{"id":26125,"date":"2024-09-17T08:51:10","date_gmt":"2024-09-17T08:51:10","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26125"},"modified":"2024-09-17T08:51:10","modified_gmt":"2024-09-17T08:51:10","slug":"comunicarea-evaluarii-activitatii-elevilor-cum-am-putea-incerca-sa-obtinem-mai-mult","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/scoala-nemteana-la-zi\/comunicarea-evaluarii-activitatii-elevilor-cum-am-putea-incerca-sa-obtinem-mai-mult\/","title":{"rendered":"Comunicarea evalu\u0103rii activit\u0103\u0163ii elevilor: cum am putea \u00eencerca s\u0103 ob\u0163inem mai mult"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

O alt\u0103 perspectiv\u0103 asupra procesului de evaluare<\/p>\n\n\n\n

Evaluarea activit\u0103\u0163ii elevilor (\u00een mod tradi\u0163ional prezentat\u0103 ca fiind o evaluare a \u201erezultatelor\u201d \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are) este un proces anevoios nu doar pentru cadrele didactice \u2013 primele chemate s\u0103 aplice diferite metode de evaluare, adesea prin utilizarea unor standarde reglementate la nivelul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u015fi pentru elev \u015fi familia acestuia, din perspectiva modului de interpretare a evalu\u0103rii realizate de cadrul didactic.<\/p>\n\n\n\n

Din p\u0103cate, abordarea asupra evalu\u0103rii activit\u0103\u0163ii elevilor pare s\u0103 fie \u00eenclinat\u0103 spre dou\u0103 tendin\u0163e extreme.<\/p>\n\n\n\n

Pe de o parte<\/em>, adesea sub presiunea mediului social, \u00een special a celui familial, evaluarea realizat\u0103 de cadrul didactic ajunge s\u0103 fie transformat\u0103 dintr-o analizare a activit\u0103\u0163ii elevului \u00eentr-o evaluare a persoanei acestuia. Astfel, de exemplu, un calificativ de insuficient<\/em> nu va fi perceput ca fiind ca o simpl\u0103 analizare a modului \u00een care au fost realizate anumite sarcini de c\u0103tre elev, ci ca o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de personalitate a acestuia. Cu alte cuvinte, calificativul nu mai este perceput ca ceea ce este (i.e.<\/em>, o evaluare a activit\u0103\u0163ii), ci ca o evaluare a persoanei. Numero\u015fi psihologi atrag aten\u0163ia c\u0103 aceast\u0103 abordare poate conduce, pe termen mediu \u015fi lung, la consecin\u0163e foarte grave asupra dezvolt\u0103rii copiilor, c\u0103ci poate afecta percep\u0163ia de sine a copilului, risc\u00e2nd ca acesta din urm\u0103 s\u0103 nu se dezvolte \u00eentr-o paradigm\u0103 \u00een care valoarea sa este intrinsec\u0103 calit\u0103\u0163ii sale de fiin\u0163\u0103 uman\u0103, ci unor factori externi (i.e.<\/em>, calificativele ob\u0163inute, adic\u0103 a unei evalu\u0103ri realizate de c\u0103tre o surs\u0103 extern\u0103). \u00cen plus, nu poate fi trecut cu vederea nici faptul c\u0103, de multe ori, calificativele ob\u0163inute de elev devin o competi\u0163ie<\/em> a p\u0103rin\u0163ilor, dep\u0103rt\u00e2ndu-se \u00een acest fel de rolul pe care evaluarea \u00eel are \u00een procesul educa\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Pe de alt\u0103 parte<\/em>, la cealalt\u0103 extrem\u0103 se afl\u0103 situa\u0163ia \u00een care evaluarea ajunge s\u0103 fie uniformizat\u0103 \u015fi devalorizat\u0103. De exemplu, se poate observa o anumit\u0103 tendin\u0163\u0103 spre acordarea de premii, diplome \u015fi altele asemenea tuturor elevilor, f\u0103r\u0103 a face o anumit\u0103 distinc\u0163ie \u00een func\u0163ie de efortul pe care ace\u015ftia l-au depus \u00een procesul educa\u0163ional. F\u0103r\u0103 a intra cu aceast\u0103 ocazie \u00eentr-o analiz\u0103 detaliat\u0103 a acestei situa\u0163ii, subliniem doar c\u0103, pe termen lung, s-ar putea ca aceast\u0103 abordare, tot mai utilizat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul preuniversitar, s\u0103 se dovedeasc\u0103 ca fiind nepotrivit\u0103, \u00een special pentru c\u0103 ar putea s\u0103 creeze o pers\u00adpectiv\u0103 \u00een care a\u015ftept\u0103rile elevilor sunt nerealiste. De exemplu, participarea la un concurs, activitate, proiect etc. ar trebui s\u0103 aib\u0103 \u00een spate o motiva\u0163ie intrinsec\u0103 (e.g., pl\u0103cerea de a participa la concurs, curiozitatea elevilor de a descoperi noi lucruri, frumuse\u0163ea lucrului \u00een echip\u0103), iar nu ob\u0163inerea unui \u201epremiu de participare\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen epoca actual\u0103, \u00een special sub imboldul dezvolt\u0103rii accelerate a cercet\u0103rilor din domeniul neuro-\u015ftiin\u0163elor, cadrele didactice ar trebui s\u0103 acorde o aten\u0163ie deosebit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irii metodelor pedagogice utilizate, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t presiunea dezvolt\u0103rii tehnologice (\u00een special a sistemelor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103) este acut resim\u0163it\u0103. Un astfel de element care merit\u0103 explorat este modalitatea \u00een care cadrul didactic comunic\u0103 elevilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor evaluarea activit\u0103\u0163ilor. Astfel, voi ar\u0103ta \u00een cele ce urmeaz\u0103, o metod\u0103 care s-ar putea dovedi mai eficient\u0103 \u00een procesul didactic \u015fi anume, aprecierea efortului depus de elevi, iar nu doar a rezultatelor ob\u0163inute.<\/p>\n\n\n\n

