<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 Dec. 1907 – d. Manuel Halunga<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 1825, Boto\u015fani), institutor, publicist. Absolvent al Academiei Mih\u0103ilene din Ia\u015fi, a predat la \u015ecoala Primar\u0103 de B\u0103ie\u0163i Nr. 1 din Piatra-Neam\u0163 timp de patru decenii, fiind un militant activ pentru Unirea Principatelor \u015fi cucerirea Independen\u0163ei de Stat a Rom\u00e2niei. A fost membru \u00een \u201ecolegiul diriginte\u201d (casier) al Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice Literare \u201eAsachi\u201d, al \u201ecomitetului de redac\u0163iune\u201d (1. 02. 1882-1. 11. 1884) \u015fi colaborator al revistei omonime \u015fi chiar a scos \u201epe spesele sale\u201d nr. 3. A mai colaborat la: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d, \u201eMi\u015fcarea\u201d \u015fi \u201eProp\u0103\u015firea\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 3\/1835 – n. Narcis Cre\u0163ulescu<\/strong> (pseud. lui Nicolae Cre\u0163u), la Coste\u015fti, Boto\u015fani (d. 1. 03. 1913, T\u00e2rgu-Neam\u0163), a absolvit Seminarele de la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163 \u015fi Ia\u015fi, Facultatea de \u015etiin\u0163e a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene; \u00een 1859 s-a c\u0103lug\u0103rit la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163. Arhiereu al Mitropoliei, devine membru al Sinodului, egumen al M\u0103n\u0103stirii \u201eSf. Sava\u201d, profesor la Seminarul din Ia\u015fi, director la Seminarul din Hu\u015fi, revine la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, unde va fi stare\u0163 (1902-1909) \u015fi va r\u0103m\u00e2nea p\u00e2n\u0103 la moarte. A inten\u0163ionat s\u0103 scrie o istorie a m\u0103n\u0103stirilor rom\u00e2ne\u015fti, dar nu a reu\u015fit dec\u00e2t despre 120 de l\u0103ca\u015furi. C\u0103r\u0163i: \u201eIstoria Sfintei M\u0103n\u0103stiri Gorovei din Jude\u0163ul Dorohoi\u201d; \u201eM\u0103n\u0103stirea Bistri\u0163a\u201d; \u201eIstoria Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163\u201d; \u201eIstoria Sfintelor M\u0103n\u0103stiri Neam\u0163 \u015fi Secu\u201d (10 vol. manuscris, aflate la Academia Rom\u00e2n\u0103).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 3\/1874 – n. Vincenzo Puschiasis<\/strong>, la Rigolato Friuli, Italia (d. 27. 08. 1941, Piatra-Neam\u0163), sculptor \u00een piatr\u0103. Venit \u00een Piatra-Neam\u0163 (1899), a deschis o carier\u0103 de piatr\u0103 la B\u0103cioaia, l\u00e2ng\u0103 V\u0103leni (Peste Vale) \u015fi, cunosc\u00e2ndu-l pe maistrul zidar Carol Zane, va face parte dintr-o echip\u0103 de muncitori care, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, va alc\u0103tui prima antrepriz\u0103 de construc\u0163ii. C\u0103s\u0103torit \u015fi naturalizat \u00een Rom\u00e2nia. De numele lui se leag\u0103 construirea de monumente ale eroilor, obeliscuri, socluri pentru statui, pietre funerare \u015f. a., \u00een Neam\u0163, Bac\u0103u, Vaslui \u015fi Suceava (Complexul Funerar din Cimitirul \u201eEternitatea\u201d din Piatra-Neam\u0163, \u00eempreun\u0103 cu Gh. Iconaru).