{"id":26279,"date":"2024-10-22T08:25:13","date_gmt":"2024-10-22T08:25:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26279"},"modified":"2024-10-22T08:25:13","modified_gmt":"2024-10-22T08:25:13","slug":"vianu-muresan-scriitor-doctor-in-filosofie-bunatatea-este-forma-cea-mai-profunda-a-inteligentei-umane","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/dubito\/vianu-muresan-scriitor-doctor-in-filosofie-bunatatea-este-forma-cea-mai-profunda-a-inteligentei-umane\/","title":{"rendered":"Vianu Mure\u015fan, scriitor, doctor \u00een filosofie: \u201eBun\u0103tatea este forma cea mai profund\u0103 a inteligen\u0163ei umane\u201d"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Scriitor profund \u015fi original, Vianu Mure\u015fan a debutat la 27 de ani, cu un eseu metafizic, Lan\u0163ul Sofiei<\/em>, ap\u0103rut \u00een 1997 la Editura Decalog din Satu Mare. S-a n\u0103scut \u00een localitatea Vicea, jude\u0163ul Maramure\u015f, la 20 februarie 1969 \u015fi este absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Istorie \u015fi Filosofie, Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca, promo\u0163ia 1993. Recent, la emisiunea \u201eCredin\u0163\u0103 \u015fi Cultur\u0103\u201d de la Trinitas TV, Vianu Mure\u015fan a vorbit despre demonul influen\u0163\u0103rii \u015fi diferen\u0163a dintre a fi influent \u015fi a fi valoros ast\u0103zi. \u201eHeterologie, introducere \u00een etica lui E. L\u00e9vinas\u201d, teza sa de doctorat, bazat\u0103 pe studii \u015fi cercet\u0103ri desf\u0103\u015furate pe parcursul a doisprezece ani, a fost recompensat\u0103 \u00een 2005 cu Premiul \u201eHenri Jaquier\u201d al Centrului Cultural Francez. Spune c\u0103 produc\u0163ia autohton\u0103 de carte este extrem de mare, \u00eens\u0103 nu este \u00eenso\u0163it\u0103, din p\u0103cate, de o emula\u0163ie lectural\u0103 la acela\u015fi nivel.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce autori \u00eei mai atrag pe cititori?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 \u00cen primul r\u00e2nd, sunt citi\u0163i autorii str\u0103ini. Exist\u0103 o diferen\u0163\u0103 enorm\u0103 de atractivitate \u00eentre c\u0103r\u0163ile traduse din diverse literaturi str\u0103ine \u015fi c\u0103r\u0163ile autorilor rom\u00e2ni. Nu-mi explic de ce. Raportul dintre interesul cititorului mediu fa\u0163\u0103 de scriitorii rom\u00e2ni \u015fi fa\u0163\u0103 de scriitori str\u0103ini este net \u00een favoarea scriitorilor str\u0103ini \u015fi asta s-ar putea s\u0103 fie consecin\u0163a unui complex cultural.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Scriu mai bine autorii str\u0103ini?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Cred c\u0103 media scriitorilor str\u0103ini tradu\u015fi nu este peste nivelul scriitorilor rom\u00e2ni buni, \u00eens\u0103 sunt mult mai mul\u0163i. E un contingent de scriitori foarte buni, \u00eentre cei care iau Premiul Nobel sau \u00eentre cei care sunt savan\u0163i, filosofi, esei\u015fti formidabili, adic\u0103 figuri faimoase \u00een culturile \u015fi \u00een locurile unde tr\u0103iesc, \u015fi care, bine\u00een\u0163eles, fiind \u00eentr-un circuit interna\u0163ional, au o cot\u0103 de imagine mult peste cea pe care \u015fi-o pot cons\u00adtrui