II.   O mentalitate de cre\u015ftere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Premisa ferm\u0103 de la care plec \u00een activitatea mea didactic\u0103 este aceea c\u0103 nu exist\u0103 \u015fi nu trebuie s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre calificativele ob\u0163inute de elevi \u015fi persoana elevului. \u00cen alte cuvinte, calificativele nu spun absolut nimic despre inteligen\u0163a unui elev \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in despre persoana acestuia. Aceast\u0103 premis\u0103 este aplicabil\u0103 \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 at\u00e2t pentru elevii a c\u0103ror activitate este evaluat\u0103 prin calificative care din exterior pot fi percepute ca fiind bune<\/em>, c\u00e2t \u015fi calificative considerate ca fiind insuficiente<\/em> (\u201emai pu\u0163in bune\u201d, \u00een limbaj comun). Odat\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 aceast\u0103 premis\u0103, putem \u00eencerca s\u0103 vedem dac\u0103 modalitatea \u00een care cadrul didactic comunic\u0103 elevilor evaluarea pe care o realizeaz\u0103 ar putea influen\u0163a dezvoltarea acestora.<\/p>\n\n\n\n

Unul dintre instrumentele care devine din ce \u00een ce mai popular \u00een comunicarea realizat\u0103 de cadrele didactice este aprecierea efortului depus<\/em> (\u00een englez\u0103, praising the effort<\/em>). Pentru a \u00een\u0163elege mai bine de unde porne\u015fte aceast\u0103 idee, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 la baza acestui procedeu stau cercet\u0103rile \u00eentreprinse \u00een special de Carol Dweck \u015fi colegii s\u0103i de la universitatea american\u0103 Stanford, pionieri \u00een dezvoltarea unei teorii a mentalit\u0103\u0163ii (\u00een englez\u0103, mindset theory<\/em>). \u00cen esen\u0163\u0103, aceast\u0103 teorie sus\u0163ine c\u0103 oamenii se pot raporta \u00een dou\u0103 feluri la ceea  ce putem denumi ca \u201einteligen\u0163\u0103\u201d: a) o mentalitate fix\u0103, \u00een care inteligen\u0163a este v\u0103zut\u0103 ca fiind o tr\u0103s\u0103tur\u0103 fix\u0103, predeterminat\u0103 de natur\u0103, sau b) o mentalitate flexibil\u0103, \u00een care inteligen\u0163a este considerat\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 maleabil\u0103, care poate fi dezvoltat\u0103. Astfel, prin intermediul mai multor cercet\u0103ri, s-a eviden\u0163iat c\u0103 modalitatea \u00een care ne raport\u0103m la inteligen\u0163\u0103 (i.e.<\/em>, \u00eentr-o manier\u0103 fix\u0103 vs. \u00eentr-o manier\u0103 flexibil\u0103) poate avea un puternic impact asupra procesului de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi a performan\u0163elor: c\u00e2teva studii au ar\u0103tat o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a capacit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are, a rezisten\u0163ei \u015fi a rezultatelor elevilor care au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat o mentalitate \u00een care cre\u015fterea este posibil\u0103 prin intermediul efortului (\u00een englez\u0103, growth mindset<\/em>)1<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Dweck a ar\u0103tat c\u0103 atunci c\u00e2nd copiii sunt aprecia\u0163i pentru inteligen\u0163a pe care o au, exist\u0103 un risc ridicat ca ace\u015ftia s\u0103 \u00eembr\u0103\u0163i\u015feze o mentalitate fix\u0103 care s\u0103 le blocheze sau s\u0103 le \u00eencetineasc\u0103 dezvoltarea, astfel c\u0103 ar fi mai \u00een\u0163elept ca aprecierea venit\u0103 din partea educatorilor s\u0103 se \u00eendrepte mai mult spre munca, efortul \u015fi perseveren\u0163a acestora2<\/sup>. \u00cen timp ce, \u00een mod evident, o asemenea abordare nu poate rezolva toate problemele pe care le ridic\u0103 sistemul de educa\u0163ie \u015fi experimentele recente au ar\u0103tat c\u0103 interven\u0163ia asupra mentalit\u0103\u0163ii nu ofer\u0103 acelea\u015fi rezultate \u00een r\u00e2ndul tuturor elevilor, fiind pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii chiar ipoteza c\u0103 mentalitatea ar avea o influen\u0163\u0103 asupra rezultatelor academice3<\/sup>, alte experimente au eviden\u0163iat c\u0103 interven\u0163ia asupra mentalit\u0103\u0163ii a generat unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri cel pu\u0163in \u00een r\u00e2ndul elevilor cu un statut socioeconomic mai sc\u0103zut sau a celor afla\u0163i \u00eentr-o situa\u0163ie de risc4<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen mod practic, cultivarea unei mentalit\u0103\u0163i de cre\u015ftere prin instrumente ca aprecierea efortului necesit\u0103 o mutare a aten\u0163iei de la aprecieri asupra persoanei (e.g.<\/em>, inteligent, de\u015ftept, lene\u015f<\/em> etc.), c\u0103tre elemente care \u0163in de atitudinea elevului (e.g.<\/em>, efortul depus, timpul alocat preg\u0103tirii<\/em> etc.). De exemplu, aprecieri de tipul Felicit\u0103ri! E\u015fti un elev de\u015ftept<\/em> sau E\u015fti foarte bun la matematic\u0103<\/em> ar putea s\u0103 conduc\u0103 la crearea credin\u0163ei c\u0103 abilit\u0103\u0163ile unei persoane sunt fixe. Astfel, elevii care le primesc nu vor \u015fti cum s\u0103 reac\u0163ioneze atunci c\u00e2nd nu vor mai avea acelea\u015fi rezultate \u015fi ar putea crede c\u0103 \u015fi-au pierdut abilitatea; elevii care nu le primesc ar putea crede la r\u00e2ndul lor c\u0103 situa\u0163ia lor este ireconciliabil\u0103 \u015fi c\u0103 nu pot s\u0103-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 calit\u0103\u0163ile. Pentru a evita aceste situa\u0163ii, a fost propus\u0103 o abordare prin care accentul \u00een comunicare este amplasat pe proces, pe efortul depus. \u00cen acest mod, elevii ar putea deprinde ideea c\u0103 abilit\u0103\u0163ile lor pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite.<\/p>\n\n\n\n

Carol Dweck subliniaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 \u00een care procesul era apreciat, a ar\u0103tat c\u0103 elevii par s\u0103 devin\u0103 mai deschi\u015fi c\u0103tre sarcini mai dificile \u015fi provocatoare5<\/sup>. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, aceast\u0103 metod\u0103 prin care efortul este apreciat, ar trebui s\u0103 fie utilizat\u0103 cu foarte mult\u0103 aten\u0163ie.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen primul r\u00e2nd<\/em>, aprecierea efortului nu trebuie s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 \u00een mod gratuit, doar pentru mul\u0163umirea interioar\u0103 a elevului; la urma urmei, aprecierea efortului trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama \u015fi de rezultate, \u00een sensul c\u0103, atunci c\u00e2nd, de\u015fi elevul a \u00eencercat din greu, rezultatele \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are nu se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc, apare ca fiind necesar\u0103 interven\u0163ia educatorului pentru identificarea unor strategii de \u00eenv\u0103\u0163are mai eficiente.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd<\/em>, Carol Dweck sublinia c\u0103 aprecierea efortului nu trebuie v\u0103zut\u0103 ca o abordare rigid\u0103: de exemplu, rezultatele vor putea fi apreciate \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, nu doar efortul; \u00eens\u0103, autoarea sublinia c\u0103, \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie, este important ca p\u0103rintele sau educatorul s\u0103 \u00eei eviden\u0163ieze elevului procesul prin care a reu\u015fit. \u00cen alte cuvinte, nici rezultatul, nici efortul nu ar trebui s\u0103 fie de unele singure avute \u00een vederea atunci c\u00e2nd elevilor le este comunicat\u0103 evaluarea, ci ar trebui s\u0103 fie recunoscut (recompensat, eviden\u0163iat) efortul (aten\u0163ia, perseveren\u0163a, strategiile, curiozitatea etc.) \u00een rela\u0163ie cu rezultatul, cu o particular\u0103 aten\u0163ie pe cele dou\u0103 elemente cheie: \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi progres.<\/p>\n\n\n\n

