<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 7\/1850 \u2013 n. Constantin I. Istrati<\/strong>, la Roman (d. 29. 01. 1918, Paris), profesor universitar, doctor \u00een medicin\u0103 (1877) \u015fi \u00een chimie (1885), membru (1899) \u015fi pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne (1916-1918). A urmat \u015ecoala de Medicin\u0103 Bucure\u015fti \u015fi scrie lucrarea \u201eLocuin\u0163a \u0163\u0103ranului rom\u00e2n\u201d. Specializare \u00een Fran\u0163a (1879), profesor la Facultatea de Medicin\u0103 Bucure\u015fti \u015fi la Facultatea de Chimie Organic\u0103. A \u00eenfiin\u0163at Societatea Rom\u00e2n\u0103 de \u015etiin\u0163e (1890) \u015fi a editat primul num\u0103r al Buletinului acesteia (1892). Autor al biografiilor: Carol Davilla, Ion Ghica, Gheorghe Asachi, Theodor Aman<\/strong>. A colec\u0163ionat documente istorice (\u015etefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rare\u015f, Revolu\u0163ia din 1848, Unirea de la 1859). A fost deputat, senator, primar al Capitalei, ministru \u00een mai multe domenii.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/8?\/1919 \u2013 n. Tereza Gogu-Ungureanu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, artist plastic, absolvent\u0103 a Academiei de Arte Frumoase, Ia\u015fi. A debutat la \u201eSaloanele Moldovei\u201d. Ia\u015fi (1941) \u2013 Premiul pentru acuarela \u201eVictorie\u201d \u015fi portretul \u201eMo\u015ful\u201d. A expus, \u00een acela\u015fi cadru, p\u00e2n\u0103 \u00een 1943. Prima expozi\u0163ie personal\u0103, la Piatra-Neam\u0163 (1950), urmat\u0103 de alte 30. Profesoar\u0103, la Roznov, Casa Pionierilor din Piatra-Neam\u0163. Lucrarea religioas\u0103 \u201eSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d se afl\u0103 la Biserica Domneasc\u0103, Piatra-Neam\u0163, reluat\u0103 pentru Palatul Culturii Feroviarilor, Chi\u015fin\u0103u. Dup\u0103 1990, este prezent\u0103 la expozi\u0163iile Filialei U. A. P. Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1846 \u2013 n. Alexandru Lambrior<\/strong>, dup\u0103 C. Prangati, la Soci, Neam\u0163 (d. 30. 10. 1883. Ia\u015fi), \u00een Dgl., la F\u0103lticeni, 12. 01. 1846 \u2013 d. 20. 09. 1883, Ia\u015fi. \u015ecoala Primar\u0103 la F\u0103lticeni, T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi Piatra-Neam\u0163, bursier la Gimnaziul Central (Ia\u015fi), Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene. Din 1872, profesor de istorie la \u015ecoala Militar\u0103 din Ia\u015fi, an \u00een care intr\u0103 la \u201eJunimea\u201d. Din 1874, pred\u0103 la Liceul Na\u0163ional. Trimis cu o burs\u0103, la Paris (1875), se remarc\u0103 \u015fi public\u0103 (din 1877) articole de lingvistic\u0103 \u00een Revista \u201eRomania\u201d; admis membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de Lingvistic\u0103. Membru corespondent al Academiei (1882).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1951 \u2013 n. Gabriel PLOSC\u0102<\/strong>, la Cetate, Dolj, inginer, profesor, lider sindical, director general al Revistei Apostolul<\/em>. Absolvent al Insitutului Politehnic \u201eTraian Vuia\u201d din Timi\u015foara, gradul didactic, acordat de Universitatea Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic \u201ePetru Poni\u201d din Roman (1976-2008), metodist, membru \u00een comisia na\u0163ional\u0103 de chimie industrial\u0103, specialist \u00een elaborarea de standarde ocupa\u0163ionale \u015fi preg\u0103tire profesional\u0103, autor \u015fi evaluator de manuale \u015fcolare, elaborare subiecte pentru examenul de bacalaureat. Distins cu Diploma \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d clasa \u00eent\u00e2i (2008). Participare la programe de formare profesional\u0103 \u015fi sindical\u0103 na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Vicepre\u015fedinte al SLLICS Neam\u0163 (1991), pre\u015fedinte (2008-2023), apoi pre\u015fedinte de onoare. Vicepre\u015fedinte al FSLI (2002-2022). Pre\u015fedinte al Uniunii Jude\u0163ene a Sindicatelor Democratice Neam\u0163 (2000 – prezent). Membru al Biroului Executiv Na\u0163ional al CSDR (2002-prezent). Manager de proiect POSDRU, Leonardo da Vinci \u015fi Erasmus+. Ini\u0163iatorul parteneriatului cu Federa\u0163ia sindical\u0103 din educa\u0163ie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103-Republica Moldova.