scriitorii rom\u00e2ni. \u015ei atunci, cititorul care se duce \u00een libr\u0103rie sau \u00een bibliotec\u0103 alege din start numele cele mai influente, cele mai \u00een vog\u0103 \u015fi, dat fiind c\u0103 timpul \u015fi resursele sunt limitate, \u00eentotdeauna scriitorii rom\u00e2ni r\u0103m\u00e2n la coad\u0103. S\u0103 nu se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 \u015fi scriitori precum C\u0103rt\u0103rescu, Patapievici sau Liiceanu, nu\u2026 Ei sunt citi\u0163i, sunt cump\u0103ra\u0163i, cred c\u0103 au cea mai bun\u0103 trecere, \u00een acest moment, la nivelul culturii rom\u00e2ne, \u015fi mai sunt c\u00e2\u0163iva tineri care au ap\u0103rut \u015fi sunt foarte buni, spre exemplu, Cristian Fula\u015f, prozator. Nivelul la care se vinde cartea \u00een Rom\u00e2nia este, din p\u0103cate, cel mai jos din Europa, a\u015fa \u00eenc\u00e2t este aproape o glum\u0103 s\u0103 spunem c\u0103 exist\u0103 tineri scriitori rom\u00e2ni bine v\u00e2ndu\u0163i, citi\u0163i \u015fi promova\u0163i. Sunt ni\u015fte enclave \u00een care circul\u0103, sunt ni\u015fte grupuri unde se \u00eent\u00e2lnesc, se citesc reciproc, se cultiv\u0103 reciproc, eventual folosesc \u015fi aceste re\u0163ele de socializare pentru a se promova \u015fi autopromova, dar, totu\u015fi, dincolo de ni\u015fte cercuri relativ restr\u00e2nse \u015fi \u00eenchise, nu au priz\u0103 \u015fi relevan\u0163\u0103. E un lucru regretabil.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 A\u015ftepta\u0163i de la cititori mai mult interes \u00een privin\u0163a scrierilor dumneavoastr\u0103?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Eu nu sunt obi\u015fnuit s\u0103 m\u0103 pl\u00e2ng \u015fi nici nu am avut vreodat\u0103 ambi\u0163ia ca scrierile mele s\u0103 fie \u00eent\u00e2mpinate cu entuziasm sau cu mare interes. Nu am nici ipocrizia s\u0103 spun c\u0103-mi este indiferent. Nu-mi este indiferent, de vreme ce am pasiuni pentru c\u0103r\u0163i, pentru idei, pentru scris. A\u015f prefera s\u0103 existe un circuit, un dialog mai fertil, mai viu, mai complex \u00eentre mine \u015fi cititori dec\u00e2t cel care este. Sunt anumi\u0163i autori pe care eu i-am studiat \u015fi pe care i-am cultivat de-a lungul multor ani \u015fi am o oarecare nedumerire, dac\u0103 nu chiar dezam\u0103gire c\u0103 nu exist\u0103 foarte mult interes fa\u0163\u0103 de ei, \u015fi primul pe care l-a\u015f pomeni este filosoful Emmanuel L\u00e9vinas, pe care l-am studiat 12 ani ani \u015fi despre care am scris o tez\u0103 de doctorat. \u015ei m\u0103 uime\u015fte faptul c\u0103, \u00een lumea cercet\u0103torilor, filosofilor, \u00een special, genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 din Rom\u00e2nia, nu exist\u0103 suficient interes pentru un g\u00e2nditor grandios precum Emmanuel L\u00e9vinas. Eu, \u00een monografia pe care am scris-o, am \u00eencercat s\u0103 economisesc timpul celor care vor veni eventual dup\u0103 mine cu dorin\u0163a de a \u00een\u0163elege acest uluitor filosof. \u00cens\u0103 nu s-a \u00eent\u00e2mplat asta, poate \u015fi pentru c\u0103 \u00een universit\u0103\u0163i nu este predat \u015fi nu este cunoscut. Fa\u0163\u0103 de culturile europene de v\u00e2rf, suntem \u00een situa\u0163ia