{"id":26892,"date":"2025-02-24T15:35:39","date_gmt":"2025-02-24T15:35:39","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26892"},"modified":"2025-02-24T15:35:39","modified_gmt":"2025-02-24T15:35:39","slug":"mai-este-istoria-magistra-vitae-i","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/scoala-nemteana-la-zi\/mai-este-istoria-magistra-vitae-i\/","title":{"rendered":"Mai este istoria \u201emagistra vitae\u201d? (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201e\u015etiin\u0163a imens\u0103 a lumii este ordonat\u0103 pe \u015ftiin\u0163e (forme ale cunoa\u015fterii) particulare, fiindc\u0103 ea nu poate s\u0103 fie abordat\u0103 piepti\u015f. Iar \u00eemp\u0103r\u0163irea aceasta are logica sa, verificat\u0103 de multe secole \u015fi chiar de milenii. O astfel de form\u0103 de cunoa\u015ftere a lumii este istoria, cu disciplina \u015fcolar\u0103 adiacent\u0103 \u015fi omonim\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

(Ioan Aurel POP<\/em><\/strong> \u2013 pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, \u201eTribuna \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului\u201d, nr. 51-52\/2024)<\/p>\n\n\n\n

Istoria, ca disciplin\u0103 \u015fcolar\u0103 \u00een sistemul educa\u0163ional rom\u00e2nesc, s-a aflat constant pe agenda dezbaterilor politice de dup\u0103 1989, \u00eens\u0103 vizibilitatea maxim\u0103 a contradic\u0163iilor cu privire la rolul \u015fi importan\u0163a disciplinei istoria \u00een educa\u0163ia elevilor s-a observat cu ocazia dezbaterilor necesare implement\u0103rii reformelor curriculare. Pe de o parte, argumente pertinente pentru disciplina care formeaz\u0103 con\u015ftiin\u0163a identitar\u0103, atitudini \u015fi valori \u00een r\u00e2ndul elevilor, pe de alt\u0103 parte argumente pentru \u201eeficientizarea \u015fi flexibilizarea\u201d parcursului educa\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

Cea mai recent\u0103 dezbatere cu privire la locul disciplinei istoria \u00een planurile \u2013 cadru pentru liceu a \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul lunii ianuarie a.c. prin publicarea proiectului spre dezbatere public\u0103. A\u015ftept\u0103rile \u00een privin\u0163a disciplinei istoria s-au dovedit, din nou, hazardate, \u00een numele \u201eflexibiliz\u0103rii\u201d programului, disciplina dispare din trunchiul comun (TC) \u00een clasele a XI-a \u015fi a XII-a \u015fi apare cu reduceri sau elimin\u0103ri de ore la diferite profiluri.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Pentru a avea o opinie argumentat\u0103 cu privire la proiectul planurilor-cadru propus de ministrul educa\u0163iei este necesar a fi cunoscut demersul realizat \u00eenainte ca domnia-sa s\u0103 aprobe acest proiect pentru etapa dezbaterii publice. \u00cen calendarul ministerului educa\u0163iei exista acest termen de lucru, de finalizare a proiectului nou, deja am\u00e2nat cel pu\u0163in un an. \u00centr-adev\u0103r, reforma planurilor \u2013 cadru pentru liceu era absolut necesar\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care reforma pentru planul \u2013 cadru la nivel de gimnaziu s-a \u00eencheiat. Parafraz\u00e2ndu-l pe ex-ministrul educa\u0163iei, prof. univ. dr. Mircea Miclea, \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u201eau fost foarte multe schimb\u0103ri \u015fi prea pu\u0163ine reforme\u201d. Absen\u0163a unor studii aprofundate asupra \u00eentregului sistem educa\u0163ional \u015fi cercetarea frac\u0163ionat\u0103 au indus mereu o \u201estare de necesitate\u201d, de aici \u015fi schimb\u0103rile care s-au produs, ca o nevoie continu\u0103 de a \u201erepara\u201d ceva. Parcursul strategic al politicii rom\u00e2ne\u015fti spre Vest a impus direc\u0163ii speciale \u015fi \u00een educa\u0163ie, de exemplu, \u00eenainte de aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 (2007), Europa de Vest, \u00een perioada 2000-2002, construia un spa\u0163iu european extins pentru educa\u0163ie, ridic\u00e2nd la rang de principiu respectarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, conform devizei sale \u201eUnitate \u00een diversitate\u201d. A\u015fadar, nimic nu atingea dreptul na\u0163iunilor la propria identitate, pornind de la nevoia de a educa un bun cet\u0103\u0163ean european, f\u0103r\u0103 a aduce prejudicii principiului na\u0163ionalist. Ce disciplin\u0103 \u00eentrunea toate condi\u0163iile s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare acest demers? Evident, istoria<\/strong>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ce retoric\u0103 a permis ca dup\u0103 aderarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 disciplina istorie s\u0103 fie redus\u0103, \u00een mod constant, din planurile-cadru \u015fi din lista disciplinelor pentru examene la final de ciclu de \u00eenv\u0103\u0163are? R\u0103spunsuri pot fi multe \u015fi \u0163in de interesele celor care r\u0103spund, eu vin cu r\u0103spunsul meu: politicile educa\u0163ionale aplicate dup\u0103 anul 2007 au avut un debut bun, \u00eens\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce ele au fost aplicate, prin decizii politice interne, s-au anulat demersuri care ar fi produs schimb\u0103ri esen\u0163iale \u00een sistemul educa\u0163ional de ast\u0103zi.<\/p>\n\n\n\n

