{"id":26353,"date":"2024-11-25T09:08:32","date_gmt":"2024-11-25T09:08:32","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26353"},"modified":"2024-11-25T09:08:32","modified_gmt":"2024-11-25T09:08:32","slug":"alecu-renita-70-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/alecu-renita-70-de-ani\/","title":{"rendered":"Alecu RENI\u0162\u0102 \u2013 70 de ani"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Jurnalist, politician, ecologist, directorul revistei na\u0163ionale \u201eNatura\u201d, pre\u015fedintele Mi\u015fc\u0103rii Ecologiste din Republica Moldova, deputat \u00een Primul Parlament, Cavaler al \u201eOrdinului Republicii\u201d.<\/p>\n\n\n\n

S-a n\u0103scut la 8 noiembrie 1954 \u00een com. Abaclia, din fostul jud. L\u0103pu\u015fna (azi, rn. Basarabeasca), \u00eentr-o familie de rom\u00e2ni basarabeni, profesori \u015fcolari, care \u015fi-au crescut copiii \u00een spiritul respect\u0103rii valorilor fundamentale ale spiritualit\u0103\u0163ii \u015fi culturii na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii medii din satul natal, \u015fi-a continuat studiile la Universitatea de Stat din Chi\u015fin\u0103u (azi, Universitatea de Stat din Moldova), Facultatea de Filologie, sec\u0163ia de ziaristic\u0103 (1970 – 1975). \u00cen anii de studen\u0163ie a fost persecutat de autorit\u0103\u0163i pentru a\u015fa-zisele manifest\u0103ri \u201ena\u0163ionaliste rom\u00e2ne\u015fti\u201d \u015fi atitudini antisovietice. \u00cen anul 1975, c\u00e2nd pe cl\u0103direa Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei autorit\u0103\u0163ile comuniste \u015fi \u201esavan\u0163ii\u201d au instalat o plac\u0103 insult\u0103toare la adresa identit\u0103\u0163ii b\u0103\u015ftina\u015filor \u015fi istoriei na\u0163ionale, elogiind c\u0103l\u0103ii \u015fi terori\u015ftii, Alecu Reni\u0163\u0103 a protestat deschis \u00eempotriva neadev\u0103rului c\u0103 \u201eUniunea Sovietic\u0103 a eliberat Basarabia de sub jugul ocupan\u0163ilor rom\u00e2ni\u201d. El a declarat c\u0103, dimpotriv\u0103, \u201eURSS a ocupat Basarabia, r\u0103pind-o de la Rom\u00e2nia\u201d, fapt pentru care a fost exmatriculat, persecutat, \u00eentemni\u0163at \u015fi urm\u0103rit de KGB p\u00e2n\u0103 la pr\u0103bu\u015firea URSS.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 1990 a absolvit \u015fi Academia de Administrare Public\u0103 de pe l\u00e2ng\u0103 Pre\u015fedintele Republicii Moldova, sec\u0163ia de rela\u0163ii interna\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

A participat la diferite instruiri, cursuri, seminare de calificare profesional\u0103: la Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Bra\u015fov (Rom\u00e2nia); Segovia (Spania); Strasbourg (Fran\u0163a); I\u0142awa (Polonia); Washington, Pennsylvania, Tennessee, Arizona, Seattle (SUA); Borjomi (Georgia); Kiev, Ternopol, Lvov, Cern\u0103u\u0163i, Odesa (Ucraina) \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei-a \u00eenceput activitatea de jurnalist la ziarul din Soroca \u201ePentru road\u0103\u201d (1977-1980), apoi a continuat la publica\u0163ia \u201eGloria\u201d din Basarabeasca (1980-1983).<\/p>\n\n\n\n