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 11\/1930 \u2013 n. Eduard Covali<\/strong>, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neam\u0163), teatrolog, scriitor. A absolvit I. A. T. C. \u201eI. L. Caragiale\u201d, cu \u00eentreruperi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite \u015fantierele de construc\u0163ii. Diverse func\u0163ii la T. T., (1961-1992), pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic \u00een revistele \u201eTeatrul\u201d \u015fi \u201eContemporanul\u201d, (1957), \u015fi cu pseudonimul V. Negrea, Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eMeridianul Ozana\u201d, \u201eCredin\u0163a neamului\u201d \u015f. a. A dramatizat: \u201eVr\u0103jitorul din Oz\u201d, \u201eInim\u0103 rece\u201d, \u201eCartea junglei\u201d. Debut editorial cu \u201eTeatru\u201d: \u201eIon Creang\u0103 sau m\u0103razurile amintirilor\u201d, \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, \u201eBelerophon\u201d, \u201eAlb\u0103 ca z\u0103bava \u015fi cei 7 pitici\u201d. A fost membru al U. S.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 15\/1916 \u2013 n. Constantin-Virgil Gheorghiu<\/strong>, la R\u0103zboieni, Neam\u0163 (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Bucure\u015fti (1940). Debut cu versuri \u00een \u201eBilete de papagal\u201d \u015fi editorial, cu \u201eVia\u0163a de toate zilele\u201d (1937); \u00cen 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Paris. C\u0103r\u0163i \u00een \u0163ar\u0103: \u201eArd malurile Nistrului\u201d; \u201eCu submarinul la asediul Sevastopolului\u201d; \u201eCeasul de rug\u0103ciune\u201d;\u201eAm luptat \u00een Crimeea\u201d; \u201eUltima or\u0103\u201d. Peste hotare (traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103): \u201eLa Vingt-cinqui\u00e8me heure\u201d; \u201eLa Cravache\u201d; \u201eLa Maison de Petrodava\u201d; \u201ePerahim\u201d \u015fi multe altele.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1978 \u2013 n., Cristina Petrariu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163. Masterat \u00een Arte decorative la U.N.A. \u201eG. Enescu\u201d Ia\u015fi. Membru al UAP. Fondator (2010) \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Culturale \u201eArte.Ro\u201d din Piatra-Neam\u0163. Organizeaz\u0103 cel mai important festival interna\u0163ional de arte plastice pentru copii \u015fi tineri din \u0163ar\u0103: Piatra-Neam\u0163 Creativ<\/strong>. Prezent\u0103 frecvent \u00een expozi\u0163ii colective \u015fi personale, numeroase particip\u0103ri la stagii de documentare \u015fi workshopuri interna\u0163ionale, curator de expozi\u0163ii, concursuri \u015fi festivaluri de art\u0103 plastic\u0103 ale elevilor, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate (Bitola \u2013 Macedonia, Nesebar \u2013 Bulgaria, Vene\u0163ia \u2013 Italia, Hong Kong \u2013 China, Evora \u2013 Portugalia). Premiul Revistei Apostolul<\/em><\/strong> (2016), Premiul Mentor<\/strong> pentru excelen\u0163\u0103 \u00een educa\u0163ie (2021).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 18\/1960 \u2013 n. Ada Popovici<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 11.09.2017, Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, eseist\u0103, publicist\u0103. Studii de filologie, regie de teatru, film \u015fi tv., jurnalistic\u0103. Doctor, magna cum laud\u00e6, \u00een \u015ftiin\u0163e filologice (2007), profesor la Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d din Piatra-Neam\u0163. Numeroase particip\u0103ri la simpozioane, conferin\u0163e si colocvii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Colabor\u0103ri: \u201eApostolul\u201d<\/strong>; \u201eMonitorul cultural \u0219i artistic de Neam\u0163\u201d; \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eRevista noastr\u0103\u201d (ASTRA) s. a. C\u0103r\u0163i: \u201ePoezia rom\u00e2neasc\u0103. Studiu teoretic \u015fi aplicativ\u201d; \u201eLimbajul dramatic \u015fi orizontul de a\u015fteptare estetic\u0103\u201d; \u201eRug\u0103ciuni pentru cei mici\u201d; \u201eLimb\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103. Comunicare. Proz\u0103. Dramaturgie\u201d; \u201eAlfabetul din pove\u015fti\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1953 \u2013 n. Viorel Nicolau<\/strong>, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construc\u0163iilor de Ma\u015fini, Bra\u015fov, inginer la \u00ce. M. \u201eCeahl\u0103u\u201d \u015fi profesor-inginer la Grupul \u015ecolar de Construc\u0163ii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A \u00eenfiin\u0163at, \u00een Piatra-Neam\u0163, prima