{"id":26573,"date":"2024-12-17T15:01:26","date_gmt":"2024-12-17T15:01:26","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26573"},"modified":"2024-12-17T15:01:26","modified_gmt":"2024-12-17T15:01:26","slug":"evolutia-societatii-civile-din-romania-iii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/dubito\/evolutia-societatii-civile-din-romania-iii\/","title":{"rendered":"Evolu\u0163ia societ\u0103\u0163ii civile din Rom\u00e2nia (III)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Av\u00e2nd \u00een vedere evaluarea impactului societ\u0103\u0163ii civile institu\u0163ionalizate, putem afirma c\u0103 elementele de succes sunt mai degrab\u0103 cele dominante; de-a lungul celor trei decenii dup\u0103 1989, au existat, desigur, \u015fi numeroase neajunsuri \u015fi rateuri. Cel mai mare insucces ar putea fi considerat e\u015fuarea proiectelor privind lupta \u00eempotriva corup\u0163iei. \u00cen acest sens, Rom\u00e2nia ocupa, \u00een anul 2022, pozi\u0163ia 63, \u00een privin\u0163a nivelului corup\u0163iei, la egalitate cu Armenia, dar dup\u0103 state precum Vanuatu (60), Namibia (59), Botswana (35) potrivit unei evalu\u0103ri a Transparency International<\/em>, de\u015fi acest e\u015fec nu poate fi imputabil doar societ\u0103\u0163ii civile.<\/p>\n\n\n\n

Momentele de real succes, \u00eenregistrate de societatea civil\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu au fost foarte numeroase, dup\u0103 evenimentele din 1989 \u015fi p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Unul din momentele de implicare consistent\u0103 a fost cel dinaintea alegerilor preziden\u0163iale din toamna anului 1996, considerat de mul\u0163i anali\u015fti ca fiind de facto<\/em> momentul finaliz\u0103rii tranzi\u0163iei, \u00een Rom\u00e2nia. Din r\u00e2ndul succeselor recente ar putea fi men\u0163ionat\u0103 mobilizarea impresionant\u0103 declan\u015fat\u0103 \u00een contextul ini\u0163ierii \u015fi derul\u0103rii proiectului de exploatare a aurului de la Ro\u015fia Montan\u0103<\/strong>. Originea implic\u0103rii masive a societ\u0103\u0163ii civile \u00een acest eveniment, a fost textul de lege aprobat de guvernul Rom\u00e2niei \u00een data de 27 august 2013, prin care proiectul minier de exploatare a aurului (prin folosirea cianurilor) de la Ro\u015fia Montan\u0103, a fost desemnat ca fiind unul de utilitate public\u0103 \u015fi de interes na\u0163ional, primind a\u015fadar und\u0103 verde de la autorit\u0103\u0163i. \u00cencep\u00e2nd cu toamna aceluia\u015fi an, au fost organizate proteste ample \u00een Rom\u00e2nia, dar \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00een ac\u0163iuni fiind angrenate de la organiza\u0163ii non-guvernamentale la simpli cet\u0103\u0163eni. Implicarea masiv\u0103 a cet\u0103\u0163enilor, mai \u00eent\u00e2i prin intermediul re\u0163elelor sociale \u015fi a forumurilor, apoi prin participare direct\u0103 la ac\u0163iuni de protest \u015fi peti\u0163ionare, a conturat o dimensiune de anvergur\u0103 f\u0103r\u0103 precedent, pe fondul \u00eengrijor\u0103rii larg r\u0103sp\u00e2ndite \u00een societate, potrivit c\u0103reia un astfel de proiect de exploatare minier\u0103 reprezenta un pericol semnificativ at\u00e2t pentru mediul \u00eenconjur\u0103tor, c\u00e2t \u015fi pentru patrimoniul cultural na\u0163ional \u015fi universal de la Ro\u015fia Montan\u0103 (galeriile miniere romane din zon\u0103). De altfel, at\u00e2t entit\u0103\u0163ile non-guvernamentale, c\u00e2t \u015fi reprezentan\u0163i din sfera comunit\u0103\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din Rom\u00e2nia \u015fi nu numai au sus\u0163inut, \u00eenc\u0103 din anul 2009, introducerea sitului de la Ro\u015fia