Din 1983 este angajat \u00een colectivul s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului na\u0163ional \u201eLiteratura \u015fi arta\u201d, iar aici, din mai 1986, este \u015fef al Sec\u0163iei de publicistic\u0103. Primele sale articole publicate \u00een \u201eLiteratura \u015fi arta\u201d au fost consacrate unor teme stringente de ecologice. Or, redactorul-\u015fef al ziarului, N. Dabija, men\u0163iona c\u0103 \u00een Republica Moldova \u201eMi\u015fcarea de Rena\u015ftere Na\u0163ional\u0103 nu a \u00eenceput cu problemele de limb\u0103, istorie, literatur\u0103, ci cu cele de ecologie, odat\u0103 cu \u00abglasnosti-ul\u00bb anun\u0163at de M. Gorbaciov din anii 1985-1989. Anume, ele au f\u0103cut loc \u015fi celorlalte, ca o d\u00e2r\u0103 de ap\u0103 fierbinte \u00eentr-un bloc de ghea\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

A desf\u0103\u015furat o activitate prodigioas\u0103 pe t\u0103r\u00e2m ob\u015ftesc: \u00een 1983, \u00eempreun\u0103 cu Gh. Malarciuc, Al. Sefer, I. Mija \u015f. a., a fondat Sec\u0163ia ecologie \u00een cadrul Uniunii Jurnali\u015ftilor din Moldova. Alecu Reni\u0163\u0103 organizeaz\u0103 primele expedi\u0163ii ecologice \u201eneformale\u201d pe Nistru \u015fi campanii de pres\u0103 \u00eentru contracararea experimentelor Moscovei asupra p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a popula\u0163iei din RSS Moldoveneasc\u0103, ini\u0163iaz\u0103 campanii na\u0163ionale \u00eentru salvarea p\u0103durilor \u015fi a solurilor, a rezerva\u0163iilor naturale \u201eSaharna\u201d \u015fi \u201eSt\u00e2nca Mare\u201d, intr\u0103 \u00een grupul-coordonator pentru crearea re\u0163elei unionale antisistem \u201eEcoSoiuz\u201d (1986-1990). Este fondator al mai multor ONG-uri de mediu, organizator al primelor expedi\u0163ii neguvernamentale pe Nistru.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cen anii 1988-1989 a participat activ la mi\u015fcarea de eliberare na\u0163ional\u0103, lupt\u00e2nd pentru declararea limbii rom\u00e2ne drept limb\u0103 oficial\u0103, legiferarea alfabetului latin \u015fi a tricolorului. A contribuit la editarea clandestin\u0103 a primului num\u0103r al publica\u0163iei \u201eGlasul\u201d \u00een grafie latin\u0103, tip\u0103rit \u00een Letonia.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1990 a fost ales deputat \u00een primul Parlament al Republicii Moldova \u015fi vicepre\u015fedinte al Comisiei pentru problemele de ecologie. \u00cen acela\u015fi an, \u00eempreun\u0103 cu un grup de deputa\u0163i de la Chi\u015fin\u0103u \u015fi Bucure\u015fti, a fondat la Ia\u015fi Consiliul Na\u0163ional al Re\u00eentregirii. \u00cen 1991 a semnat demersul deputa\u0163ilor de la Chi\u015fin\u0103u pentru a restabili \u00een drepturi Mitropolia Basarabiei. A votat legiferarea tricolorului (1990), Declara\u0163ia de suveranitate (1990), Imnul de stat \u201eDe\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne\u201d \u015fi Declara\u0163ia de independen\u0163\u0103 (1991).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1990, \u00eempreun\u0103 cu Gh. Malarciuc, a fondat revista ecologi\u015ftilor din Republica Moldova \u201eNatura\u201d, al c\u0103rei director este din 1993.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1993 a fost ales pre\u015fedinte al Mi\u015fc\u0103rii Ecologiste din Moldova, iar din 1995 este membru fondator al Asocia\u0163iei Jurnali\u015ftilor de Mediu \u015fi Turism Ecologic din Republica Moldova \u015fi reprezentant pentru Moldova al Centrului \u201eNaturopa\u201d al Consiliului Europei (1995-2005), unde a propus includerea Complexului cultural – arheologic \u201eOrheiul Vechi\u201d pe lista Patrimoniului mondial UNESCO.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1998 a fost ales din nou deputat, fiind pre\u015fedinte al subcomisiei de ecologie. Este unul dintre autorii \u015fi promotorii Legii pentru protec\u0163ia mediului din Republica Moldova (1993). \u00cen calitatea sa de deputat \u00een Parlament, \u00een anii 1990- 2001 a promovat ratificarea celor mai importante conven\u0163ii \u015fi acorduri interna\u0163ionale de mediu, a coordonat elaborarea a peste 25 de proiecte de legi de mediu, inclusiv cele pentru protec\u0163ia ariilor protejate, a rezerva\u0163iilor naturale, a spa\u0163iilor verzi, pentru \u00eemp\u0103durirea terenurilor degradate \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n