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 5\/1934 – n. Vasile \u0162ifui<\/strong>, la Ceahl\u0103u, Neam\u0163 (d.?), profesor de matematic\u0103, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103-Fizic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, a profesat la Liceul din Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colaborator cu studii \u015fi articole la Revista de Matematic\u0103, seria B. Autor, \u00een colaborare: \u201eMatematica. Manual pentru clasa a IX-a\u201d, \u201eLec\u0163ii de analiz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a XI-a\u201d, \u201eLec\u0163ii de analiz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a XII-a\u201d, \u201eAnaliz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a XI-a\u201d, \u201eAnaliz\u0103 matematic\u0103 pentru clasa a XII-a\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 5\/2009 – d. Florin Florescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 1. 04.1944, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u, Fondator al seriei noi a revistei Apostolul<\/em><\/strong> – mart. 1999 – v. fi\u015fa lunii aprilie.)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1894 – n. Ion Luca<\/strong>, la Roman (d. 30. 01. 1972, Bucure\u015fti), scriitor. Primele dou\u0103 clase primare la Roman, apoi la Bac\u0103u, licen\u0163iat \u00een Drept, se \u00eenscrie la Facultatea de Teologie; doctor \u00een filozofie \u015fi teologie (1919); se stabile\u015fte la Bac\u0103u, e hirotonisit diacon, va demisiona \u00een 1922. Cariera didactic\u0103: profesor: \u015fcolile normale de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori (\u015fi director) \u015fi de \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare. Deputat, 1927. Scos din teatru, se retrage la Vatra-Dornei (1952). Membru al U. S. (1948). Autor a 48 piese de teatru, inspirate din legende (\u201eIuda din Cariot\u201d. \u201eIcarii de pe Arge\u015f\u201d), din istoria Egiptului Antic (\u201eAmon-Ra\u201d) \u015fi a Bizan\u0163ului (\u201eFemeia Cezarului\u201d, \u201eN\u0103frama iubitei\u201d), din istoria poporului rom\u00e2n: \u201eAlb \u015fi Negru\u201d; \u201eLeana Vr\u0103jitoarea\u201d; \u201eRachieri\u0163a\u201d; \u201eCele patru M\u0103rii\u201d; \u201eDumitra\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 9\/1946 – n. Elena Vulc\u0103nescu<\/strong>, la Foc\u015fani, a absolvit Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1969). Dup\u0103 mai multe c\u0103r\u0163i de poezie, a publicat o carte impresionant\u0103, \u201eBucure\u015fti – Paris via Mirce\u015fti\u201d. A colaborat \u015fi public\u0103 versuri \u015fi articole de istorie literar\u0103 \u00een: \u201eApostolul<\/strong>\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d. \u201eCronica\u201d; \u201eLuceaf\u0103rul\u201d; \u201ePoezia\u201d; \u201eLa Tazl\u0103u\u201d \u015f. a. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eCain\u201d; \u201ePoemul din c\u0103lc\u00e2i\u201d; \u201eCatrenul \u015fi umbra\u201d; \u201eGabion\u201d; \u201eAzil pentru melci\u201d; \u201eVeronica Micle – muza dintre Eminescu \u015fi Caragiale\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 12\/1904 – n. Victor Andrei<\/strong>, la Bahna, Neam\u0163 (d. 20. 08. 1996, Bucure\u015fti), profesor doctor (1946). A absolvit Liceul \u201eRoman Vod\u0103\u201d din Roman, Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Bucure\u015fti. Profesor la: F\u0103lticeni, Piatra-Neam\u0163, Odesa, Craiova, Caracal, Cluj \u015fi Bucure\u015fti. C\u00e2teva luni, primar al Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163 (1940), conduce Inspectoratul \u015ecolar al \u0162inutului Prut. Scos din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt pe motive politice (1959-1962), re\u00eencadrat la \u015ecoala din \u015eimon, Bra\u015fov, de unde s-a pensionat (1965). \u00cen conducerea revistei \u201eApostolul\u201d (1935); cu Vasile Gaboreanu \u015fi Constantin Luchian<\/strong>, elaboreaz\u0103 Statutul Cercului Didactic Neam\u0163. \u201e\u00cencercare asupra climatologiei Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163\u201d