<\/p>\n\n\n\n
Adesea, obiectivul major \u015fi unic al \u015fcolii \u00eel reprezint\u0103 dezvoltarea cognitiv\u0103, dar idealul \u00een educa\u0163ie nu \u00eenseamn\u0103 doar educa\u0163ia intelectual\u0103 \u015fi transmitere de cuno\u015ftin\u0163e. Educabilul are nevoie de o formare complet\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale \u015fi chiar dac\u0103 nu dispune de influen\u0163e consistente, coerente pentru cre\u015ftere moral\u0103 \u015fi afectiv\u0103, el va c\u0103uta aceste elemente prin modelele adulte din mediu. A\u015fadar, este momentul s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 orice profesor, indiferent de disciplina predat\u0103, ar trebui s\u0103 fie, \u00eenainte de toate, matur, afectiv, deci coerent cu sine, o persoan\u0103 dezirabil\u0103 social \u015fi capabil\u0103 de interac\u0163iune cu educabilii.<\/p>\n\n\n\n
Privit\u0103 ca o aptitudine special\u0103 \u015fi complex\u0103, aptitudinea pedagogic\u0103 este considerat\u0103 a fi un factor-cheie al profesiei de educator, dar \u015fi a reu\u015fitei activit\u0103\u0163ii instructiv-educative.<\/p>\n\n\n\n
N. Mitrofan, define\u015fte aptitudinea pedagogic\u0103 drept \u201eo forma\u0163iune psihologic\u0103 complex\u0103, care, bazat\u0103 pe un anumit nivel de organizare \u015fi func\u0163ionalitate a proceselor \u015fi func\u0163iilor modelate sub forma unui sistem de ac\u0163iuni \u015fi opera\u0163ii interiorizate, constituit genetic conform modelului extern al activit\u0103\u0163ii educa\u0163ionale, faciliteaz\u0103 un comportament eficient al cadrului didactic prin opera\u0163ionalizarea adaptativ\u0103 a \u00eentregului con\u0163inut al personalit\u0103\u0163ii sale\u201d [4, p. 120].<\/p>\n\n\n\n
Contextul actual eviden\u0163iaz\u0103 faptul c\u0103 experien\u0163a didactic\u0103 \u00een spa\u0163iul online a produs schimb\u0103ri majore \u00een personalitatea actorilor educa\u0163iei, la nivelul credin\u0163elor, atitudinilor, competen\u0163elor \u015fi abilit\u0103\u0163ilor didactice, iar \u015fcoala va trebui s\u0103 valorifice \u00een continuare aceste competen\u0163e dob\u00e2ndite.<\/p>\n\n\n\n
De asemenea, \u00een acest context aptitudinea pedagogic\u0103 este o modalitate de opera\u0163ionalizare a con\u0163inutului personalit\u0103\u0163ii, fiind o variabil\u0103 instrumental\u0103 practic\u0103 ce include: erudi\u0163ie, solid\u0103 preg\u0103tire de specialitate, cunoa\u015fterea particularit\u0103\u0163ilor psihoindividuale ale educabililor, capacitatea de a-i \u00een\u0163elege, priceperea de a transmite cuno\u015ftin\u0163e, dar \u015fi capacitatea de rela\u0163ionare cu educabilii \u015fi clasa, inteligen\u0163\u0103 spontan\u0103 \u015fi inspira\u0163ie de moment \u00een luarea unor decizii, dar \u015fi utilizarea con\u015ftient\u0103 a mecanismelor capabile s\u0103 optimizeze actul educational.<\/p>\n\n\n\n
Competen\u0163a pedagogic\u0103 const\u0103 \u00een rolurile, responsabilit\u0103\u0163ile \u015fi func\u0163iile cerute ca educatorul s\u0103-\u015fi fundamenteze o anumit\u0103 pozi\u0163ie \u00een procesul instruirii, \u00eens\u0103 spre deosebire de aptitudine, competen\u0163a are o sfer\u0103 de cuprindere mai mare, pentru c\u0103 presupune \u015fi rezultatele activit\u0103\u0163ii, pe l\u00e2ng\u0103 cunoa\u015fterea \u015fi capacitatea de a efectua activitatea \u015fi nu se reduce la tehnica efectu\u0103rii unui lucru sau la informa\u0163iile necesare practic\u0103rii activit\u0103\u0163ii, ci cuprinde \u015fi atitudinea fa\u0163\u0103 de activitate, ca expresie a unor tr\u0103s\u0103turi personale \u015fi valori.<\/p>\n\n\n\n
