{"id":2565,"date":"2013-07-24T16:18:38","date_gmt":"2013-07-24T16:18:38","guid":{"rendered":"http:\/\/www.cnrv.ro\/apostolul\/?p=2565"},"modified":"2013-07-24T16:18:38","modified_gmt":"2013-07-24T16:18:38","slug":"rememorari-nemtene-5","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-5\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u0163ene"},"content":{"rendered":"<p><b style=\"letter-spacing: 0.05em; line-height: 1.6875;\">IULIE<\/b><\/p>\n<p><b>\u00a0<\/b>1\/1933, s-au deschis, la \u015ecoala Normal\u0103 de Fete din Piatra-Neam\u0163, <b>cursurile de limb\u0103 francez\u0103<\/b> ale studentelor de la Universitatea ie\u015fean\u0103, conduse de prof. univ. Nicolae \u015eerban, la care au predat profesori francezi.<\/p>\n<p><b><\/b>2\/2007 \u2013 d. <b>Traian Cicoare, <\/b>Piatra-Neam\u0163, (n. 25. 01 [real\u0103]\/ 9. 02. [oficial\u0103] 1925, V\u00e2giule\u015fti, Mehedin\u0163i, azi, Gorj), absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Istorie a Universit\u0103\u0163ii <i>Victor Babe\u015f <\/i>din Cluj, profesor, publicist, prezen\u0163\u0103 activ\u0103, \u00een ultimele patru decenii, la toate marile evenimente culturale din Jude\u0163ul Neam\u0163; colaborator al publica\u0163iei noastre, ini\u0163iator \u015fi autor al acestei rubrici p\u00e2n\u0103 \u00een luna premerg\u0103toare plec\u0103rii sale la cele ve\u015fnice.<\/p>\n<p><b><\/b>3\/1953 \u2013 n. <b>Lumini\u0163a Cojocaru-Urbaczek<\/b>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 14. 03. 1997, Piatra-Neam\u0163), poet\u0103. \u00cenc\u0103 de pe c\u00e2nd era elev\u0103, a frecventat Cenaclul literar \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, poezia sa fiind apreciat\u0103 de Adrian Alui Gheorghe, Dan-Silviu Boerescu, Constan\u0163a Buzea \u015f. a. Scrieri: \u201eCenu\u015fi pe Golgota\u201d, 1992; \u201eNumele care mi se cuvine\u201d, 1996; \u201e\u015etreanguri de v\u00e2nt\u201d, 1997.<\/p>\n<p><b><\/b>6\/1958 \u2013 n.<b> Adrian<\/b> <b>Alui<\/b> <b>Gheorghe,<\/b>la Topoli\u0163a, Neam\u0163, scriitor, dr. \u00een filologie. A absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Alexandru Ioan Cuza din Ia\u015fi. A condus Cercul literar \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d din Piatra-Neam\u0163. Profesor, ziarist, director de muzeu,, consilier, consilier \u015fef, director al Direc\u0163iei pentru Cultur\u0103 Neam\u0163, deputat. Colaboreaz\u0103 la cele mai importante reviste literare din \u0163ar\u0103. Ini\u0163iator, \u00een colaborare, al mai multor publica\u0163ii literare din Neam\u0163 (\u201eAntiteze\u201d, \u201eBiblioteca din Nord\u201d, \u201eCaietele de la Dur\u0103u\u201d, \u201eConta\u201d, \u201eIon Creang\u0103\u201d, \u201eMeridianul Ozana\u201d). Distins cu Premiul Na\u0163ional al U. S. \u015fi cu Ordinul Meritul Cultural, \u00een Grad de Cavaler. Membru fondator al \u015ecolii de Poezie de la Neam\u0163, al Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie \u015fi al Concursului Na\u0163ional de Poezie \u201eAurel Dumitra\u015fcu\u201d. A publicat aproape 30 de c\u0103r\u0163i din crea\u0163ia proprie (poezie, proz\u0103, teatru, publicistic\u0103) \u015fi a \u00eengrijit multe c\u0103r\u0163i ale lui Aurel Dumitra\u015fcu. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p><b><\/b>9\/1946 \u2013 n. <b>Mircea-R\u0103zvan<\/b> <b>Ciac\u00e2ru,<\/b> la Cluj, pictor<b>. <\/b>Facultatea de Desen, Sec\u0163ia pictur\u0103 (1973). Expozi\u0163ii personale la Piatra-Neam\u0163 (1974-2008), Hanul cu Tei, Teatrul de Comedie, Teatrul Mic Bucure\u015fti (1981-1983), Tel Aviv (1985), Almere \u2013 Olanda (1996), Frankfurt pe Main (1996). Expozi\u0163ii de grup \u015fi colective la Timi\u015foara, Arad, Dobreta-Turnu Severin, Ia\u015fi ((1970-1973), Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1976-2007), Expozi\u0163ia \u201eVorone\u0163iana\u201d, Suceava (1979, 1980), Expozi\u0163ii interjude\u0163ene: Bra\u015fov (1980), Suceava (1981), Galeria \u201eApollo\u201d \u2013 Filiala UAP Neam\u0163, Bucure\u015fti (2007), Expozi\u0163ia omagial\u0103 \u201eTeatrul Tineretului la 50 de ani\u201d (2008), Expozi\u0163ie de grup la Bruxelles (2007). Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii particulare \u015fi de stat \u00een Olanda, Fran\u0163a, Canada, S. U. A., Germania, Israel, Suedia, Italia. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p><b><\/b>16\/1838 \u2013 n. <b>B\u0103l\u0103nescu Silvestru (Simion, <\/b>la na\u015ftere<b>)<\/b>, la P\u00e2ng\u0103r\u0103cior, Neam\u0163 (d. 25. 11. 1900, Bucure\u015fti), episcop, prof. univ. Dup\u0103 ce s-a c\u0103lug\u0103rit (1854), a urmat cursurile Seminarului de la Socola (prof. Melchisedec \u015etef\u0103nescu), ob\u0163ine diploma de candidat al Academiei Duhovnice\u015fti din Kiev, este numit profesor la Seminarul din Roman (1874), profesor \u015fi apoi director la Seminarul Central din Bucure\u015fti, arhiereu cu numele Pite\u015fteanu (16. 09. 1879), decan al Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti (1881-1883), iar din 10. 12. 1886, episcop de Hu\u015fi. A tradus \u201eCurs de drept bisericesc\u201d, \u201eTeologia dogmatic\u0103 ortodox\u0103\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p><b><\/b>17\/1934, n. <b>Veronica Filip,<\/b> \u00een Comuna \u015eagani, Jude\u0163ul Cetatea Alb\u0103 din Basarabia. Este absolvent\u0103 a Liceului Pedagogic de Fete din Piatra-Neam\u0163, sec\u0163ia educatoare, afirmat\u0103 \u00een mod str\u0103lucit \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul pre\u015fcolar. Unitatea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, unde a func\u0163ionat p\u00e2n\u0103 la pensionare, \u00een semn de pre\u0163uire, \u00eei poart\u0103 mumele. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p><b><\/b>18\/1933 \u2013 n.<b> Magdalena Popescu-Marin<\/b>, la Roman,<b> <\/b>cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific, doctor \u00een filologie.<b> <\/b>Dup\u0103 studii liceale \u00een ora\u015ful natal, a urmat Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1952-1957), devenind cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la sectorul de gramatic\u0103 al Institutului de Lingvistic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne (1957-1992 \u015fi din 1999). Este coautor la mai multe dic\u0163ionare. Din 1973, a \u00eenceput studiul retoromanei, abord\u00e2nd at\u00e2t lingvistica (mai ales asem\u0103n\u0103rile dintre rom\u00e2n\u0103 \u015fi retoroman\u0103), c\u00e2t \u015fi literatura, mai ales din spa\u0163iul elvetic, \u015fi se afirm\u0103 ca prima traduc\u0103toare, \u00een Rom\u00e2nia, din acest idiom neolatin, unica specialist\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi din Balcani. Cunosc\u00e2nd bine cultura roman\u015f\u0103 (cea de a patra limb\u0103 na\u0163ional\u0103 \u00een Elve\u0163ia), contribuie la cunoa\u015fterea acestui spa\u0163iu \u00een