oarecum jenant\u0103 de a trebui s\u0103 recuper\u0103m g\u00e2nditori, s\u0103 recuper\u0103m teme, poate, uneori, s\u0103 recuper\u0103m domenii culturale sau literare \u015fi atunci suntem mereu \u00een prip\u0103, mergem pe apucate, lu\u0103m ce e mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 sau ce e mai \u00een vog\u0103, mai la mod\u0103, \u00eentr-un moment sau altul, dar \u00eentotdeauna din fiecare epoc\u0103 sau din fiecare genera\u0163ie de filosofi, de g\u00e2nditori, de oameni care produc idei sau c\u0103r\u0163i, unii r\u0103m\u00e2n nedescoperi\u0163i sau netradu\u015fi, neasuma\u0163i de cultura rom\u00e2n\u0103. \u015ei s-ar putea, din p\u0103cate, ca num\u0103rul celor care r\u0103m\u00e2n pe dinafar\u0103 s\u0103 fie cople\u015fitor \u00een raport cu cei care sunt tradu\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce crede\u0163i despre viitor, despre lumea literar\u0103 de m\u00e2ine?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Din start, \u00een momentul \u00een care toat\u0103 lumea absolv\u0103 cel pu\u0163in liceul, dac\u0103 nu \u015fi facultatea, accesul la cultur\u0103, accesul la cunoa\u015ftere este la un nivel mult mai \u00eenalt dec\u00e2t \u00een toate genera\u0163iile anterioare \u015fi este la stadiul de mas\u0103. Deci, exist\u0103 premisele ca dintre copiii care se educ\u0103, care fac \u015fcoal\u0103, care fac studii superioare, o bun\u0103 parte dintre ei s\u0103 fie interesa\u0163i de literatur\u0103, de c\u0103r\u0163i, de mi\u015fcarea ideilor, de filosofie, de domeniile teoretice \u015fi s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 reflecteze \u015fi s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 scrie. Cred c\u0103 se produce o literatur\u0103 \u00een toate domeniile \u00een primul r\u00e2nd foarte vast\u0103. \u00centotdeauna g\u0103se\u015fti valoarea sau relevan\u0163a unor c\u0103r\u0163i, unor texte, unor opere dac\u0103 ai un criteriu de compara\u0163ie, de analiz\u0103. Noi putem s\u0103 fim \u00eenc\u00e2nta\u0163i de ceea ce scriem sau de un autor pe care-l citim, pe care-l cunoa\u015ftem, dar noi nu \u015ftim dac\u0103 nu exist\u0103 10, 20, 100 de al\u0163ii la fel de valoro\u015fi sau mai valoro\u015fi, pentru c\u0103 nu avem acces la tot, nu i-am citit. Ca s\u0103-i citim \u015fi s\u0103-i putem pune \u00een compara\u0163ie, e nevoie de mult mai mult efort \u015fi de mult mai mult timp. Cred c\u0103 produc\u0163ia de carte, produc\u0163ia cultural\u0103 literar\u0103 este extrem de mare, \u00eens\u0103 nu este \u00eenso\u0163it\u0103, din p\u0103cate, de o emula\u0163ie lectural\u0103, de o \u00eent\u00e2mpinare din partea cititorilor la acela\u015fi nivel. Prea pu\u0163in din ceea ce se g\u00e2nde\u015fte, din ceea ce se scrie, se public\u0103, este folosit \u015fi devine activ \u00een con\u015f\u00adtiin\u0163a cititorilor, \u00een con\u015ftiin\u0163a societ\u0103\u0163ilor.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Care-i cea mai important\u0103 valoare uman\u0103 pentru Vianu Mure\u015fan?