{"id":26765,"date":"2025-01-22T07:59:07","date_gmt":"2025-01-22T07:59:07","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26765"},"modified":"2025-01-22T07:59:07","modified_gmt":"2025-01-22T07:59:07","slug":"cultura-nationala-si-eminescu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/cultura-nationala-si-eminescu\/","title":{"rendered":"Cultura na\u0163ional\u0103 \u015fi Eminescu"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Culturile continentului european ar trebui s\u0103 se bucure \u2013 mai ales dup\u0103 fondarea Uniunii Europene \u2013 de un statut echivalent \u015fi de cunoa\u015ftere general\u0103, f\u0103r\u0103 nicio discriminare. Din p\u0103cate, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi nu din cauz\u0103 c\u0103 ar exista culturi superioare \u015fi inferioare, ci pentru c\u0103 intervin bariera limbii, dar \u015fi anumite prejudec\u0103\u0163i perpetuate \u00een timp. Ba, unii \u201eanali\u015fti\u201d contemporani ar vrea s\u0103 statueze, inclusiv prin decizii luate de forurile de la Bruxelles \u015fi Strasbourg, o cultur\u0103 european\u0103, anihil\u00e2nd culturile specifice popoarelor b\u0103tr\u00e2nului continent. Or, un asemenea demers este iluzoriu, \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 crea\u0163ia spiritual\u0103 a unui popor, elaborat\u0103 \u00een timp \u00eendelungat, \u00een \u00eemprejur\u0103ri specifice \u015fi \u00eentr-o limb\u0103 anume, nu s-a n\u0103scut prin decizia cuiva \u015fi nici nu poate s\u0103 fie desfiin\u0163at\u0103 la comanda vreunei institu\u0163ii sau persoane. Culturile na\u0163ionale din Europa au anumi\u0163i numitori comuni, dar r\u0103m\u00e2n fiecare cu personalit\u0103\u0163ile lor. Posed\u0103 culturi na\u0163ionale doar popoarele care au ajuns la stadiul de na\u0163iune modern\u0103, iar adjectivul \u201ena\u0163ional\u0103\u201d nu are de ce s\u0103-i sperie pe \u201ecorec\u0163ii politic\u201d, fiindc\u0103 nu jigne\u015fte pe nimeni, nu discrimineaz\u0103 \u015fi nu \u00eenjose\u015fte. Oric\u00e2t ar fi Goethe de european \u2013 \u015fi este \u2013 el r\u0103m\u00e2ne parte a culturii na\u0163ionale germane, exprim\u0103 idealuri germane, \u00een limba german\u0103. (…)<\/p>\n\n\n\n

Europa viitorului nu se poate construi prin omogenizarea for\u0163at\u0103 \u015fi nici pe distrugerea na\u0163iunilor (cum a voit ideologia comunist\u0103), ci pe cultivarea virtu\u0163ilor fiec\u0103rei na\u0163iuni \u00een contextul fondului comun men\u0163ionat. \u00cen acest sens, \u015fcoala \u015fi educa\u0163ia organizat\u0103 \u00eendeplinesc un rol fundamental, pentru c\u0103 ele asigur\u0103 cultura general\u0103 necesar\u0103 accesului la libertate. Sensibilitatea pentru cultur\u0103 se dob\u00e2nde\u015fte greu, dar, odat\u0103 dob\u00e2ndit\u0103, poate feri omenirea de mari nenorociri, de jigniri, contraven\u0163ii, infrac\u0163iuni, de ho\u0163ii \u015fi de crime. De aceea, Ziua Culturii Na\u0163ionale trebuie s\u0103 orienteze comunitatea spre valorile spirituale ale acestui popor \u015fi ale omenirii. De aceea, perceperea lui Eminescu \u015fi Goethe, a armoniei unei simfonii de Mozart sau a unei opere de Verdi, a semnifica\u0163iei unei coloane ionice sau a unei ogive, scrierea \u015fi vorbirea corect\u0103 \u00een limba lui Creang\u0103, a lui Voltaire sau a lui Shakespeare nu se pot face f\u0103r\u0103 st\u0103ruin\u0163\u0103 personal\u0103, \u00een cadrul marii strategii de st\u0103p\u00e2nire a culturii generale.