este c\u0103utat\u0103 \u015fi ast\u0103zi pentru con\u0163inutul \u015ftiin\u0163ific. Colabor\u0103ri: \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eRevista Geografic\u0103 Rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eMoldova de Sud\u201d, \u201eBuletinul Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Geografie \u00abDanubius\u00bb\u201d, \u201eNatura\u201d, \u201eTerra\u201d, \u201eReformatorul\u201d. Cet\u0103\u0163ean de Onoare post-mortem al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 13\/1859 – n. Gheorghe Nicolau<\/strong>, la Rom\u00e2ni, Neam\u0163 (d. 1924, Piatra-Neam\u0163), institutor, revizor \u015fcolar, publicist, deputat. A absolvit \u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d, Ia\u015fi (1880). A predat la: D\u0103ne\u015fti, Rom\u00e2ni, Piatra-Neam\u0163 (\u015fcolile nr. 1, 2 \u015fi 3); a sprijinit construirea a peste 40 de localuri de \u015fcoal\u0103 (\u015ecoala Nr. 3, inaugurat\u0103 \u00een prezen\u0163a lui Spiru Haret, 20. 09. 1898; \u015fcoala din Rom\u00e2ni, azi, \u00eei poart\u0103 numele); a \u00eenfiin\u0163at: internatul Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d; 30 de biblioteci; 33 de \u015fcoli pentru adul\u0163i; Corul \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Neam\u0163 (mai 1902); a activat cercurile culturale; cu Zulnia Is\u0103cescu, a pus bazele Revistei Corpului Didactic din Jude\u0163ul Neam\u0163 (de la nr. 10-11\/1899, \u201eProp\u0103\u015firea\u201d); a fondat b\u0103ncile \u201ePietricica\u201d \u015fi \u201ePrincepele Carol\u201d. Deputat (1914 \u015fi 1919).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 16\/1883 – n. Gavriil Galinescu<\/strong>, la Hangu, Neam\u0163 (d. 10. 07. 1960, Dur\u0103u, Neam\u0163), a absolvit Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzic\u0103 \u015fi Declama\u0163ie, Bucure\u015fti (1909), Conservatorul de Muzic\u0103 din Leipzig, o specializare la Viena, iar pentru muzica oriental\u0103, la Atena. Profesor la: Dorohoi, Buz\u0103u, director la \u015ecoala Preg\u0103titoare din Hangu (o va organiza ca gimnaziu mixt), Ia\u015fi, Cern\u0103u\u0163i, Academia de Muzic\u0103 \u015fi Art\u0103 Dramatic\u0103 din Ia\u015fi. Retras la Hangu, va fi primar (1944) \u015fi director al C\u0103minului Cultural (1945). C\u0103r\u0163i: \u201eArta religioas\u0103, caracteristici, rolul \u015fi importan\u0163a ei\u201d; \u201eMuzica coral\u0103 bisericeasc\u0103\u201d; \u201eManuale didactice de muzic\u0103 de George Breazul\u201d; \u201eMuzica \u00een Moldova\u201d; \u201eC\u00e2ntecele mun\u0163ilor no\u015ftri\u201d; \u201eC\u00e2ntarea bisericeasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 18\/1886 – n. Vasile Ispir<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d. 5. 07. 1947, Bucure\u015fti), profesor, ecumenist, misionar. A absolvit: Seminarul din Ia\u015fi, Facultatea de Teologie, Bucure\u015fti, studii de specializare: Berlin, Oxford; doctor docent (1919-1920). Profesor, secretar general \u00een M. C. A. A \u00eenfiin\u0163at Asocia\u0163ia Misionar\u0103 Ortodox\u0103, Institutul de \u00cendrum\u0103ri Misionare, Cercul social-cre\u015ftin \u201eSolidaritatea\u201d, cursuri de var\u0103 la m\u0103n\u0103stirile Neam\u0163 \u015fi Cozia. Participant la congrese \u015fi conferin\u0163e peste hotare. Lucr\u0103ri: \u201eIntroducere \u00een studiul religiunii comparate\u201d; \u201eNatura \u015fi dezvoltarea ideii de Dumnezeu \u00een societatea popoarelor primitive din Africa central\u0103\u201d; \u201e\u00cendrumarea misionar\u0103 a Bisericilor Ortodoxe\u201d; \u201eBiserica noastr\u0103 \u015fi ecumenismul contemporan\u201d; \u201eSectele religioase din Rom\u00e2nia\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 21\/1722 – n. Paisie Velicicovschi<\/strong>, la Poltava, Ucraina, din p\u0103rin\u0163i rom\u00e2ni (d. 15. 