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Eu a\u015f spune bun\u0103tatea. Eu pun bun\u0103tatea mai presus de inteligen\u0163\u0103, chiar de genialitate, de creativitate, pentru c\u0103 bun\u0103tatea \u00eentotdeauna este ceva care se vede doar \u00een rela\u0163ie cu ceilal\u0163i. Nu este o valoare \u00een sine, a\u015fa cum este creativitatea. \u00cen orice context, \u00een orice situa\u0163ie, \u00een fiecare zi, se poate face un fel sau altul de bine: de la aten\u0163ia pentru dialog, aten\u0163ia pentru problemele sau situa\u0163ia celorlal\u0163i, preocuparea pentru binele lor, confortul sau lipsa acestuia, starea de s\u0103n\u0103tate, starea material\u0103 etc. Aten\u0163ia continu\u0103, permanent\u0103, constant\u0103 la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 celorlal\u0163i mi se pare c\u0103 este forma cea mai profund\u0103 de inteligen\u0163\u0103 uman\u0103, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103. Definesc bun\u0103tatea ca forma cea mai profund\u0103 a inteligen\u0163ei umane.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ne apar\u0163ine alegerea asum\u0103rii unei c\u0103i spirituale?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Noi trebuie s\u0103 fim \u00een situa\u0163ia de a ne asuma o modestie definitiv\u0103 \u00een raport cu problemele mari ale vie\u0163ii \u015fi cu Dumnezeu. \u00cen plan spiritual, exist\u0103 practic o evolu\u0163ie nesf\u00e2r\u015fit\u0103, f\u0103r\u0103 cap\u0103t, f\u0103r\u0103 limite. Ori aceast\u0103 evolu\u0163ie nu depinde \u00een totalitate sau \u00een cea mai mare parte doar de efortul \u015fi de r\u00e2vna proprii, ci depinde \u015fi de ceva nev\u0103zut sau ascuns, care conlucreaz\u0103 cu noi, \u015fi acesta e Dumnezeu. Eu sunt tentat s\u0103 cred, a\u015fa cum a crezut Sf\u00e2ntul Augustin sau at\u00e2\u0163ia \u015fi at\u00e2\u0163ia teologi cre\u015ftini sau sfin\u0163i p\u0103rin\u0163i, c\u0103 nici m\u0103car capacitatea de a decide s\u0103 intr\u0103m pe o cale spiritual\u0103 nu ne apar\u0163ine. Decizia nu este autonom\u0103, nu este consecin\u0163a unei libert\u0103\u0163i totale, ci este reac\u0163ia la o chemare din partea lui Dumnezeu. Practic, \u00een momentul \u00een care noi decidem s\u0103 asum\u0103m o cale spiritual\u0103, suntem chema\u0163i \u00eentr-acolo. Unii ascult\u0103 aceast\u0103 chemare, al\u0163ii n-o ascult\u0103, unii merg p\u00e2n\u0103 la un punct, al\u0163ii merg mai departe. Faptul de a fi credincios cred c\u0103 \u0163ine de structur\u0103 \u015fi de voca\u0163ie, pentru c\u0103 a trece de la o biseric\u0103 la alta, de la o credin\u0163\u0103 la alta e ceva relativ facil \u015fi nu garanteaz\u0103 niciun fel de evolu\u0163ie sau dezvoltare spiritual\u0103. Poate fi o chestiune strict formal\u0103, de ritual, de rutin\u0103 religioas\u0103, pentru c\u0103 exist\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a religioas\u0103 o anumit\u0103 rutin\u0103. Un om credincios risc\u0103 uneori s\u0103 fie \u00eentr-o situa\u0163ie de narcisism spiritual, s\u0103 ajung\u0103 s\u0103 se alinte cu statutul de credincios, ceea ce este un risc \u015fi este o c\u0103dere. Dup\u0103 cum spun sfin\u0163ii p\u0103rin\u0163i: \u201eeste o c\u0103dere \u00een sus\u201d. Din acest motiv, \u00eentotdeauna un om credincios sau care este instalat pe o cale spiritual\u0103 nu se crede \u00een niciun fel de pozi\u0163ie avantajoas\u0103 \u00een raport cu Dumnezeu \u015fi nu se judec\u0103 pe sine ca fiind deja \u00eentr-o pozi\u0163ie favorabil\u0103, bun\u0103 \u015fi admirabil\u0103. El face ceea ce crede c\u0103 e de f\u0103cut, dac\u0103 are o constiin\u0163\u0103 moral\u0103, spiritual\u0103 \u015fi religioas\u0103 profund\u0103, \u00eens\u0103 judecata asupra valorii a ceea ce face o las\u0103 celorlal\u0163i. Felul \u00een care g\u00e2nde\u015fte \u015fi felul \u00een care se comport\u0103 \u015fi nivelul de evolu\u0163ie, de dezvoltare sau de puritate spiritual\u0103 trebuie s\u0103 fie, de asemenea, la latitudinea cuiva care-i mai presus de el. \u00cen acest fel, el se p\u0103streaz\u0103 \u00eentr-o stare de umilitate care nu \u00eenseamn\u0103 ipocrizie \u015fi nu \u00eenseamn\u0103 o fals\u0103 modestie ci, pur \u015fi simplu, are m\u0103sura corect\u0103, \u015fi m\u0103sura corect\u0103 este infinitatea bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi iert\u0103rii lui Dumnezeu. Niciodat\u0103 s\u0103 nu cread\u0103 c\u0103 este admirabil \u015fi s\u0103 se admire pe sine \u00eenaintea altora, pentru c\u0103 atunci cade \u00een sus, pentru c\u0103 atunci \u00ee\u015fi ia zborul f\u0103r\u0103 voia lui.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 S\u0103r\u0103cirea spiritului are leg\u0103tur\u0103 cu nevoile lumii tehnice nou create?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Pentru a avea o via\u0163\u0103 spiritual\u0103, at\u00e2t individual, c\u00e2t \u015fi social, trebuie s\u0103 fie un timp la dispozi\u0163ie pe care s\u0103-l po\u0163i dedica acestor fapte. Tehnologia fur\u0103 pe nesim\u0163ite, risc\u0103 s\u0103 acapareze, s\u0103 confi\u015fte timpul, efortul, energia, r\u0103bdarea, interesul, inteligen\u0163a oamenilor, \u00een special a celor tineri \u015fi foarte tineri. \u00cen aceste condi\u0163ii, \u00een care aproape \u00een totalitate timpul, interesul, curiozitatea, energia, r\u0103bdarea, inteligen\u0163a sunt dedicate unor gesturi, unor activit\u0103\u0163i, unor forme de comunicare sau de rela\u0163ionare care sunt facilitate de tehnologia digital\u0103, atunci rezultatul este fatal \u015fi conduce la o lips\u0103 a timpului \u015fi a activit\u0103\u0163ilor \u015fi preocup\u0103rilor spirituale. Este adev\u0103rat c\u0103 aceste mijloace pot s\u0103 fie folosite uneori \u00een vederea dob\u00e2ndirii unor cuno\u015ftin\u0163e, se pot g\u0103si foarte multe surse de informare, se pot g\u0103si foarte multe c\u0103r\u0163i, foarte multe site-uri unde exist\u0103 prelegeri, conferin\u0163e \u00eentregi \u00eenregistrate ale unor mae\u015ftri spirituali, ale unor ilumina\u0163i, ale unor c\u0103lug\u0103ri, savan\u0163i, teologi din toat\u0103 lumea. E suficient s\u0103 \u015ftii engleza \u015fi eventual \u015fi dou\u0103, trei limbi pe l\u00e2ng\u0103 asta \u015fi ai acces la via\u0163a spiritual\u0103 a multor teritorii \u00een afara lumii noastre cre\u015ftine. De la un punct \u00eencolo, cred c\u0103 depinde \u015fi de interesul \u015fi preocuparea fiec\u0103ruia \u00een parte. Nu \u015ftiu dac\u0103-i neap\u0103rat o s\u0103r\u0103cie spiritual\u0103. Sunt mai multe ocaziile \u00een care reeditez teoria lui Mircea Eliade c\u0103, \u00eentr-un fel sau altul, sacrul se camufleaz\u0103, se ascunde \u00een profan. Omul nu poate tr\u0103i \u00een afara unor aspira\u0163ii, satisfac\u0163ii sau emo\u0163ii dintre care cele mai \u00eenalte dau sens vie\u0163ii noastre. \u015ei acelea sunt \u00eentr-o leg\u0103tur\u0103 sau alta cu sacrul. M\u0103 refer \u00een primul r\u00e2nd la dragoste, prietenie, credin\u0163\u0103, respect. S\u0103 nu uit\u0103m nevoia de adev\u0103r \u015fi nevoia de sens care sunt fundamentale.<\/p>\n\n\n\n