Termenul de competen\u0163\u0103 are \u00een\u0163elesul de abilitate\/ capacitate de a satisface finalit\u0103\u0163ile educa\u0163iei: idealul, scopul \u015fi obiectivele \u015fi reprezint\u0103 posibilul comportamental, \u00een timp ce performan\u0163a dezv\u0103luie realul comportamental. Din perspectiva dat\u0103 am dedus c\u0103 exist\u0103 o diversitate posibil\u0103 de competen\u0163e, condi\u0163ionate de aptitudinile pedagogice \u015fi de nivelul culturii profesionale ale cadrului didactic.<\/p>\n\n\n\n
Competen\u0163a moral\u0103 este favorizat\u0103 de ansamblul de capacit\u0103\u0163i ce asigur\u0103 o bun\u0103 func\u0163ionalitate conduitei etice \u015fi morale a cadrului didactic, iar competen\u0163a profesional\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163ific\u0103 este asigurat\u0103 de ansamblul de capacit\u0103\u0163i necesare cunoa\u015fterii disciplinelor predate. Omul \u00ee\u015fi \u00eensu\u015fe\u015fte normele, principiile morale \u00een mod empiric sau \u015ftiin\u0163ific. Normele morale care privesc strict rela\u0163iile interumane sunt dob\u00e2ndite din fraged\u0103 copil\u0103rie, \u00een principal prin exemplul celor din jurul copiilor, dar pot fi \u00eensu\u015fite\/ \u00eent\u0103rite \u015fi \u00een cadrul \u015fcolii. Capacitatea de a determina gradul de dificultate al materialului de \u00eenv\u0103\u0163are pentru educabili este determinat\u0103 de competen\u0163a psihopedagogic\u0103, ceea ce implic\u0103 creativitate \u00een activitatea educa\u0163ional\u0103, capacitatea de adaptare la cerin\u0163ele unei anumite situa\u0163ii. Competen\u0163a psihopedagogic\u0103 este, \u00een opinia lui I. Jinga, rezultanta urm\u0103toarelor capacit\u0103\u0163i: capacitatea de a cunoa\u015fte educabilii \u015fi de a lua \u00een considerare particularit\u0103\u0163ile de v\u00e2rst\u0103 \u015fi individuale ale acestora la proiectarea \u015fi realizarea activit\u0103\u0163ii instructive educative; capacitatea de a comunica u\u015for cu educabilii, de a-i influen\u0163a \u015fi motiva pentru activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00een general, \u015fi pentru \u00eenv\u0103\u0163area unei anumite discipline de studiu, \u00een particular; capacitatea de a proiecta \u015fi realiza optim activit\u0103\u0163i instructiv-educative: (formularea \u015fi precizarea obiectivelor, selec\u0163ionarea con\u0163inuturilor, elaborarea strategiilor de ins\u00adtruire, crearea de situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are adecvate, stabilirea metodelor \u015fi instrumentelor de evaluare etc.); capacitatea de a evalua obiectiv programe \u015fi activit\u0103\u0163i de instruire, preg\u0103tirea educabililor precum \u015fi \u015fansele lor de reu\u015fit\u0103; capacitatea de a-i preg\u0103ti pe educabili \u00een vederea autoeduca\u0163iei \u015fi educa\u0163iei permanente. Astfel, experien\u0163a ne-a demonstrat c\u0103, \u00een contextul actual un educator care de\u0163ine aceste capacit\u0103\u0163i, are puterea de a \u00een\u0163elege educabilul, de a p\u0103trunde \u00een lumea sa interioar\u0103, de a \u00een\u0163elege dificult\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2mpinate \u00een \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de a reformula continuu programul de lucru din perspectiva educabililor [2, p. 128].<\/p>\n\n\n\n