11. 1794, M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163), c\u0103rturar \u015fi deschiz\u0103tor de drum \u00een organizarea vie\u0163ii m\u0103n\u0103stire\u015fti. La Secu \u015fi la Neam\u0163, a fost r\u00e2nduit stare\u0163 (1779). El a ini\u0163iat \u015fi a sprijinit o ampl\u0103 activitate de traducere a operelor fundamentale ale literaturii patristice ale lui Vasile cel Mare, Ioan Gur\u0103 de Aur, Ioan Casian, Ion Sc\u0103rarul \u015fi Grigore Sinaitul, scrierile lui Aristotel, Platon, Socrate \u015fi Plutarh sau c\u0103r\u0163ile populare de mare circula\u0163ie: \u201eAlexandria\u201d, \u201eEsopia\u201d, \u201eFloarea darurilor\u201d, \u201eVarlam \u015fi Ioasaf\u201d. La acestea se adaug\u0103 \u201eVia\u0163a Sf\u00e2ntului Nifon, patriarhul \u0162arigradului\u201d, \u201eLetopise\u0163ul \u0163\u0103rii. Letopise\u0163 al lui Nicolae Mavrocordat\u201d, lexicoane \u015fi comentarii.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 22\/1934 – n. Minodora Ursachi<\/strong>, la Negrea, Comuna \u201eLasc\u0103r Catargiu\u201d, Gala\u0163i, muzeograf, publicist, a absolvit Liceul de Fete \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d, din Gala\u0163i, (1953) \u015fi Facultatea de Istorie-Filologie-Filozofie de la Universitatea din Ia\u015fi (1957); \u00eencadrat\u0103 la Muzeul de Istorie din Roman (1957-1968). A fondat Muzeul de Art\u0103 din Roman (1970), institu\u0163ie pe care a condus-o timp de 30 de ani, p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2000. Colabor\u0103ri: \u201eCarpica\u201d; \u201eClepsydra\u201d; \u201eCronica roma\u015fcan\u0103\u201d; \u201eGazeta de Roman\u201d; \u201eCeahl\u0103ul\u201d; \u201eMonitorul\u201d; \u201eMelidonium\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d; \u201eZiarul de Roman\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eMuzeul de Art\u0103 Roman \u2013 50 de ani, monografie\u201d, 2007; \u201eIdentit\u0103\u0163i artistice la Roman – dic\u0163ionar\u201d, 2013. \u00cendelungata activitate cultural\u0103 \u015fi artistic\u0103 i-a fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu premii \u015fi diplome de recuno\u015ftin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 24\/1945 – n. Cristian Livescu<\/strong> (d. 20.05.2024, Piatra-Neam\u0163), ziarist critic \u015fi istoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie, Bucure\u015fti. Debut \u00een \u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d (1965). Redactor la Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1989), director-fondator al Editurii \u201eCrigarux\u201d; redactor asociat la Revista \u201eConvorbiri literare\u201d din Ia\u015fi. Distins cu medalia \u201e150 de ani de la na\u015fterea lui Mihai Eminescu\u201d \u015fi cu Ordinul Meritul Cultural \u00een Grad de Cavaler. Debut editorial: \u201eIntroducere \u00een opera lui Ion Pillat\u201d (1980). Alte c\u0103r\u0163i. \u201eScene din via\u0163a imaginar\u0103\u201d; \u201eVoluptatea labirintului\u201d; \u201e\u00cent\u00e2iul Eminescu\u201d; \u201eAscuns \u00eentr-o loj\u0103\u201d; \u201eMagi\u015ftri & hermeneu\u0163i\u201d; \u201eEminescu \u015fi enigmele \u00abCaietului vienez\u00bb\u201d. Edi\u0163ii de autor: \u201eCalistrat Hoga\u015f, \u00abPe drumuri de munte\u00bb\u201d, \u201eIon Creang\u0103, Opere\u201d, reeditare a edi\u0163iei lui G. T. Kirileanu (1939) \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1903 – n. Sergiu Dan<\/strong> (pseud. Isidor-Sergiu Rottman), la Piatra-Neam\u0163 (d. 13. 