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest context larg se cuvine s\u0103 fie receptat \u015fi Eminescu, c\u0103ruia \u00eei dator\u0103m data de 15 ianuarie ca zi a culturii na\u0163ionale de o parte \u015fi de alta a Prutului. Mul\u0163i, chema\u0163i \u015fi, mai ales, nechema\u0163i \u00eei repro\u015feaz\u0103 lui Eminescu statutul lui de \u201eautohtonist\u201d, de \u201epatriot\u201d, de \u201ena\u0163ionalist\u201d \u015fi chiar alte \u201emetehne\u201d, judec\u00e2ndu-l pe poet dup\u0103 grila idealurilor postbelice \u015fi, mai grav, a \u201ecorectitudinii politice\u201d recente \u015fi a ideii \u201eanul\u0103rii culturii\u201d tradi\u0163ionale. Eminescu, pe fondul mesajului s\u0103u general uman pe care l-a transmis, a exprimat ca orice creator, ideile timpului s\u0103u \u015fi ale locului s\u0103u de na\u015ftere. A\u015fa este datul firii: to\u0163i marii oameni de cultur\u0103 universali s-au ridicat la aceast\u0103 calitate prin specificul na\u0163ional ilustrat de ei.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Eminescu nu avea cum s\u0103 fie un manifest \u201euniversalist\u201d, \u201einterna\u0163ionalist\u201d \u015fi \u201ecosmopolit\u201d c\u00e2nd \u0163ara aceasta, de-a lungul vie\u0163ii lui p\u0103m\u00e2nte\u015fti, nu a existat \u00een realitatea ei dec\u00e2t \u00een sufletele \u015fi \u00een min\u0163ile rom\u00e2nilor. Poetul nu avea cum s\u0103 fi predicat unirea rom\u00e2nilor cu alte neamuri c\u00e2nd nu era f\u0103cut\u0103 \u015fi acceptat\u0103 \u00eenc\u0103 unirea neamului s\u0103u. Toate demersurile c\u0103ii magistrale de g\u00e2ndire rom\u00e2neasc\u0103, din Evul Mediu p\u00e2n\u0103 la Ureche \u015fi Costin \u015fi de la Dimitrie Cantemir \u015fi \u015ecoala Ardelean\u0103 p\u00e2n\u0103 la Eminescu, Iorga, Constantin Giurescu, Ioan Lupa\u015f sau Gheorghe Br\u0103tianu, au condus treptat, \u00een chip firesc, la crearea prin cultur\u0103 a ad\u0103postului politic necesar acestui popor, ad\u0103post numit Rom\u00e2nia. \u00cen acest edificiu \u2013 v\u0103zut de Eminescu aievea \u015fi glorificat prin crea\u0163ia sa \u2013 provinciile istorice cu majoritate etnic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 trebuiau s\u0103 fac\u0103 parte indubitabil din \u0163ara numit\u0103 Rom\u00e2nia. \u00cen acest spirit, Academia Rom\u00e2n\u0103 are menirea \u2013 prin testamentul l\u0103sat de at\u00e2\u0163ia \u00eenainta\u015fi \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd de Eminescu \u2013 s\u0103 vegheze la conservarea, dezvoltarea \u015fi perpetuarea acestei realit\u0103\u0163i \u015fi s\u0103 nu permit\u0103 punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a legatului unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, prin voci izolate, care vor s\u0103 impresioneze ori s\u0103 str\u00e2ng\u0103 capital politic \u015fi pecuniar. De aceea, se cuvine ca insinu\u0103rile evocate \u015fi altele legate de Eminescu s\u0103 fie auzite (tr\u0103im, slav\u0103 Domnului, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 care respect\u0103 libertatea de opinie), dar nu \u015fi ascultate. Poporul acesta, deplin format prin secolele al VIII-lea \u2013 al IX-lea dup\u0103 Hristos, atunci c\u00e2nd apar primele \u00eenscrisuri str\u0103ine despre vlahi, a tr\u0103it circa un mileniu (\u015fi mai tr\u0103ie\u015fte \u00eenc\u0103, \u00een parte) desp\u0103r\u0163it \u015fi umilit, obligat s\u0103 se plece sub sabie \u015fi s\u0103 se tic\u0103lo\u015feasc\u0103, a cunoscut peste patru decenii de dictatur\u0103 comunist\u0103 \u015fi alte multe rele. Genera\u0163ii de \u00eenainta\u015fi vrednici s-au chinuit, s-au luptat \u015fi, mul\u0163i, au murit c\u0103 s\u0103 f\u0103ureasc\u0103 Rom\u00e2nia, s-o apere, s-o primeneasc\u0103 \u015fi s-o