libr\u0103rie-anticariat privat\u0103. Este recunoscut ca un bun colec\u0163ionar de c\u0103r\u0163i po\u015ftale ilustrate. Membru \u00een diferite comitete \u015fi comisii filatelice. Organizator a peste dou\u0103zeci de edi\u0163ii ale Simpozionului na\u0163ional de cartofilie de la Piatra-Neam\u0163; este pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Filateli\u015ftilor Neam\u0163. A editat sute de c\u0103r\u0163i (prin propria-i editur\u0103 \u201eCetatea Doamnei\u201d), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de c\u0103r\u0163i, \u00eengrijitor de edi\u0163ii. Colaborator la revista \u201eApostolul\u201d \u015fi toate publica\u0163iile din Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1966 \u2013 n. Mihael Balint<\/strong>, la S\u0103b\u0103oani, Neam\u0163, ziarist, eseist a absolvit Facultatea de Mecanic\u0103 a Institutul Politehnic din Ia\u015fi (1993), director al C\u0103minului Cultural din S\u0103b\u0103oani, tehnoredactor la \u201eMaart\u2019s Co\u201d, tehnoredactor \u015fi lector de carte, secretar general de redac\u0163ie la \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d, corespondent la \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d, redactor la \u201eAdev\u0103rul de sear\u0103\u201d. Concomitent, a fost \u015fi realizator al emisiunii \u201eOra lui Balint\u201d, la Tele\u2019M & Prima TV Piatra-Neam\u0163. A debutat publicistic \u00een Anuarul Institutului Politehnic Ia\u015fi, 1988, cu eseul \u201eConstantin Noica \u015fi \u015ecoala de la P\u0103ltini\u015f\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eEseu despre legenda lui Buddha\u201d de \u00c9mile Senart (trad. din lb. fr.); \u201eContraforturi de-o zi\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 22\/1974 \u2013 n. Mihai Floroaia<\/strong>, profesor la Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201d, director al \u015ecolii Postliceale Sanitare Piatra-Neam\u0163. Licen\u0163iat al Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d Ia\u015fi, Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 (1997). Doctor \u00een Teologie (2010), cu distinc\u0163ia Magna cum Laude, la Universitatea \u201eBabe\u015f – Bolyai\u201d Cluj-Napoca. C\u0103r\u0163i: Inchizi\u0163ia \u00eentre mit \u015fi realitate<\/em>, (2016), Inchizi\u0163ia \u00een Europa<\/em>, (2001), Rolul metodei didactice \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul religios<\/em>, (2004). Numeroase studii \u0219i articole de specialitate. Stagii de cercetare doctoral\u0103 \u015fi postdoctoral\u0103 la Universitatea Catolic\u0103 din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Mis\u00e9ricorde din Fribourg (Elve\u0163ia) \u015fi Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d. Formator-consilier ARACIP, evaluator na\u0163ional \u00een Agen\u0163ia de Credite \u015fi Burse de Studii (MENCS). Colaborator al revistei \u201eApostolul\u201d (din 2004) redactor al acesteia (din 2010, \u00een prezent).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 23. 09. 1907 \u2013 n. Constantin Grigoriu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), absolvent al Liceului \u201ePatru Rare\u015f\u201d, al Facult\u0103\u0163ii de Drept din Ia\u015fi. Din adolescen\u0163\u0103 (1919) a f\u0103cut parte din echipa de fotbal a Asocia\u0163iei Sportive \u015fi de Cultur\u0103 \u201eCeahl\u0103ul\u201d de la Liceul \u201ePatru Rare\u015f\u201d. Sub conducerea sa, Clubul de Fotbal \u201eCeahl\u0103ul\u201d a c\u0103p\u0103tat personalitate juridic\u0103 (1932). A fost decorat cu \u201eCoroana Rom\u00e2niei\u201d, \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d \u015fi \u201eCrucea Comemorativ\u0103 a Veteranilor de R\u0103zboi\u201d. \u00cen 1999, i s-a acordat titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 25\/1901 \u2013 n. Victor \u0162\u0103ranu<\/strong>, la Ortoaia, Dorna Arini, Suceava (d. 1953, Bucure\u015fti), profesor, prozator, publicist, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Istorie, Bucure\u015fti; profesor la Vatra Dornei, C\u00e2mpulung Moldovenesc \u015fi la \u015ecoala Normal\u0103 \u201eGheorghe Asachi\u201d, Piatra-Neam\u0163. A cules folclor de pe Valea Bistri\u0163ei. A lucrat la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne. A publicat studii \u00een: \u201eAnuarul\u201d Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, \u201eBuletinul Societ\u0103\u0163ii Regale de Geografie\u201d (Bucure\u015fti), \u201eCurentul\u201d, \u201eIon