Educa\u0163ia se sprijin\u0103 pe patru deziderate importante: a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 \u015ftii, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 faci, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 tr\u0103ie\u015fti \u00eempreun\u0103 cu al\u0163ii \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 fii. \u00cen func\u0163ie de aceast\u0103 optic\u0103, dar \u015fi de implica\u0163iile globaliz\u0103rii asupra indivizilor, ale problematicii lumii contemporane, cadrul didactic urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 roluri noi, s\u0103 creeze activit\u0103\u0163i \u015fi situa\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are adecvate obiectivelor proiectate \u015fi contextului actual, \u0163in\u00e2nd seama, desigur, de natura subiectului lec\u0163iei \u015fi de particularit\u0103\u0163ile clasei sau ale grupei de elevi. Ideea nu este nou\u0103 \u00een pedagogie, \u00eens\u0103 rolul profesorului este mai recent, el fiind ast\u0103zi formulat explicit \u015fi specificat \u00een documentele de proiectare didactic\u0103. Evident, cu c\u00e2t situa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are vor fi mai bine alese sau ima\u00adginate de profesor, cu at\u00e2t mai interesant\u0103 \u015fi mai eficace \u00een planul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii va fi activitatea de ins\u00adtruire.<\/p>\n\n\n\n
Competen\u0163a psihosocial\u0103 \u015fi managerial\u0103 a profesorului presupune – capacitatea acestuia de a stabili rela\u0163ii de cooperare, un climat adecvat \u00een grupul de educabili \u015fi de a solu\u0163iona conflictele, capacitatea de a-\u015fi asuma r\u0103spunderi, capacitatea de a orienta, organiza \u015fi coordona, de a \u00eendruma \u015fi motiva, de a lua decizii \u00een func\u0163ie de situa\u0163ie, de a organiza educabilii \u00een raport cu sarcinile instruirii \u015fi de a stabili responsabilit\u0103\u0163i \u00een grup.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen contextual actual, al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii online, c\u00e2nd exist\u0103 mai pu\u0163in\u0103 interac\u0163iune direct\u0103, mai pu\u0163in\u0103 emo\u0163ie \u00een r\u00e2ndul actorilor educa\u0163iei, competen\u0163a comunicativ\u0103, care se refer\u0103 la abilitatea profesorului de transmitere \u015fi decodificare a mesajului informa\u0163iilor, \u00een scopul ini\u0163ierii actului comunic\u0103rii cu educabilii, este vital\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Competen\u0163a informa\u0163ional\u0103 face referire la repertoriul de cuno\u015ftin\u0163e, noutatea \u015fi consecin\u0163a acestora, iar competen\u0163a teleologic\u0103 conduce la conceperea rezultatelor educa\u0163iei sub forma unor multiple scopuri.<\/p>\n\n\n\n
Dar avem nevoie de metode \u015fi mijloace \u00een vederea cre\u0103rii la educabili a unei performan\u0163e adecvate obiectivelor \u015fi aici intervine competen\u0163a instrumental\u0103. Noi, cadrele didactice, ne punem adesea \u00eentrebarea dac\u0103 am f\u0103cut o alegere just\u0103, corect\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte modul de ac\u0163iune asupra educabililor. Competen\u0163a decizional\u0103 oblig\u0103 la alegerea \u00eentre cel pu\u0163in dou\u0103 variante de ac\u0163iune \u00een func\u0163ie de valoarea sau utilitatea pe care o au \u00een a influen\u0163a comportamentul educabililor.<\/p>\n\n\n\n
\u015ei pentru ca procesul instructiv-educativ s\u0103 fie unul complet, este necesar s\u0103 evalu\u0103m, \u201es\u0103 producem modific\u0103ri decelabile asupra educabililor\u201d [3, p. 112]. Atunci c\u00e2nd se produc efectele m\u0103surabile care se constituie \u00een criterii de evaluare, este momentul \u00een care putem vorbi de competen\u0163a apreciativ\u0103, care face referire la evaluarea corect\u0103 a rezultatelor atinse de educabili.<\/p>\n\n\n\n
