{"id":26397,"date":"2024-11-25T10:18:08","date_gmt":"2024-11-25T10:18:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26397"},"modified":"2024-11-25T10:18:08","modified_gmt":"2024-11-25T10:18:08","slug":"evolutia-societatii-civile-din-romania-ii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/evolutia-societatii-civile-din-romania-ii\/","title":{"rendered":"Evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii civile din Rom\u00e2nia (II)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 cum relatam \u00een materialul anterior, ceea ce numim ast\u0103zi societate civil\u0103 a cunoscut diverse forme \u00een decursul timpului.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen contextul \u00een care, \u00een \u0163ara noastr\u0103, sondajele indic\u0103 faptul c\u0103 institu\u0163ii precum Armata<\/strong> \u015fi Biserica<\/strong> beneficiaz\u0103 de cele mai \u00eenalte procente privind \u00eencrederea popula\u0163iei, diverse ONG-uri, parte a Societ\u0103\u0163ii civile<\/strong>, depun eforturi pentru a exclude din r\u00e2ndurile ei acele tipuri de institu\u0163ii sau persoane care le reprezint\u0103, respectiv de a pune \u00een plan secund valorile pe care cele dou\u0103 institu\u0163ii le promoveaz\u0103, contest\u00e2ndu-le sau ocult\u00e2ndu-le. Nu putem ignora faptul c\u0103 abstractizarea societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti vine pe filonul raportului cu istoria. Integrarea european\u0103 s-a realizat \u00een numele propriei istorii, la nivelul discursului public. Modelul prevalent \u00een Rom\u00e2nia \u00eel reprezint\u0103 ignorarea istoriei, prin ocultarea unui trecut considerat nefavorabil, inadecvat \u015fi nefolositor; \u00eentr-un cuv\u00e2nt, o povar\u0103. Nic\u0103ieri adeziunea la acest stil nu s-a produs cu at\u00e2ta verv\u0103, spontaneitate, ca \u00een cazul \u0163\u0103rii noastre. Nic\u0103ieri parc\u0103 un asemenea model nu a mai fost declarat drept \u00eencarnarea adev\u0103rului istoric cu at\u00e2ta unanimitate (discursul public, imaginea public\u0103, dar nu neap\u0103rat academic\u0103 a modelului).  <\/p>\n\n\n\n

Este foarte dificil de pretins sacrificii unei comunit\u0103\u0163i bulvers\u00e2ndu-i metodic criteriile \u015fi principiile, colectarea energiilor unei societ\u0103\u0163i oblig\u00e2nd-o s\u0103-\u015fi cear\u0103 scuze sistematic pentru \u00eentreaga ei istorie. Nu se poate cere unei comunit\u0103\u0163i s\u0103 nege sau s\u0103 se uite sistematic \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 fie gata s\u0103 z\u00e2mbeasc\u0103 fericit\u0103 \u00een fa\u0163a tuturor provoc\u0103rilor cotidiene. Func\u0163ionarea unei astfel de societ\u0103\u0163i produce doar curente ale dezert\u0103rilor sociale \u015fi retragere civic\u0103, la care se adaug\u0103 diferite valuri de cinism \u015fi nep\u0103sare. Este o adev\u0103rat\u0103 criz\u0103 a sensurilor<\/strong> \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, a semnifica\u0163iilor \u015fi leg\u0103turilor difuze, ce dau consisten\u0163\u0103 unui orizont social. Revolta civic\u0103 se poate manifesta prin vot, singurul canal care a mai r\u0103mas la dispozi\u0163ia cet\u0103\u0163eanului, \u00eens\u0103, de cele mai multe ori, votul este negativ \u015fi delegitimeaz\u0103 Puterea \u015fi starea de fapt de la acel moment, nelegitim\u00e2ndu-o, neap\u0103rat, pe cea care vine.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 ar fi s\u0103 periodiz\u0103m evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii civile rom\u00e2ne\u015fti<\/strong>, prima faz\u0103 din anii post 1989, a fost una rudimentar\u0103, marcat\u0103 de fragilitatea democra\u0163iei \u015fi caracterizat\u0103 de precaritatea resurselor, vid legislativ, firava implicare local\u0103, num\u0103rul redus de entit\u0103\u0163i, organiza\u0163ii, grupuri, asocia\u0163ii \u015fi, implicit, inconsisten\u0163a ac\u0163iunilor acestora. A urmat o perioad\u0103 de a\u015fezare, marcat\u0103 de emergen\u0163a unor noi actori \u015fi exponen\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile, implicit \u015fi de ac\u0163iuni \u015fi\/sau campanii de mai mare substan\u0163\u0103, uneori folosind expertiza occidental\u0103 a organiza\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor-mam\u0103 (de exemplu Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103 \u2013 Soros\/ Open Society Foundation, Greenpeace<\/strong>). Ultima etap\u0103, aceea de extindere \u015fi consolidare institu\u0163ional\u0103, corespunde unei perioade \u00een care societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a atins maturitatea \u015fi, mai ales, o organizare sustenabil\u0103, diversific\u00e2ndu-\u015fi, totodat\u0103, ariile \u015fi domeniile de activitate.<\/p>\n\n\n\n