Rom\u00e2nia. Lucr\u0103ri: \u201eAntologie de poezie roman\u015f\u0103\u201d (1980), \u00een colaborare, \u201eOmul de la fereastr\u0103\u201d, antologie de proz\u0103 roman\u015f\u0103 (1992). Este cunoscut\u0103, \u00een teritoriul retoroman din Elve\u0163ia, sub numele Madleina della Rumenia. \u00cen 1999, Consiliul Cantonului Graub\u00fcnden (Grisons) i-a decernat premiul de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru cultur\u0103 \u201e\u00een semn de respect pentru munca sa de traduc\u0103toare \u015fi pentru angajamentul s\u0103u extraordinar \u00een Rom\u00e2nia, \u00een favoarea limbii \u015fi a culturii retoromane\u201d.<\/p>\n<p><b><\/b>18\/1933 \u2013 n. <b>Mihai Manca\u015f<\/b>, la Dobreni, Neam\u0163, profesor, poet, prozator, dramaturg, eseist. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Profesor la Bicaz \u015fi Piatra-Neam\u0163. Deputat (1990). A debutat \u00een \u201eIa\u015ful nou\u201d. A colaborat la revistele: \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d. Volume: \u201eFream\u0103tul luminii\u201d (colab. Dumitru Alma\u015f, 1958); \u201eIepurii de la Iepureni\u201d (colab. Alexandrina Manca\u015f), \u201eSine ira\u201d. \u201eBistri\u0163\u0103, ap\u0103 vioar\u0103\u201d, 2010, \u201eM\u0103m\u0103liga\u201d, 2011; \u201ePoezii din june\u0163e\u201d, 2012; \u201eTeatru\u201d. La mul\u0163i ani, Domnule Profesor!<\/p>\n<p><b><\/b>20\/1939 \u2013 n. <b>Mihail Ap\u0103v\u0103loae <\/b>la Avere\u015ftii, Comuna Ioan Creang\u0103, Neam\u0163. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie-Geografie din Ia\u015fi. Cadru didactic (1957-1962); cercet\u0103tor la Sta\u0163iunea \u201eStejarul\u201d din P\u00e2ng\u0103ra\u0163i\/Piatra-Neam\u0163 (1967-1999), \u00een domeniile: geografie, protec\u0163ie a mediului, climatologie, agro-climatologie. A publicat \u00een reviste \u015fi tratate din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, peste 80 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice. C\u0103r\u0163i: \u201eGhid de practic\u0103 geologic\u0103, geografic\u0103 \u015fi biologic\u0103 \u00een partea central\u0103 a Carpa\u0163ilor Orientali\u201d (cap. Climatologie) 1970; \u201eGeografia Rom\u00e2niei, I, Geografia fizic\u0103, (cap. Clima), 1984; \u201ePiatra-Neam\u0163 \u2013 studiu monografic\u201d, 2005; \u201eIstoria Protopopiatului Piatra-Neam\u0163 \u2013 studiu monografic \u015fi istoriografic \u015f. a.;<\/p>\n<p><b><\/b>22\/1939 \u2013 d. <b>I. <\/b>[<b>oan<\/b>]<b> I. Mironescu<\/b>, (n.13.06.1883, la Tazl\u0103u, Neam\u0163),<b> <\/b>prof. univ., medic, publicist, scriitor. (<i>Fi\u015fa \u00een Rememor\u0103ri, iunie<\/i>)<\/p>\n<p><b><\/b>23\/1950 \u2013 n. <b>Lucian Strochi<\/b>, la Petro\u015fani, Hunedoara, profesor, doctor \u00een filologie, scriitor, critic literar \u015fi de art\u0103, membru al U. S. R. \u015fi al U. A. P. R.. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti. Editorial a debutul cu \u201ePenultima partid\u0103 de zaruri\u201d, proz\u0103 scurt\u0103 (1985). Este autor a peste dou\u0103zeci de volume de proz\u0103 scurt\u0103, romane, poezie, teatru, teorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103, antologii. C\u0103r\u0163i: \u201eGambit\u201d \u201eCuv\u00e2ntul cuv\u00e2nt\u201d, \u201ePurt\u0103torul de cuv\u00e2nt\u201d, \u201eCicatricea\u201d \u201eSonete\u201d, \u201eMemoria fulgerului\u201d, \u201eEmisferele de Brandenburg\u201d, \u201eIntroducere \u00een fantastic. Dimensiuni ale fantasticului \u00een proza lui Mircea Eliade\u201d, \u201eFantasticul \u00een proza rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eCeasornicul lui Eliade\u201d, \u201eTeatru\u201d, \u201eOre suplimentare\u201d, \u201eFunia de nisip\u201d; \u201eAlfabetul animalelor\u201d \u015f. a.. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p><b><\/b>30\/1928 \u2013 n. <b>Natalia Popa <\/b>(n. Amaicei), la Crac\u0103ul Negru, Neam\u0163, profesoar\u0103, publicist\u0103. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti \u015fi Institutul Pedagogic \u201eA. I. Hertzen\u201d din Leningrad. Cadru didactic la Universitatea din Cluj. Doctor \u00een pedagogie. Peste o sut\u0103 de articole studii \u015fi lucr\u0103ri. Colaboreaz\u0103 la publica\u0163iile \u201eForum\u201d, \u201eRevista de pedagogie\u201d, \u201eNatura\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p><b><\/b>31\/07\/21. 08. 1888 \u2013 n. <b>Max(imilian) Costin, <\/b>la Piatra-Neam\u0163 (d. 28. 08. 1938, Bucure\u015fti), violonist, muzicolog, pedagog, poet, publicist, traduc\u0103tor. Cu o preg\u0103tire muzical\u0103 din liceu, va continua studiile a Paris \u015fi Berlin (1909-1912), apoi \u00een \u0163ar\u0103, la Bucure\u015fti (1914-1918), fiind elev al lui George Enescu. A \u00eenfiin\u0163at Societatea Compozitorilor Rom\u00e2ni, Societatea \u201eAmicii Muzicii\u201d din Bucure\u015fti, colec\u0163iile \u201eBiblioteca Muzical\u0103\u201d \u015fi \u201e\u015ecoala Nou\u0103 pentru Vioar\u0103\u201d. Volume<b>:<\/b> \u201ePoezii\u201d, 1932; \u201e\u015eoimii patrupezi (polemici \u015fi satire)\u201d, 1937. Traduceri: C. Flamarion, \u201eSf\u00e2r\u015fitul lumii\u201d, 1908; \u201ePoezii\u201d (dup\u0103 St. Malarm\u00e9), 1936; N. Berlioz, \u201eSimfoniile lui Bethoven\u201d.<b> <\/b><\/p>\n<p><b>\u00a0<\/b><\/p>\n<p><b>AUGUST<\/b><b><\/b><\/p>\n<p>2\/1878 \u2013 n. <b>Constantin C. Braieski <\/b>la Roman, \u00een familia lui Constantin Br\u0103escu, aghiotant al lui Alexandru Ioan Cuza (d. 8. 11. 1951).poet, dramaturg \u015fi publicist. A absolvit Facultatea de Drept (Bucure\u015fti) \u015fi, concomitent, Conservatorul de Muzic\u0103 \u015fi Declama\u0163ie (cl, C. I. Nottara). Secretar literar la Teatrul Na\u0163ional. Doctor \u00een drept (Paris). De mai multe ori deputat \u015fi senator, primar general al capitalei (1938). A scos Revista \u201eZigzag\u201d (1901-1902) \u015fi a condus Ziarul \u201eSemnalul\u201d (R\u00e2mnicu-S\u0103rat, 1909-1911). C\u0103r\u0163i: \u201eArta \u015fi \u015fcoala dramatic\u0103\u201d (1901), \u201eEpigrame\u201d, pref. dr. V. A. Urechi\u0103 (1913); \u201eMircea\u201d (1918)<\/p>\n<p><b><\/b>8\/1907 \u2013 n. <b>Gheorghe I. Cartianu<\/b><b>-Popescu<\/b>, la Borca, Neam\u0163 (d. 26. 06. 1982, Bucure\u015fti). Inginer, prof. univ. dr. docent (1970), membru corespondent al Academiei (1964). Absolvent de onoare al Liceului \u201eRegele Ferdinand\u201d din Bac\u0103u (1926). Inginer la Societatea de Radiodifuziune Rom\u00e2n\u0103, asistent la cursurile de matematici speciale \u015fi geometrie descriptiv\u0103 la \u015ecoala Politehnic\u0103. \u00cen 1940, a formulat noul criteriu de stabilitate, cunoscut sub numele de criteriul Cartianu-Loewe. Creator de \u015fcoal\u0103 \u00een domeniul radiocomunica\u0163iilor C\u0103r\u0163i: \u201eModula\u0163ia de frecven\u0163\u0103\u201d (1958); \u201eBazele radiotehniei\u201d (1962); \u201eAnaliza \u015fi sinteza circuitelor electrice\u201d (1972); \u201eSinteza \u00een domeniul frecven\u0163ei\u201d (1974); \u201eSemnale, circuite, sisteme\u201d (1980).