\u00centr-un alt articol, Dweck eviden\u0163iaz\u0103 c\u00e2teva elemente care ar putea fi considerate o fals\u0103 mentalitate de cre\u015ftere (\u00een englez\u0103, false growth mindset<\/em>), cum ar fi, de exemplu: (a) aprecierea efortului nu trebuie s\u0103 fie un premiu de consolare pentru elevii care depun un efort care nu este eficient, dup\u0103 cum nici \u00eencurajarea seac\u0103 adresat\u0103 elevilor de a \u00eencerca mai mult nu este un mijloc eficient, dac\u0103 nu este dublat de o ghidare din partea educatorului; (b) \u00eencurajarea elevilor prin stabilirea unor standarde extrem de ridicate, f\u0103r\u0103 a le fi indicate \u015fi metodele prin care acele standarde pot fi atinse; (c) criticarea elevilor pentru c\u0103 nu au mentalitatea corect\u01036<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cultivarea unei mentalit\u0103\u0163i de cre\u015ftere nu poate fi f\u0103cut\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t educatorul nu face el \u00eensu\u015fi acest lucru cu sine, adic\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t nu \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 ideea c\u0103 abilit\u0103\u0163ile sale pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ite, cu efort \u015fi perseveren\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

III.  Comunicarea evalu\u0103rii: o foarte bun\u0103 oportunitate pentru dezvoltarea unei mentalit\u0103\u0163i de cre\u015ftere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 acceptat\u0103 ca fiind posibil\u0103 \u015fi util\u0103 dezvoltarea unei mentalit\u0103\u0163i de cre\u015ftere, astfel cum am \u00eencercat s\u0103 explic \u00een sec\u0163iunile anterioare, am observat c\u0103 momentul \u00een care evaluarea este comunicat\u0103 elevilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor se poate dovedi un moment-cheie pentru a crea o mentalitate de cre\u015ftere \u00een mediul educa\u0163ional. \u00cen acest moment, elevii pot \u00een\u0163elege c\u0103 un rezultat bun la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 nu se datoreaz\u0103 unor caracteristici native, ci mai degrab\u0103 muncii \u015fi perseveren\u0163ei depuse, iar elevii care trebuie s\u0103-\u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 activitatea pot fi \u00eendruma\u0163i spre aplicarea unor noi strategii \u015fi spre evitarea etichet\u0103rii unui rezultat mai pu\u0163in dorit ca fiind o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter a acestora. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, comunicarea cu p\u0103rin\u0163ii este esen\u0163ial\u0103, c\u0103ci din perspectiva mea ar trebui evitat\u0103 situa\u0163ia \u00een care p\u0103rin\u0163ii ajung s\u0103 se identifice cu evaluarea copilului: \u00een timp ce eforturile p\u0103rin\u0163ilor merit\u0103 s\u0103 fie apreciate, o not\u0103 bun\u0103 ob\u0163inut\u0103 de un elev nu este \u015fi nu trebuie s\u0103 fie despre p\u0103rinte, ci despre munca elevului, abordarea cea mai eficient\u0103 fiind aceea \u00een care p\u0103rintele \u015fi educatorul \u00eencearc\u0103 \u00eempreun\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cele mai bune metode prin care s\u0103 sprijine \u00een continuare progresul elevului; \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un calificativ poate nu la fel de bun ob\u0163inut de elev nu trebuie s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 fie transformat \u00eentr-un e\u015fec al p\u0103rintelui.<\/p>\n\n\n\n