Montan\u0103 pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, \u00een anul 2010, asocia\u0163ia profesional\u0103 interna\u0163ional\u0103 International Council on Monuments and Sites<\/em> (ICOMOS), dedicat\u0103 conserv\u0103rii \u015fi protej\u0103rii patrimonului cultural universal, al\u0103turi de Academia Rom\u00e2n\u0103, s-au implicat \u00een mod direct \u00een chestiunea privind Ro\u015fia Montan\u0103, solicit\u00e2nd, la r\u00e2ndul lor, \u00eentr-o peti\u0163ie comun\u0103, introducerea sitului pe lista patrimoniului universal. Acest eveniment poate fi considerat un exemplu clasic de implicare activ\u0103 a societ\u0103\u0163ii civile prin intermediul unui demers comun al unor foruri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi culturale interne (Academia Rom\u00e2n\u0103) \u015fi interna\u0163ionale (ICOMOS), pentru protejarea unor obiective culturale ale patrimoniului universal. Campaniile interne \u015fi interna\u0163ionale derulate de numeroase entit\u0103\u0163i ale societ\u0103\u0163ii civile, culmin\u00e2nd cu masive proteste de strad\u0103 desf\u0103\u015furate \u00een Bucure\u015fti \u015fi alte ora\u015fe ale \u0163\u0103rii, aveau s\u0103 conduc\u0103 la abandonarea proiectului, \u00een urma respingerii sale \u00een Parlament, marc\u00e2nd o important\u0103 victorie a societ\u0103\u0163ii civile din Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Nu pot trece mai departe f\u0103r\u0103 a aminti c\u0103 alt moment de succes, \u00een care s-a implicat un segment important al societ\u0103\u0163ii civile, de la organiza\u0163ii non guvernamentale la persoane apar\u0163in\u00e2nd diverselor categorii socio-profesionale, l-au constituit ac\u0163iunile de protest anti-guvernamentale, declan\u015fate sau amplificate de adoptarea de c\u0103tre guvern a Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 nr. 13 din ianuarie 2017, prin care erau dezincriminate unele fapte legate de corup\u0163ie. Adoptarea Ordonan\u0163ei 13 a declan\u015fat cele mai ample proteste de strad\u0103 de dup\u0103 1989, angren\u00e2nd sute de mii de cet\u0103\u0163eni \u00een Bucure\u015fti \u015fi alte ora\u015fe ale Rom\u00e2niei. Valul masiv \u015fi anvergura protestelor, al\u0103turi de coeziunea \u00eentre protestatari, aveau s\u0103 conduc\u0103 la abrogarea respectivei ordonan\u0163e, \u00eens\u0103 ac\u0163iunile contestare au continuat \u015fi \u00een perioada urm\u0103toare. A fost rezultatul unei mobiliz\u0103ri individuale \u015fi colective ie\u015fite din comun, dep\u0103\u015find cu mult o simpl\u0103 ac\u0163iune ini\u0163iat\u0103 de un ONG sau de un grup de astfel de entit\u0103\u0163i.<\/p>\n\n\n\n

Cu toate acestea, s-a putut observa c\u0103 raportarea guvernului fa\u0163\u0103 de organiza\u0163iile \u015fi entit\u0103\u0163ile societ\u0103\u0163ii civile a continuat s\u0103 fie una de blam, introduc\u00e2ndu-se unele prevederi fiscale care limiteaz\u0103 abilitatea organiza\u0163iilor de a accesa fonduri \u015fi de a derula proiecte, acutiz\u00e2ndu-se problemele deja existente legate de finan\u0163are. Funda\u0163ia pentru Dezvoltarea Societ\u0103\u0163ii Civile ar\u0103ta c\u0103 la \u00eenceputul anului 2018, Registrul Na\u0163ional al Organiza\u0163iilor Neguvernamentale<\/em> includea 101.681 de organiza\u0163ii oficial \u00eenregistrate \u00een Rom\u00e2nia, dintre acestea, 81.786 fiind organiza\u0163ii sau asocia\u0163ii \u015fi 17.822 de funda\u0163ii, \u00eens\u0103, \u00een ciuda num\u0103rului mare, se estimeaz\u0103 c\u0103 mai pu\u0163in de jum\u0103tate sunt active. Pentru cele mai multe din entit\u0103\u0163ile societ\u0103\u0163ii civile, tocmai sustenabilitatea reprezint\u0103 principala