<\/p>\n<p><b><\/b>10\/11\/2008 \u2013 d. <b>Teoctist Galinescu, <\/b>la Hangu, Neam\u0163, nepotul lui Gavriil Galinescu (n. 24. 07. 1821), \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, culeg\u0103tor de folclor, p\u0103str\u0103tor al tradi\u0163iilor locale, autor al mai multor c\u0103r\u0163i (\u201ePluta\u015fii pe Bistri\u0163a\u201d, antologie; \u201e\u0162aara Hangului, pagini de monografie\u201d<i> <\/i>\u015f. a.).<\/p>\n<p><b><\/b>15\/1898 \u2013 n.<b> \u015etefania Zotoviceanu-Rusu, <\/b>la<b> <\/b>Roman (d. 25. 12. 1953, Bucure\u015fti) Dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, se stabile\u015fte la Bucure\u015fti, unde va frecventa Cenaclul \u201eSbur\u0103torul\u201d, la care va citi poezii \u015fi piese de teatru. (debut, cu versuri, \u00een timpul studen\u0163iei, 1925, la \u201eBazarul s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u201d <b><i>Lumea<\/i><\/b>, I\u015f., 2. 11. 1924 \u2013 20. 06. 1926). Din 1928 devine bibliotecar\u0103 \u015fi secretar\u0103 a Comitetului de lectur\u0103 al Teatrului Na\u0163ional, unde \u00eei fusese jucat\u0103 piesa \u201eUcenicul vr\u0103jitor\u201d (1926), urmat\u0103 de \u201eMariana<i> \u015fi <\/i>ceilal\u0163i\u201d, la Teatrul Na\u0163ional din Chi\u015fin\u0103u (1927). Alte piese: \u201eFluxul\u201d (1924), \u201eUrangutanul\u201d (1929), \u201eC\u00e2nd<i> <\/i>b\u00e2ntuie furtuna\u201d (1944), \u201eLivada cu pruni<i>\u201d<\/i>, \u015fi \u201eCu nerodul satului la alegeri\u201d, ultima tip\u0103rit\u0103 \u00een 1946. \u00cempreun\u0103 cu so\u0163ul ei, Silviu Rusu, \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Editura \u201eStelei\u201d, \u015fi \u201eBuletinul Stelei\u201d (1929-1933). C\u0103l\u0103tore\u015fte de mai multe ori \u00een India (1933-1940). Din 1943, a devenit membr\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Scriitorilor Rom\u00e2ni. .<\/p>\n<p><b><\/b>20\/1938 \u2013 n. <b>Doru Albu <\/b>(pseud. lui Emilian Simion), Teleorman. Corespondent radio, stabilit la Neam\u0163. Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti. Vol. de poezii \u201eParadis refuzat. Simfonie \u00een 5 p\u0103r\u0163i \u015fi mai multe nostalgii\u201d. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p><b><\/b>24\/1928 \u2013 n. <b>Constantin I. Bor\u015f<\/b>, la Bor\u015feni, R\u0103zboieni, Neam\u0163 (d. 27. 04. 1996). Prof. univ. dr. docent la Universitatea \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, Ia\u015fi. Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, Facultatea de Matematic\u0103 \u2013 Fizic\u0103 \u015fi Facultatea de Construc\u0163ii, Ia\u015fi. Contribu\u0163ii deosebite \u00een domeniile: mecanica mediilor continue, teoria elasticit\u0103\u0163ii, mecanica cereasc\u0103 \u015fi teoria relativit\u0103\u0163ii. Specializare \u00een Polonia \u015fi SUA. Cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Institutul de Matematic\u0103 al Academiei. Studii de specialitate \u00een reviste din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Tratatul \u201eTeoria elasticit\u0103\u0163ii corpurilor anizotrope\u201d (1970), \u201eTratat de mecanic\u0103\u201d, pentru studen\u0163i.<\/p>\n<p><b><\/b>28\/1917 \u2013 d. <b>Calistrat Hoga\u015f <\/b>la Roman (n. 19. 04. 