03. 1976, Bucure\u015fti), prozator, publicist \u015fi traduc\u0103tor, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, Piatra-Neam\u0163, al \u015ecolii Superioare Comerciale, Bucure\u015fti. Debut \u00een \u201eCugetul rom\u00e2nesc\u201d (1922). Colabor\u0103ri la majoritatea revistelor literare. A debutat editorial: cu \u201eVia\u0163a minunat\u0103 a lui Anton Pann\u201d (colab., 1929). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eDragoste \u015fi moarte \u00een provincie\u201d; \u201eArsenic\u201d; \u201eSurorile Veniamin\u201d; \u201eUnde \u00eencepe noaptea\u201d; \u201eRoza \u015fi ceilal\u0163i\u201d; \u201eTaina stolnicesei\u201d; \u201eTase cel Mare\u201d; \u201eDintr-un jurnal de noapte\u201d, p\u00e2n\u0103 \u00een 1970; \u201eServiciul de noapte\u201d, 1980.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 30\/1934 – n. Vasile I. Ursachi<\/strong>, la Hav\u00e2rna, Boto\u015fani, profesor de istorie, arheolog, doctor \u00een istorie (1986). Director al Muzeului de Istorie din Roman, fiind considerat fondatorul \u015fi ini\u0163iatorul colec\u0163iei acestei institu\u0163ii. Membru al Institutului Na\u0163ional de Tracologie, a condus 25 de \u015fantiere arheologice, a participat la peste 180 de sesiuni \u015ftiin\u0163ifice, la 5 congrese interna\u0163ionale. Colabor\u0103ri: \u201eMateriale \u015fi cercet\u0103ri arheologice\u201d, \u201eCarpica\u201d, \u201eMemoria antiquitatis\u201d, \u201eHierasus\u201d, \u201eThraco-Dacia\u201d, \u201eInventaria archeologica\u201d, \u201eCercet\u0103ri de numismatic\u0103\u201d, \u201eMagazin istoric\u201d, \u201eArheologia Moldovei\u201d. Scrieri: \u201eRoman. Mic \u00eendreptar turistic\u201d; \u201eMonumente din jude\u0163ele Bac\u0103u \u015fi Neam\u0163\u201d (colab.); \u201eZargidava – cetatea dacic\u0103 de la Brad\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 31\/1939 – n. Ioan C\u0103r\u0103u\u015f<\/strong>, la Chi\u015fin\u0103u, biolog, cercet\u0103tor, a absolvit Facultatea de Biologie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1962), doctor \u00een biologie (1973). Premiul Academiei Rom\u00e2ne (1983), pentru \u201eTratatul de Algologie\u201d. Cercet\u0103tor la Laboratorul de Cercet\u0103ri pentru Acvacultur\u0103 \u015fi Ecologie Acvatic\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Colaborator la mai multe publica\u0163ii de specialitate. A semnat peste 100 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice. Scrieri: \u201eInfluen\u0163a trecerii apei prin turbinele Hidrocentralei de la Stejaru asupra planctonului con\u0163inut\u201d; \u201eObserva\u0163ii asupra macrofitelor acvatice din lacurile de acumulare Bicaz \u015fi P\u00e2ng\u0103ra\u0163i\u201d; \u201eAlgele \u00een lacurile de baraj\u201d; \u201eCultura la scar\u0103 mare a algei spiralina: probleme \u015fi preocup\u0103ri actuale\u201d; \u201eObserva\u0163ii ecologice asupra Lacului Amara\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 31\/1889, d. la Ia\u015fi, Ion Creang\u0103<\/strong> (V. fi\u015fa lunii martie.) (1890).<\/p>\n\n\n\n Constantin TOM<\/em><\/strong>\u0218A<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> – Prelucrare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 Dec. 1907 – d. Manuel Halunga, la Piatra-Neam\u0163 (n. 1825, Boto\u015fani), institutor, publicist. Absolvent al Academiei Mih\u0103ilene din Ia\u015fi, a predat la \u015ecoala Primar\u0103 de B\u0103ie\u0163i Nr. 1 din Piatra-Neam\u0163 timp de patru decenii, fiind un militant activ pentru…<\/p>\n