\u2013 Ce ar trebui f\u0103cut pentru sensibilizarea, \u00een continuare, a oamenilor, pentru atragerea lor spre valorile cele mai de seam\u0103 ale culturii?<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u2013 Exist\u0103 o mul\u0163ime de instan\u0163e care \u00eencearc\u0103 s\u0103 limpezeasc\u0103 nevoia de o ierarhie a valorilor \u015fi crezurilor \u015fi sensurilor, necesar\u0103 oric\u0103rei societ\u0103\u0163i. Dar nu \u015ftiu ce consecin\u0163\u0103 sau efect are. Se vorbe\u015fte chiar \u00een prologul Evangheliei lui Ioan: \u201eLumina lumineaz\u0103 \u00een \u00eentuneric, \u015fi \u00eentunericul n-a biruit-o\u201d. Vine \u00eentrupat Dumnezeu \u00eentre oameni, stau \u00een preajma Lui, \u00cel v\u0103d, \u00cel aud, dar nu-L identific\u0103 dup\u0103 m\u0103sura corect\u0103. Este o anumit\u0103 iner\u0163ie, o anumit\u0103 orbire, o anumit\u0103 \u00eentunecare a min\u0163ii care \u0163ine de natura lucrurilor. Explica\u0163ia e simpl\u0103, c\u0103 aceasta este consecin\u0163a c\u0103derii \u00een p\u0103cat, oricare ar fi cauza. \u015ei pentru un nivel de \u00eentunecare a min\u0163ii, nimic nu este eficient \u00een sensul trezirii. Nu \u015ftiu dac\u0103 nu cumva dramele care se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u2013 situa\u0163ii dureroase, accidente \u2013, ceva foarte greu de \u00eendurat \u015fi teribil, care s\u0103 produc\u0103 o zguduire prin teama, prin frica de moarte, de suferin\u0163\u0103, de boal\u0103, de r\u0103u au acela\u015fi sens de a trezi la un moment dat pe cineva care nu poate fi trezit prin cuv\u00e2nt, prin mesaj, printr-o carte. Unii se trezesc \u015fi merg p\u00e2n\u0103 la un punct, al\u0163ii se \u00eentunec\u0103 din nou, adic\u0103 nu e o evolu\u0163ie constant\u0103 \u015fi o dezvoltare progresiv\u0103, liniar\u0103 a vie\u0163ii spirituale.<\/p>\n\n\n\n

A consemnat Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Scriitor profund \u015fi original, Vianu Mure\u015fan a debutat la 27 de ani, cu un eseu metafizic, Lan\u0163ul Sofiei, ap\u0103rut \u00een 1997 la Editura Decalog din Satu Mare. S-a n\u0103scut \u00een localitatea Vicea, jude\u0163ul Maramure\u015f, la 20 februarie 1969 \u015fi este…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[128,486],"tags":[],"class_list":["post-26279","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dubito","category-276-octombrie-2024"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26279","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26279"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26279\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26281,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26279\/revisions\/26281"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}