Ca jurnalist, Alecu Reni\u0163\u0103 s-a impus prin articole, reportaje, interviuri, emisiuni radio \u015fi TV abord\u00e2nd diferite aspecte ale luptei pentru decretarea limbii de stat, revenirea la grafia latin\u0103, promovarea obiectiv\u0103 a istoriei na\u0163ionale, elucidarea subiectelor \u201etabu\u201d (dezmembrarea Rom\u00e2niei, ocuparea Basarabiei de c\u0103tre Rusia \u0163arist\u0103 \u015fi sovietic\u0103, foametea artificial\u0103, deport\u0103rile, rusificarea \u015fi comunizarea etc.), democratizarea \u015fi desovietizarea societ\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Pentru activitate prodigioas\u0103, a fost \u00eenalt apreciat cu premii, titluri onorifice \u015fi distinc\u0163ii de stat, dintre care: Premiul Uniunii Jurnali\u015ftilor pentru ciclul de materiale publicate \u00een pres\u0103 (1981), Medalia \u201eMeritul Civic\u201d (1996), titlul \u201eOmul anului\u201d acordat de Institutul de Biografii al Universit\u0103\u0163ii Cambridge din Marea Britanie (1999), Premiul Na\u0163ional \u00een domeniul jurnalismului de mediu \u201eGh. Malarciuc\u201d (2001), Diploma de excelen\u0163\u0103 a Guvernului Rom\u00e2niei (2007 \u2013 turism; 2015 \u2013 mediu). Este laureat al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eLiteratura \u015fi arta\u201d (2007, 2013, 2018, 2022). De\u0163ine Premiul de excelen\u0163\u0103 al Asocia\u0163iei Jurnali\u015ftilor \u015fi Scriitorilor de Turism din Rom\u00e2nia (2021) \u015fi Premiul de excelen\u0163\u0103 al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia (2022).<\/p>\n\n\n\n

Alecu Reni\u0163\u0103 este Cavaler al \u201eOrdinului de Onoare\u201d (2009) \u015fi Cavaler al \u201eOrdinului Republicii\u201d (2011). (N. R.<\/strong> Preluare \u015fi prelucrare dup\u0103 \u2013 Calendar Na\u0163ional 2024<\/em>, Biblioteca Republicii Moldova \u2013 Chi\u015fin\u0103u, 2023)<\/p>\n\n\n\n

Maria S. CIOBANU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jurnalist, politician, ecologist, directorul revistei na\u0163ionale \u201eNatura\u201d, pre\u015fedintele Mi\u015fc\u0103rii Ecologiste din Republica Moldova, deputat \u00een Primul Parlament, Cavaler al \u201eOrdinului Republicii\u201d. S-a n\u0103scut la 8 noiembrie 1954 \u00een com. Abaclia, din fostul jud. L\u0103pu\u015fna (azi, rn. Basarabeasca), \u00eentr-o familie de…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,487],"tags":[],"class_list":["post-26353","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-277"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26353","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26353"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26353\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26356,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26353\/revisions\/26356"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26353"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26353"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26353"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}