M\u0103iestria didactic\u0103 \u015fi tactul psihopedagogic au un rol deosebit \u00een contextul educa\u0163iei actuale. M\u0103iestria psihopedagogic\u0103 \u201ereprezint\u0103 capacitatea (dimensiunea) complex\u0103, personal\u0103 \u015fi specific\u0103 a profesorului de a concepe, organiza, proiecta \u015fi conduce cu competen\u0163\u0103 \u015fi prestigiu, spirit creativ \u015fi eficien\u0163\u0103 sporit\u0103 procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, procesul de educare \u015fi instruire a tineretului.\u201d Tactul psihopedagogic este definit ca \u201eo component\u0103 a m\u0103iestriei psihopedagogice, care se define\u015fte prin capacitatea deosebit\u0103, personal\u0103 \u015fi specific\u0103 a cadrului didactic de a ac\u0163iona \u00een mod selectiv, adecvat, suplu, dinamic, creator \u015fi eficient pentru a asigura reu\u015fita actului educa\u0163ional, \u00een cele mai variate ipostaze educa\u0163ionale, chiar \u00een cele mai dificile\u201d. Tactul psihopedagogic include o gam\u0103 variat\u0103 de caracteristici ale personalit\u0103\u0163ii profesorului: umanismul, iubirea, dragostea pentru copii, spirit de creativitate, mult calm, mult\u0103 r\u0103bdare, pasiune pentru profesia de educator, sim\u0163ul m\u0103surii, ton cald, apropiat \u015fi optimist, principialitate, obiectivitate, demnitate, suple\u0163e, dar \u015fi hot\u0103r\u00e2re, exigen\u0163\u0103 \u015fi \u00een\u0163elegere \u00een toate situa\u0163iile actului instructiv-educativ, rela\u0163ii democratice de cooperare, respect \u015fi ajutor reciproc [1, p. 299].<\/p>\n\n\n\n
\u00cen concluzie, \u0163inem s\u0103 men\u0163ion\u0103m c\u0103 este necesar\u0103 o g\u00e2ndire de ansamblu, la nivel de sistem educativ, pentru a adecva mijloacele educative la scopurile urm\u0103rite. \u015ecoala este institu\u0163ia care particip\u0103 \u00eentr-un mod decisiv la educa\u0163ia genera\u0163iilor tinere ale unei \u0163\u0103ri, la transmiterea valorilor culturale \u015fi morale, la construirea premiselor pentru noi schimb\u0103ri sociale, iar profesia didactic\u0103 presupune formare permanent\u0103, nu doar pentru a putea oferi elevului o perspectiv\u0103 comprehensiv\u0103 asupra domeniului pe care \u00eel pred\u0103, ci \u015fi pentru a contribui la dezvoltarea moral\u0103 a acestuia.<\/p>\n\n\n\n
Ana-Maria MAXIM, profesor limba englez\u0103, Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201d Piatra-Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n Bibliografie:<\/strong><\/p>\n\n\n\n 1. Bonta\u015f, I., (2001). Tratat de pedagogie<\/em>, Bucure\u015fti: Editura: Bic ALL, 394 p. ISBN: 9789735717384<\/p>\n\n\n\n 2. Jinga I., (1998). Manual de pedagogie<\/em>, Bucure\u015fti: Editura: ALL, 568 p. ISBN: 978-973-571-632-5<\/p>\n\n\n\n 3. Marcus, S. (1999). Educa\u0163ia \u00een spectacol. Protagonist \u2013 Solomon Marcus<\/em>, Bucure\u015fti: Editura: Spandugino Publishing House, 176 p. ISBN: 978-973-88796-4-5<\/p>\n\n\n\n 4. Mitrofan, N., (1988), Aptitudinea pedagogic\u0103<\/em>, Bucure\u015fti: Editura Academiei Rom\u00e2ne, 213 p. ISBN: 978-973-46-1562-9<\/p>\n\n\n\n Rubric\u0103 coordonat\u0103 de prof. Elena-Roxana IRINA \u2013 CCD Neam\u0163<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Adesea, obiectivul major \u015fi unic al \u015fcolii \u00eel reprezint\u0103 dezvoltarea cognitiv\u0103, dar idealul \u00een educa\u0163ie nu \u00eenseamn\u0103 doar educa\u0163ia intelectual\u0103 \u015fi transmitere de cuno\u015ftin\u0163e. Educabilul are nevoie de o formare complet\u0103 a personalit\u0103\u0163ii sale \u015fi chiar dac\u0103 nu dispune de…<\/p>\n