Creang\u0103\u201d, \u201eApostolul\u201d<\/strong>. Distins cu \u201eCoroana Rom\u00e2niei \u00een Grad de Cavaler\u201d (1939). Scrieri: \u201eMama\u201d, \u201eTeofil\u201d, \u201eGeto-dacii. Via\u0163a cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania\u201d, \u201eBibliografie economic\u0103 rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, studiu de pedagogie, \u201eLec\u0163iuni de istorie literar\u0103\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1937 \u2013 n. Nicolae Florian<\/strong>, la V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, animator cultural, publicist, absolvent al \u015ecolii Pedagogice din Piatra-Neam\u0163 (1956, \u015fef de promo\u0163ie). A predat la \u015fcolile din: P\u0103str\u0103veni, Boi\u015ftea, Petricani, Lunca (director), V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163. A fost director al C\u0103minului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) \u015fi consilier comunal p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Cet\u0103\u0163ean de onoare al comunei natale (2007). Colabor\u0103ri: Revista \u201eApostolul\u201d<\/strong>. Este autor al \u201eMonografiei Comunei V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163\u201d (2006), lucrare important\u0103 pentru informa\u0163iile despre locuri \u015fi institu\u0163ii din preajma localit\u0103\u0163ii V\u00e2n\u0103tori (M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, Cetatea-Neam\u0163, M\u0103n\u0103stirile Secu \u015fi Sih\u0103stria \u015f. a.) \u015fi despre mul\u0163i intelectuali care au tr\u0103it pe aceste locuri.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1974 \u2013 n. Adrian G. Romila<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, publicist, prozator, eseist, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1998); doctor \u00een folclor \u015fi antropologie cultural\u0103 (2005), profesor la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. A publicat c\u0103r\u0163ile: Imaginea Raiului \u00een cultura popular\u0103<\/em>. Eseu de antropologie<\/em> (2009), premiul pentru debut USR, Ia\u015fi; De-a dragostea \u015fi drumul. Sta\u0163ii de lectur\u0103<\/em>, eseuri (2010); \u00cen drum spre sud. Roman de aventur\u0103<\/em> (2012); Radio \u00een z\u0103pad\u0103<\/em>, povestiri (2014); Pira\u0163i \u015fi cor\u0103bii<\/em>. Incursiune \u00eentr-un posibil imaginar al m\u0103rii<\/em>, eseu (2015); Mici schimb\u0103ri \u00een via\u0163\u0103<\/em>, povestiri (2016); Zeppelin<\/em>, roman (2017); Apocalipsis<\/em>, roman, (2019), Efectul \u00eendelungat al pasiunilor de tinere\u0163e<\/em>, eseuri, (2020); Acas\u0103, departe<\/em> (2023); Jean Bart. Argonautul<\/em> (2024). Prezent \u00een antologii literare prestigioase, c\u00e2\u015ftig\u0103tor al mai multor premiile literare, recent \u2013 Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 2024 pentru romanul Acas\u0103, departe<\/strong>. Este membru al Uniunii Scriitorilor \u015fi al PEN Club Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 30\/1884 \u2013 n. Constantin Bacalu<\/strong>, la Roman (d. 1975), artist plastic. A absolvit Academia de Arte Frumoase din Ia\u015fi (1908) \u015fi a continuat studiile de specializare la M\u00fcnchen; a participat la expozi\u0163iile din cadrul \u201eTinerimii Rom\u00e2ne\u201d \u015fi a Salonului Oficial din Bucure\u015fti (1922-1947); a pictat interioare de biserici, personal sau cu Tonitza. A lucrat peisaje \u015fi grafic\u0103 de \u015fevalet, dar \u015fi fresc\u0103 la Biserica Sf. Gheorghe din Constan\u021ba \u015fi Biserica din Scor\u0163eni (Bac\u0103u) al\u0103turi de Nicolae Tonitza. Artistul plastic este pomenit \u00een Dic\u0163ionarul arti\u015ftilor rom\u00e2ni contemporani<\/em> (1976) al lui Octavian Barbosa. Este prezent cu lucr\u0103ri \u00een colec\u0163iile muzeelor de art\u0103 din Ia\u015fi \u015fi Bac\u0103u.<\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, <\/em>un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/strong>, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014)<\/p>\n\n\n\n Constantin TOM\u0218A<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 7\/1850 \u2013 n. Constantin I. Istrati, la Roman (d. 29. 01. 1918, Paris), profesor universitar, doctor \u00een medicin\u0103 (1877) \u015fi \u00een chimie (1885), membru (1899) \u015fi pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne (1916-1918). A urmat \u015ecoala de Medicin\u0103 Bucure\u015fti \u015fi scrie…<\/p>\n