temere, fiind influen\u0163at\u0103, de la cadrul legal, p\u00e2n\u0103 la capacitatea organiza\u0163ional\u0103, sustenabilitatea financiar\u0103, infrastructura sectorului \u015fi imaginea public\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Putem considera spectaculoas\u0103 evolu\u0163ia num\u0103rului de organiza\u0163ii ale societ\u0103\u0163ii civile, pornind de la cifre minime \u00een anul 1989, la 13.000 \u00een 1996, la peste 44.000 \u00een 1999 \u015fi ajung\u00e2nd la peste 53.000 la nivelul anului 2008. Trebuie men\u0163ionat c\u0103, dup\u0103 1992, au fost introduse o serie de facilit\u0103\u0163i fiscale pentru sectorul non-guvernamental, cea mai semnificativ\u0103 fiind scutirea de la plata TVA pentru ONG-uri \u015fi scutirea de la plata taxelor vamale pentru autovehiculele mai vechi de 8 ani primite ca dona\u0163ie. Din p\u0103cate, aceast\u0103 lege a produs o sporire imen\u00ads\u0103 a num\u0103rului de ONG-uri care nu derulau niciun fel activitate orientat\u0103 c\u0103tre comunitate, ci erau folosite pentru derularea de activit\u0103\u0163i aduc\u0103toare de profit, aspect care explic\u0103 o parte a cre\u015fterii spectaculoase a num\u0103rului de organiza\u0163ii. Abia \u00een anul 2000 s-a ajuns la un cadru juridic clar \u015fi predictibil din punct de vedere al procedurii de \u00eenregistrare a ONG-urilor, a managementului dar \u015fi a rela\u0163iilor dintre administra\u0163ia public\u0103 \u015fi organiza\u0163iile nonguvernamentale. Ordonan\u0163a de Guvern nr. 26 din 2000 cu privire la asocia\u0163ii \u015fi funda\u0163ii a \u00eenlocuit definitiv vechea lege prin crearea unui cadru unitar pentru: exercitarea dreptului la liber\u0103 asociere; promovarea valorilor civice, a democra\u0163iei \u015fi statului de drept; urm\u0103rirea realiz\u0103rii unui interes general, local sau, dup\u0103 caz, de grup; facilitarea accesului asocia\u0163iilor \u015fi funda\u0163iilor la resurse private \u015fi publice; parteneriatul dintre autorit\u0103\u0163ile publice \u015fi persoanele juridice de drept privat f\u0103r\u0103 scop patrimonial.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen ultimul deceniu, se constat\u0103 extinderea domeniului de activitate al entit\u0103\u0163ilor societ\u0103\u0163ii civile, dincolo de lupta \u00eempotriva corup\u0163iei, transparen\u0163\u0103, fiind cele care vizeaz\u0103 s\u0103n\u0103tatea \u015fi educa\u0163ia. Unul din lipsurile resim\u0163ite, dincolo de insuficien\u0163a financiar\u0103, este legat de num\u0103rul redus de voluntari cu expertiz\u0103 \u00een anumite domenii. (va urma<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Av\u00e2nd \u00een vedere evaluarea impactului societ\u0103\u0163ii civile institu\u0163ionalizate, putem afirma c\u0103 elementele de succes sunt mai degrab\u0103 cele dominante; de-a lungul celor trei decenii dup\u0103 1989, au existat, desigur, \u015fi numeroase neajunsuri \u015fi rateuri. Cel mai mare insucces ar putea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[128,488],"tags":[],"class_list":["post-26573","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dubito","category-numarul-278"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26573","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26573"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26573\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26576,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26573\/revisions\/26576"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26573"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26573"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26573"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}