Nemul\u0163umirea, mai ales \u00een r\u00e2ndul elitelor intelectuale, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu accederea la putere a multora din reprezentan\u0163ii vechiului regim, f\u0103cea posibil\u0103 emergen\u0163a, \u00een martie 1990, a Proclama\u0163iei de la Timi\u015foara<\/strong>, al c\u0103rei punct 8 cerea modificarea legii electorale astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 li se interzic\u0103 fo\u015ftilor activi\u015fti de partid \u015fi ofi\u0163erilor din fosta Securitate s\u0103 mai de\u0163in\u0103 func\u0163ii guvernamentale \u015fi s\u0103 candideze pentru locuri \u00een noul Parlament. Putem considera acest moment un veritabil declic pentru evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii civile rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentruc\u00e2t valorile \u015fi cererile Proclama\u0163iei au fost cur\u00e2nd preluate \u015fi sus\u0163inute de c\u0103tre diferite asocia\u0163ii \u015fi entit\u0103\u0163i independente, \u00een r\u00e2ndul c\u0103rora se afla Grupul pentru Dialog Social<\/strong>. Refuzul guvernului de a lua \u00een seam\u0103 cererile incluse \u00een Proclama\u0163ia de la Timi\u015foara, a determinat numeroase proteste a mii de studen\u0163i \u015fi intelectuali din medii diferite au ocupat Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, \u00een prim\u0103vara anului 1990. Acestea reprezentau primele mobiliz\u0103ri de amploare ale societ\u0103\u0163ii civile rom\u00e2ne\u015fti post-decembriste, at\u00e2t c\u00e2t exista ea la acel moment.<\/p>\n\n\n\n

Pe fondul unei lipse de informare, ba mai mult, a dezinform\u0103rii, manipul\u0103rii \u015fi utiliz\u0103rii unor p\u00e2rghii de propagand\u0103 care blamau partidele istorice tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi pe reprezentan\u0163ii lor, FSN a c\u00e2\u015ftigat alegerile din mai 1990, fapt ce a determinat ca fenomenul Pia\u0163a Universit\u0103\u0163ii s\u0103-\u015fi piard\u0103 din amploare. Mul\u0163i dintre participan\u0163i s-au retras, \u00een pia\u0163\u0103 r\u0103m\u00e2n\u00e2nd un num\u0103r mic de protestatari \u015fi grevi\u015fti ai foamei care au continuat protestele la adresa regimului Iliescu. Interven\u0163ia poli\u0163iei \u00een for\u0163\u0103, care a ocupat pia\u0163a, agres\u00e2ndu-i pe protestatari, a fost dublat\u0103 de unele provoc\u0103ri v\u0103dite, precum atacarea unor institu\u0163ii ale statului, fapt ce a oferit pretextul interven\u0163iei minerilor \u00een Bucure\u015fti \u015fi instaurarea unui climat de teroare \u00een capital\u0103, \u00een zilele de 14-15 iunie 1990. Minerii au devastat \u015fi jefuit sediile partidelor politice din opozi\u0163ie \u015fi ale unor asocia\u0163ii abia create \u00een fragila societate civil\u0103, au agresat studen\u0163i \u015fi locuitori ai capitalei cu \u00eenf\u0103\u0163isare de intelectuali, pentru ca apoi pre\u015fedintele ales s\u0103 le adreseze acestora mul\u0163umiri pentru interven\u0163ie \u015fi \u201erestabilirea ordinii publice\u201d. Aceasta a reprezentat semnalul clar al unui atac sus\u0163inut la adresa firavei societ\u0103\u0163i civile rom\u00e2ne\u015fti conturate, temperat de valul de indignare interna\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de regimul de la Bucure\u015fti. \u00cen ciuda loviturilor suferite, fragila societate civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00ee\u015fi continua configurarea, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een noiembrie acela\u015fi an (1990) s-a conturat Alian\u0163a Civic\u0103<\/strong>, o entitate a societ\u0103\u0163ii civile care reunea personalit\u0103\u0163i culturale remarcabile, al c\u0103ror obiectiv central a fost sus\u0163inerea \u015fi promovarea unei culturi democratice \u00een Rom\u00e2nia. Momentul poate fi considerat un reper important \u00een evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii civile rom\u00e2ne\u015fti, \u0163in\u00e2nd