1847, Tecuci)<\/p>\n<p><b><\/b>30\/1960 \u2013 n. <b>\u015etefan<\/b> <b>Potop, <\/b>la Tazl\u0103u, Neam\u0163. Academia de Arte \u201eGeorge Enescu\u201d. Profesor la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163. Pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. Expozi\u0163ii: Bac\u0103u, Baia Mare, Bucure\u015fti, Buz\u0103u, Gura Humorului, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163, T\u00e2rgu-Mure\u015f, Vene\u0163ia, Praga. Tabere de crea\u0163ie: Ardelu\u0163a, Brate\u015f, Vii\u015foara, Borca, Dumbrava, Potoci, Dur\u0103u, V\u0103ratic, Tarc\u0103u. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p><b><\/b>31\/1874 \u2013 n.<b> Eugen Herovanu<\/b>la Piatra-Neam\u0163 (d. 31. 12. 1956, Bucure\u015fti). Doctor la Universitatea Liber\u0103 din Bruxelles (1903). Din 1905, \u00eencepe cariera universitar\u0103, dar nu renun\u0163\u0103 la avocatur\u0103, ajung\u00e2nd decan al baroului ie\u015fean. Simpatia pentru sociali\u015ftii vremii \u00eel va determina s\u0103-\u015fi \u00eenceap\u0103 activitatea literar\u0103 (note \u015fi versuri) \u00eenc\u0103 din liceu. C\u0103r\u0163i: \u201eDragoste \u015fi r\u0103zbunare\u201d, \u201eSchi\u0163e \u015fi epigrame\u201d, \u201eSpre anarhie\u201d, \u201e\u00cencotro ne duce destinul?\u201d, \u201eOra\u015ful amintirilor\u201d, \u201eC\u0103l\u0103torul romantic\u201d, \u201eCartea prieteniei\u201d, \u201eConfiden\u0163e\u201d, \u201eDespre arta de a citi \u015fi \u00eenc\u0103 alte c\u00e2teva lucruri despre aceast\u0103 tem\u0103\u201d, \u201eCastele \u00een Spania\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p><b><\/b>31\/1937 \u2013 n.<b> <\/b><b>Gheorghe Movil\u0103<\/b> la Poiana, Brusturi, Neam\u0163.<b> <\/b>Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d T\u00e2rgu-Neam\u0163, Facultatea de Litere Ia\u015fi.<b> <\/b>Profesor la Liceul din Com\u0103ne\u015fti, Bac\u0103u. A debutat cu proz\u0103 scurt\u0103 \u00een \u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d (1958), editorial cu volumul de povestiri \u201ePe cuv\u00e2ntul nostru de pionier\u201d (1972). Colabor\u0103ri: \u201eSteagul ro\u015fu\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eIa\u015ful literar\u201d.<b> <\/b>Alte volume: \u201ePoveste contemporan\u0103\u201d (roman); \u201eB\u0103ie\u0163ii de la apa Moldovei\u201d (roman); \u201eLiceul Com\u0103ne\u015fti la 50 de ani\u201d (monografie).<b><\/b><\/p>\n<p align=\"right\">\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 <b><i>Constantin TOM\u015eA<\/i><\/b><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>IULIE \u00a01\/1933, s-au deschis, la \u015ecoala Normal\u0103 de Fete din Piatra-Neam\u0163, cursurile de limb\u0103 francez\u0103 ale studentelor de la Universitatea ie\u015fean\u0103, conduse de prof. univ. Nicolae \u015eerban, la care au predat profesori francezi. 2\/2007 \u2013 d. Traian Cicoare, Piatra-Neam\u0163, (n.&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-5\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,40],"tags":[],"class_list":["post-2565","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-157"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2565","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2565"}],"version-history":[{"count":0,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2565\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2565"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2565"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2565"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}