fie cu totul trec\u0103toare.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Nu de prisos pare \u015fi reproducerea acestor r\u00e2nduri, semnate \u00een acela\u015fi prim num\u0103r de universitarul Ion Simionescu, ilustru pedagog \u015fi geolog, membru al Academiei Rom\u00e2ne<\/strong>:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00cemprejur\u0103rile prin care trecem nu trebuie s\u0103 de\u015ftepte \u00een noi numai durere \u015fi \u00eengrijorare; ele trebuie s\u0103 r\u0103scoleasc\u0103 \u00een oricine \u00eentreaga energie de care dispune, spre a fi folositor \u0163\u0103rii \u015fi neamului. Din toate se vede c\u0103 de cum e zidit \u015fi educat individul, se resimte \u015fi \u0163ara. Vrem o \u0163ar\u0103 liber\u0103? Dorim un neam puternic? Mijloace se g\u0103sesc \u00een fiecare din noi. Ideea de sacrificiu pentru binele ob\u015ftesc trebuie s\u0103dit\u0103 \u015fi \u00eengrijit\u0103 \u00een oricine are dragostea real\u0103 de \u0163ar\u0103. Sacrificiul \u015fi sim\u0163ul de solidaritate pot face minuni \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care trebuie s\u0103-\u015fi caute sc\u0103parea \u00een puterile ei proprii.\u201d<\/p>\n\n\n\n

*<\/p>\n\n\n\n

\u015ei, dac\u0103 tot c\u0103ut\u0103m \u201er\u0103d\u0103cinile r\u0103ului\u201d, lini\u015ftitoare m\u0103rturii pentru suficien\u0163a noastr\u0103 cea de toate zilele afl\u0103m \u015fi-n Anuarul \u015ecolii Normale<\/em><\/strong> \u201ePreda Buzescu<\/em><\/strong>\u201d din Slatina<\/strong> anilor 1927-1930<\/strong>, din prelegerea unui inspector \u015fcolar primar:<\/p>\n\n\n\n

\u201eProblema cea mare ce ni se pune pentru mult\u0103 vreme, de aici \u00eenainte, este cultura poporului. Dup\u0103 \u00eemplinirea visului istoric na\u0163ional, cuv\u00e2ntul \u00abcultur\u0103\u00bb a ajuns \u00een gura tuturor. Ca o lozinc\u0103 deschide drumul spre considera\u0163ie \u015fi situa\u0163ii sociale: \u00aba fi cult\u00bb [mai nou: coolt<\/em>!] este titlul de noble\u0163e al noilor vremi. Cu chipul acesta cultura a ajuns un articol foarte cerut pe pia\u0163a social\u0103, pe care to\u0163i caut\u0103 s\u0103 \u015fi-l procure foarte u\u015for \u015fi c\u00e2t mai ieftin. De aici, at\u00e2ta falsitate \u015fi surogat. Acum primejdia e \u015fi mai mare, falsa cultur\u0103 se \u00eenfige tot mai mult…<\/p>\n\n\n\n

 De bine, de r\u0103u, am avut o veche cultur\u0103 popular\u0103, r\u0103s\u0103rit\u0103 din p\u0103m\u00e2ntul \u015fi firea noastr\u0103, care se chema omenie<\/em> \u015fi ne sta bine cu d\u00e2nsa. Ast\u0103zi am \u00eenceput s\u0103 o pierdem, pentru at\u00e2tea obiceiuri ur\u00e2te, \u00eemprumutate de la str\u0103ini, \u015fi nimeni nu caut\u0103 s\u0103 pun\u0103 stavil\u0103 acestui curent de stric\u0103ciune moral\u0103, cultural\u0103 \u015fi social\u0103. […]<\/p>\n\n\n\n

\u00cen toate p\u0103r\u0163ile unde exist\u0103 o tradi\u0163ie cultural\u0103, progresul se bizuie pe munca recunoscut\u0103 a trecutului. \u015ei e firesc s\u0103 fie a\u015fa. La noi e dimpotriv\u0103. Fiecare proasp\u0103t venit la o \u015fcoal\u0103 [sau minister<\/em>, am ad\u0103uga noi] are preten\u0163iune de a zidi din nou. Ce a fost nu se \u015ftie, deci nu exist\u0103. Acea \u015fcoal\u0103 \u00eencepe \u015fi se termin\u0103 cu el. Truda celor care \u00eencep de la cap\u0103t se pierde mereu pentru urma\u015fi…<\/p>\n\n\n\n

Suntem cu multe \u00een faza dibuirilor. Fiecare, pun\u00e2nd m\u00e2na pe o carte str\u0103in\u0103, \u00ee\u015fi \u00eenchipuie a fi apostolul ideilor cuprinse \u00een ea. Mai mult dec\u00e2t \u00een orice domeniu, \u00een pedagogie se poate constata acest fenomen. Toate nout\u0103\u0163ile de aiurea sunt transportate la noi \u015fi ap\u0103rate cu \u00eend\u00e2rjire.<\/p>\n\n\n\n

Rezultatul este un haos. Nimic specific poporului nostru nu se z\u0103misle\u015fte. \u015ecoala sufer\u0103 mult de pe urma importurilor insuficient experimentate. St\u0103m pe loc, de\u015fi am\u0103girile sunt pentru progres. Vina este \u015fi a dasc\u0103lilor. Munca \u00eenainta\u015filor ni se pare de mic pre\u0163. O nesocotim, pentru ca, la r\u00e2ndul lor, al\u0163ii s-o nesocoteasc\u0103 pe a noastr\u0103. Nu o relev\u0103m genera\u0163iilor tinere, pentru ca, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 ne-o treac\u0103 sub t\u0103cere pe a noastr\u0103… Firul conduc\u0103tor se rupe… A\u015fa este \u00een totul. Celor du\u015fi li se c\u00e2nt\u0103 aliluia<\/em>. G\u00e2ndirea lor este \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103 odat\u0103 cu creierul care a z\u0103mislit-o.\u201d Mai cit\u0103m o dat\u0103 sursa: Anuarul \u015ecolii Normale<\/em><\/strong> \u201ePreda Buzescu<\/em><\/strong>\u201d, Slatina, 1930<\/strong>. V\u0103 vine s\u0103 crede\u0163i?<\/p>\n\n\n\n

Constantin BOSTAN<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Deplin firesc, revistele didactice au fost dintotdeauna \u015fi ecoul (uneori, motorul) fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor \u015fi perseveren\u0163ei at\u00e2tor genera\u0163ii de vrednici dasc\u0103li ai \u015fcolii, devota\u0163i \u00eentru c\u0103l\u0103uzitoare lumin\u0103 \u015fi trudnic\u0103 temeinicie. M\u0103rturiile oric\u0103rei colec\u0163ii ale unor astfel de publica\u0163ii sunt numeroase \u2013 la…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,480],"tags":[],"class_list":["post-25308","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-270"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25308","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=25308"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25308\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":25310,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/25308\/revisions\/25310"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=25308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=25308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=25308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}