seama de contextul politic al emergen\u0163ei unei asemenea entit\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare, din cauza reflexelor comuniste ale noii puteri, societatea civil\u0103 a fost perceput\u0103 \u00een primii ani drept inamicul puterii politice<\/strong>. Dup\u0103 alegerile parlamentare \u015fi preziden\u0163iale din anul 1992, raportul dintre societatea civil\u0103 \u015fi puterea politic\u0103 s-a normalizat, culmin\u00e2nd cu schimbarea puterii politice \u00een 1996, c\u00e2nd principala alian\u0163\u0103 din coali\u0163ia de guvernare, Conven\u0163ia Democrat\u0103 din Rom\u00e2nia (CDR) con\u0163inea o serie de organiza\u0163ii civice din cadrul Forumului Democratic Antitotalitar din Rom\u00e2nia. Chiar dac\u0103 ini\u0163ial, aceste organiza\u0163ii ar fi trebuit s\u0103 aib\u0103 un rol \u00een formularea politicilor noii puteri, ele au fost \u00eendep\u0103rtate treptat de la luarea deciziilor politice.<\/p>\n\n\n\n

Treptat, \u00een cele trei decenii postdecembriste care au trecut, societatea rom\u00e2neasc\u0103 a fost martora genezei unor entit\u0103\u0163i variate ale societ\u0103\u0163ii civile, cu zone de activitate din cele mai diverse, care au constituit piloni importan\u0163i \u00een evolu\u0163ia Rom\u00e2niei. \u00centre cei mai de anvergur\u0103 exponen\u0163i ai societ\u0103\u0163ii civile rom\u00e2ne\u015fti, sunt de men\u0163ionat Grupul pentru Dialog Social (GDS), Funda\u0163ia pentru Dezvoltarea Societ\u0103\u0163ii Civile (FDSC), Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103-Soros, Greenpeace<\/strong> Romania etc. \u00cenfiin\u0163at\u0103 la \u00eenceputul anilor 1990 de George Soros, Funda\u0163ia pentru o Societate Deschis\u0103 \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura activitatea nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u015fi \u00een alte state ale Europei Centrale \u015fi R\u0103s\u0103ritene. Principalele arii de activitate ale acestei entit\u0103\u0163i au fost reprezentate de proiecte \u015fi programe care au sus\u0163inut dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u015fi educa\u0163iei \u015fcolare, combaterea discrimin\u0103rii, statul de drept \u015fi lupta \u00eempotriva corup\u0163iei. Din anul 2017, funda\u0163ia \u015fi-a \u00eencetat activitatea \u00een Rom\u00e2nia. Pentru a \u00een\u0163elege amploarea \u015fi importan\u0163a proiectelor derulate de aceast\u0103 entitate, amintim doar c\u0103 a finan\u0163at proiecte, \u00een \u0163ara noastr\u0103, care au totalizat 160 de milioane de dolari, \u00een intervalul 1990-2014, contribuind semnificativ la dezvoltarea societ\u0103\u0163ii civile rom\u00e2ne\u015fti \u00een ansamblul ei. Dup\u0103 \u00eencetarea activit\u0103\u0163ii Open Society Foundation<\/strong> \u00een Rom\u00e2nia, cel mai de anvergur\u0103 exponent, \u00een r\u00e2ndul organiza\u0163iilor non-guvernamentale, a r\u0103mas Funda\u0163ia pentru Dezvoltarea Societ\u0103\u0163ii Civile<\/strong>, at\u00e2t prin prisma diversit\u0103\u0163ii proiectelor, c\u00e2t \u015fi prin nivelul de sustenabilitate \u015fi atragerii de fonduri \u015fi sus\u0163inere financiar\u0103 interna\u0163ional\u0103 prin programe derulate cu sprijinul financiar al Elve\u0163iei, Norvegiei, Islandei, Liechtestein-ului etc. (va urma<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 cum relatam \u00een materialul anterior, ceea ce numim ast\u0103zi societate civil\u0103 a cunoscut diverse forme \u00een decursul timpului. \u00cen contextul \u00een care, \u00een \u0163ara noastr\u0103, sondajele indic\u0103 faptul c\u0103 institu\u0163ii precum Armata \u015fi Biserica beneficiaz\u0103 de cele mai \u00eenalte…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,487],"tags":[],"class_list":["post-26397","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-277"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26397","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26397"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26397\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26399,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26397\/revisions\/26399"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26397"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26397"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26397"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}