Cred c\u0103 atingerea acestor obiective necesit\u0103 un efort constant \u015fi concentrat pe mai multe paliere, iar metodele trebuie s\u0103 fie mereu adaptate. Eliminarea unor aprecieri de tipul elev de\u015ftept<\/em> \u015fi elev inteligent<\/em> (\u015fi opusul acestora) cred c\u0103 poate fi un bun prim pas pentru a \u00eencerca s\u0103 cl\u0103dim o mentalitate de cre\u015ftere. Av\u00e2nd mereu \u00een minte c\u0103 trebuie s\u0103 evit\u0103m s\u0103 c\u0103dem \u00een capcana unor aprecieri goale ale efortului (\u00een sensul de apreciere a efortului, indiferent de circumstan\u0163e), mutarea aten\u0163iei de la rezultate (i.e.<\/em>, de la calificativul ob\u0163inut) c\u0103tre proces, munc\u0103, atitudine \u015fi perseveren\u0163\u0103 (i.e.<\/em>, efortul care a dus la acest rezultat sau efortul suplimentar care este necesar) ar putea conduce la dezvoltarea unei mentalit\u0103\u0163i de cre\u015ftere care s-ar putea s\u0103 dea rezultate mai bune dec\u00e2t viziunea \u201etradi\u0163ional\u0103\u201d a compar\u0103rii rezultatelor ob\u0163inute \u00een func\u0163ie de anumite praguri standardizate. Astfel, prin modalitatea \u00een care comunic\u0103m elevilor \u015fi p\u0103rin\u0163ilor evaluarea pe care o realiz\u0103m \u00een calitate de educatori, am putea ob\u0163ine mult mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 transmiterea a unui mesaj.<\/p>\n\n\n\n

Iuliana CRU\u015eITU<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

1<\/sup> A se vedea, Daniel Hammond, Mindset Theory, articol disponibil la urm\u0103toarea adres\u0103: https:\/\/opentext.wsu.edu\/theoreticalmodelsforteachingandre search\/chapter\/mindset-theory\/<\/p>\n\n\n\n

2<\/sup> A se vedea, David Glenn, Carol Dweck\u2019s Attitude: It\u2019s not abourt how smart you are, articol publicat \u00een data de 9 mai 2010, disponibil la urm\u0103toarea adres\u0103: https:\/\/www.chronicle.com\/article\/carol-dwecks-attitude\/<\/p>\n\n\n\n

3<\/sup> A se vedea Japp Glerum, Sofie M.M. Loyens, Lisette Wijnia, Remy M. J. P. Rikers, The effects of praise for effort versus prraise for intelligence on vocational education students, in Educational Psychology, vol. 40, nr. 10, 2020, pp. 1270-1286, disponibil la urm\u0103toarea adres\u0103: https:\/\/www.tandfonline. com\/doi\/full\/10.1080\/01443410.2019.1625306<\/p>\n\n\n\n

4<\/sup> A se vedea Victoria Sisk, Alexander Burgoyne, Jingze Sun, Jennifer Butler, Brooke Macnamare, To What Extent and Under Which Circumstances Are Growth Mind-Sert Important to Academic Achievement? Two Meta-Analyses, \u00een Psychological Science, vol.29, nr. 4, 2018, pp. 549-571, https:\/\/doi.org\/ 10.1177\/0956797617739704<\/p>\n\n\n\n

5<\/sup> A se vedea, Carol Dweck, Praise the effort, not the outcome? Think again, articol publicat \u00een data de 31 ianuarie 2016, disponibil la urm\u0103toarea adres\u0103: https:\/\/www.tes.com\/magazine\/archive\/praise-effort-not-outcome-think-again<\/p>\n\n\n\n

6<\/sup> A se vedea, Carol Dweck, Recognizing and Overcoming False Growth Mindset, articol publicat \u00een data de 11 ianuarie 2016, disponibil la urm\u0103toarea adres\u0103: https:\/\/www.edutopia.org\/blog\/recognizing-overcoming-false-growth-mindset-carol-dweck<\/p>\n\n\n\n

Rubric\u0103 coordonat\u0103 de prof. Elena-Roxana IRINA \u2013 CCD Neam\u0163<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O alt\u0103 perspectiv\u0103 asupra procesului de evaluare Evaluarea activit\u0103\u0163ii elevilor (\u00een mod tradi\u0163ional prezentat\u0103 ca fiind o evaluare a \u201erezultatelor\u201d \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are) este un proces anevoios nu doar pentru cadrele didactice \u2013 primele chemate s\u0103 aplice diferite metode…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,485],"tags":[],"class_list":["post-26125","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scoala-nemteana-la-zi","category-numarul-275"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26125","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26125"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26125\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26128,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26125\/revisions\/26128"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26125"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26125"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26125"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}