* * *<\/p>\n\n\n\n
Jung demonstreaz\u0103 c\u0103 modernitatea cultural\u0103 este cea care provoac\u0103 un grad \u00eenalt de disociere \u015fi confuzie psihic\u0103, at\u00e2t la nivelul individului, c\u00e2t \u015fi la nivelul societ\u0103\u0163ii. C\u00e2nd aceast\u0103 disociere se produce la nivelul societ\u0103\u0163ii ea degenereaz\u0103 (sau genereaz\u0103) \u00eentr-o \u201eepidemie psihic\u0103\u201d . Prin ce se caracterizeaz\u0103 o \u201eepidemie psihic\u0103\u201d la nivelul unei na\u0163ii? Printr-o stare de \u201eneg\u0103sire\u201d, de lips\u0103 a reperelor, a idealurilor, de ne\u00eencredere \u00een prezent \u015fi mai ales \u00een viitor. Ne\u00eencrederea nu mai e individual\u0103 ci colectiv\u0103, individul, la r\u00e2ndul lui, nu mai are \u00eencredere \u00een cel de al\u0103turi. \u015ei nici respect. Istoria, religia cu tot ce genereaz\u0103 ele \u00een societate nu mai sunt \u00een\u0163elese, sunt despodobite de statutul social, de rolul de catalizatori ai \u201etonusului social\u201d . C\u00e2nd un individ pierde sensul vie\u0163ii, sensul existen\u0163ei sau chiar al suferin\u0163ei sale, cazul s\u0103u \u201ese tope\u015fte\u201d \u00een societate. Dar c\u00e2nd \u00eentreaga societate pierde sensul vie\u0163ii, al suferin\u0163ei sau al istoriei, atunci lucrul este cu adev\u0103rat grav.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Ne tot ag\u0103\u0163\u0103m de pulpanele unor Cioran, Eliade, Ionescu, Tzara, deja le-am zdren\u0163uit de at\u00e2ta folosin\u0163\u0103\u2026! Dar cum au ajuns ei \u201evalori europene\u201d? Tr\u0103ind \u00een miezul lumii culturale europene, impun\u00e2ndu-se acolo, respir\u00e2nd acolo, departe de \u201eclocitoarea de genii\u201d de pe \u201emeridianul D\u00e2mbovi\u0163a\u201d. Vom redeveni \u201escriitori europeni\u201d c\u00e2nd vom tr\u0103i \u00een Europa, plenar, cu to\u0163i porii, c\u00e2nd o vom lua \u00een r\u0103sp\u0103r, c\u00e2nd o vom umili cu argumentele propriei evolu\u0163ii. Cum a f\u0103cut Cioran cu sensibilitatea francezului, cum a f\u0103cut Ionesco cu fantezia europeanului\u2026!<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 m-ar \u00eentreba cineva, rapid, de ce au disp\u0103rut civiliza\u0163iile maya sau altele la fel de celebre, al\u0103turi de na\u0163ii glorioase alt\u0103 dat\u0103, a\u015f r\u0103spunde rapid c\u0103 au disp\u0103rut datorit\u0103 faptului c\u0103 au l\u0103sat propria cultur\u0103 s\u0103 piar\u0103. Dac\u0103 sufletul unei societ\u0103\u0163i e cultura acelei societ\u0103\u0163i, e clar c\u0103 un trup decerebrat \u015fi f\u0103r\u0103 sensibilitate dispare iremediabil. Na\u0163ia rom\u00e2n\u0103 pare s\u0103 fie pe aceast\u0103 pant\u0103, a pierderii identit\u0103\u0163ii culturale, a \u201eaneantiz\u0103rii\u201d propriului suflet.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Practica ne arat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 \u00een universalitate\/ globalitate culturile mici devin \u015fi mai mici iar culturile mari \u00ee\u015fi impun tiranic valoarea, valorile. Istoria lumii o \u00eenlocuie\u015fte pe cea a unei na\u0163ii. Cet\u0103\u0163eanul e \u00een centrul lumii \u015fi nic\u0103ieri. Un soi de paranoia domin\u0103 actul public, discursul public se adreseaz\u0103 cet\u0103\u0163eanului lumii \u015fi mai pu\u0163in indivizilor cu nume \u015fi prenume, cu problemele zilei \u015fi ale nop\u0163ii, cu sentimentele lor care se consum\u0103 \u00een cel mai mare anonimat.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Cuvintele au puterea \u015fi forma \u015fi culoarea pe care le-o imprim\u0103m. Acela\u015fi cuv\u00e2nt, stea de exemplu, are alt\u0103 greutate, alt \u00een\u0163eles, alt gust \u015fi alt\u0103 form\u0103 la Eminescu, la Arghezi, la Nichita sau la Blaga. Scriitorii mari \u00ee\u015fi pun amprenta pe cuvintele pe care le folosesc, ceilal\u0163i scriitori sunt vorbi\u0163i de limba pe care o folosesc.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Cu acelea\u015fi cuvinte scrii \u015fi Biblia, scrii \u015fi Demonii lui Dostoievski, scrii \u015fi Upani\u015fadele. Dar \u015fi ordinele de condamnare la moarte. Numai c\u0103 le ordonezi altfel, numai c\u0103 sufletul \u015fi harul sunt altele.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 PIB-ul Rom\u00e2niei s-ar m\u0103sura \u00een poezii, \u00ee\u0163i dai seama ce important\u0103 ar deveni existen\u0163a poetului? Am da \u015fi la export, s-ar crea mafii care ar manipula poezia, ai vedea parlamentarii trec\u00e2ndu-\u015fi pe sub b\u0103nci \u00een Parlament teancuri cu c\u0103r\u0163i de poezie. S-ar propune tip\u0103rirea \u00een tiraje mari ale c\u0103r\u0163ilor de poezie, ca s\u0103 ajung\u0103 la tot poporul fl\u0103m\u00e2nd. Ar fi greve \u015fi mitinguri \u015fi sindicatele ar cere m\u0103rirea num\u0103rului de poezii pentru muncitori, \u0163\u0103rani, intelectuali \u015fi politicieni. Sigur c\u0103 ar merge ca moned\u0103 \u015fi poezia str\u0103in\u0103, un fel de valut\u0103 mai sigur\u0103 \u015fi mai stabil\u0103, dar nu toat\u0103 lumea \u015fi-ar permite-o.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd un popor trebuie s\u0103-\u015fi reformuleze miturile. S\u0103 le rescrie, s\u0103 le reinterpreteze, s\u0103 le aduc\u0103 \u00een prezent. E condi\u0163ia supravie\u0163uirii sale \u00een r\u00e2ndul celorlalte na\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n
* * *<\/p>\n\n\n\n
Capacitatea de a fi oportunist a neamului nostru dep\u0103\u015fe\u015fte capacitatea mai marilor zilei de a suporta pe oportuni\u015fti. (Iunie- iulie\/ 2007. Dintr-un volum, \u00een preg\u0103tire<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Adrian ALUI GHEORGHE<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" * * * Jung demonstreaz\u0103 c\u0103 modernitatea cultural\u0103 este cea care provoac\u0103 un grad \u00eenalt de disociere \u015fi confuzie psihic\u0103, at\u00e2t la nivelul individului, c\u00e2t \u015fi la nivelul societ\u0103\u0163ii. C\u00e2nd aceast\u0103 disociere se produce la nivelul societ\u0103\u0163ii ea degenereaz\u0103 (sau…<\/p>\n