pream\u0103reasc\u0103. Rom\u00e2nia \u2013 visat\u0103 \u015fi c\u00e2ntat\u0103 de Eminescu \u00een versuri \u2013 exist\u0103, sub aspectul dreptului interna\u0163ional \u015fi cu multe avataruri, de circa un secol sau un secol \u015fi jum\u0103tate. N-a fost aceasta o vreme edenic\u0103, dar a fost una de afirmare a na\u0163iunii, \u00een vreme ce alte \u201e\u0163\u0103ri \u015fi neamuri\u201d \u2013 cum spune c\u00e2ntecul \u2013 \u201eau pierit\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Ca \u015fi Eminescu \u2013 simbolul na\u0163ional \u2013 Rom\u00e2nia nu a fost \u015fi nu este perfect\u0103, dar exist\u0103. Ideea de baz\u0103 avansat\u0103 c\u00e2nd s-a f\u0103urit Rom\u00e2nia (1848-1918) era aceea c\u0103 fiecare na\u0163iune trebuie s\u0103 aib\u0103 statul ei, care s-o apere \u015fi s-o ocroteasc\u0103. Eminescu nu a fost \u015fi nu este infailibil \u015fi poate fi, natural, criticat. Dar dac\u0103 Eminescu a gre\u015fit \u00een chestiunea na\u0163ional\u0103, atunci toate spiritele noaste tutelare au gre\u015fit \u015fi toat\u0103 Europa a gre\u015fit, ceea ce ar fi absurd, revolt\u0103tor \u015fi mincinos. Nu tr\u0103im \u00eentr-o societate ideal\u0103 \u015fi nici m\u0103car dreapt\u0103 \u015fi cuminte. Suntem tenta\u0163i mereu s\u0103 critic\u0103m \u015fi s\u0103 ne sup\u0103r\u0103m, pe bun\u0103 dreptate. Dar c\u00e2nd ne sup\u0103r\u0103m tare pe unele \u015fi pe altele, pe unii \u015fi pe al\u0163ii, este bine s\u0103 avem \u00een fa\u0163\u0103 lec\u0163ia pesimistului Eminescu \u015fi s\u0103 rezist\u0103m. O mie de ani de dezbinare \u015fi desp\u0103r\u0163ire ne-au condus pe noi, rom\u00e2nii, la un secol de unitate na\u0163ional\u0103. Nu avem cum s\u0103 punem semnul egalit\u0103\u0163ii \u2013 la scara timpului p\u0103m\u00e2ntesc \u2013 \u00eentre o mie de ani de singur\u0103tate \u015fi o sut\u0103 de ani de unitate. Deocamdat\u0103 trebuie s\u0103 fie clar pentru multe genera\u0163ii viitoare c\u0103 \u201eunirea face puterea\u201d \u2013 cum spusese alt moldovean, dar, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, unirea sub semnul culturii na\u0163ionale \u015fi al lui Eminescu ne d\u0103 ra\u0163iunea de a fi ca popor pe aceast\u0103 lume.<\/p>\n\n\n\n

Eminescu nu are nevoie de laude sau de elogii. Eminescu este el \u00eensu\u015fi, \u00een sine, elogiul \u015fi lauda poporului rom\u00e2n.<\/p>\n\n\n\n

De aceea, data na\u015fterii \u201eb\u0103ietului\u201d care cutreiera p\u0103duri la Ipote\u015fti este \u015fi Ziua Culturii Na\u0163ionale pentru rom\u00e2ni.<\/p>\n\n\n\n

Academician Ioan-Aurel POP<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(N.R.<\/strong> \u2013 Preluare din R\u0103sunetul cultural<\/em>, 6 Ianuarie 2025)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Culturile continentului european ar trebui s\u0103 se bucure \u2013 mai ales dup\u0103 fondarea Uniunii Europene \u2013 de un statut echivalent \u015fi de cunoa\u015ftere general\u0103, f\u0103r\u0103 nicio discriminare. Din p\u0103cate, acest lucru nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi nu din cauz\u0103 c\u0103 ar…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,489],"tags":[],"class_list":["post-26765","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-279"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26765","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26765"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26765\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26768,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26765\/revisions\/26768"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}