Nota bene: TC = trunchi comun; CS = curriculum la decizia \u015fcolii; CDEO\u015e = curriculum la decizia elevilor<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

1. Proiect de plan-cadru pentru filiera teoretic\u0103 \u2013 specializarea \u201eFilologie\u201d se propun urm\u0103toarele ore de istorie \u2013 clasele IX-X -1h TC \u015fi 1h C\u015e; clasele XI-XII \u2013 2h C\u015e;<\/p>\n\n\n\n

2. Proiect de plan-cadru pentru filiera teoretic\u0103 \u2013 specializarea \u201eMatematic\u0103-informatic\u0103\u201d se propun urm\u0103toarele ore de istorie \u2013 clasele a IX-a \u015fi a X-a 1-TC, clasa a XI-a Istoria evreilor. Holocaust<\/em> TC, clasa a XII-a Istoria Comunismului<\/em> TC;<\/p>\n\n\n\n

3. Proiect de plan-cadru pentru pedagogic \u2013 specializarea \u201ePedagogia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar\u201d se propun urm\u0103toarele ore de istorie \u2013 clasele a IX-a \u015fi a X-a 1-TC, clasa a XI-a Istoria evreilor. Holocaustul<\/em> TC, clasa a XII-a Istoria Comunismului<\/em> TC;<\/p>\n\n\n\n

4. Proiect de plan-cadru pentru filiera tehnologic\u0103 \u2013 profilul tehnic, toate specializ\u0103rile\/calific\u0103rile profesionale se propun urm\u0103toarele ore de istorie \u2013 clasele a IX-a \u015fi a X-a 1-TC, clasa a XI-a Istoria evreilor. Holocaustul<\/em> TC, clasa a XII-a Istoria Comunismului<\/em> TC.<\/p>\n\n\n\n

Conform propunerilor din proiect, disciplina istorie nu mai face parte din curriculumul de specialitate la ciclul superior al liceului (clasele a XI-a \u015fi a XII-a) la filiera teoretic\u0103 profil real, la filiera tehnologic\u0103 \u015fi la filiera voca\u0163ional\u0103. Aproximativ 2\/3 din popula\u0163ia \u015fcolar\u0103 ar \u00eenv\u0103\u0163a, conform acestui proiect, o istorie general\u0103, pe alocuri cu integrarea elementelor de istorie a rom\u00e2nilor la clasele a IX-a \u015fi a X-a. Disciplinele Istoria Comunismului<\/em> \u015fi Istoria evreilor. Holocaustul<\/em>, teme extrase din istoria secolului XX, formeaz\u0103 competen\u0163e similare cu disciplina istorie, dar sus\u0163in dezvoltarea acestor competen\u0163e doar pe o frac\u0163iune din con\u0163inuturile istoriei.<\/p>\n\n\n\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 publicarea proiectelor de planuri \u2013 cadru?<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cum era \u015fi firesc, au ap\u0103rut public puncte de vedere, s-au redactat memorii sus\u0163inute cu argumente pertinente, semnate de decanii a dou\u0103sprezece facult\u0103\u0163i de istorie din Rom\u00e2nia, de pre\u015fedintele Academiei Rom\u00e2ne, reprezentan\u0163i ai asocia\u0163iilor profesionale, cum ar fi Asocia\u0163ia Profesorilor de Istorie din Rom\u00e2nia, Societatea de \u015etiin\u0163e Istorice din Rom\u00e2nia \u015f.a.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Asocia\u0163ia Profesorilor de Istorie din Neam\u0163<\/em><\/strong> a semnat memoriul \u00eenaintat de cele dou\u0103sprezece facult\u0103\u0163i de istorie, sus\u0163in\u00e2nd o propunere comun\u0103: pentru toate filierele, profilurile \u015fi specializ\u0103rile din liceu s\u0103 existe \u00een trunchiul comun c\u00e2te o or\u0103 de istorie s\u0103pt\u0103m\u00e2nal<\/em> \u015fi la profilul umanist, specializarea \u201e\u015etiin\u0163e sociale\u201d \u015fi \u201eFilologie\u201d c\u00e2te dou\u0103 ore s\u0103pt\u0103m\u00e2nal<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Prin memoriu se solicit\u0103 Ministerului Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii o reevaluare urgent\u0103 a deciziei privind reducerea orelor de istorie, insist\u00e2nd asupra necesit\u0103\u0163ii unui curriculum echilibrat, care s\u0103 acorde importan\u0163a cuvenit\u0103 acestei discipline, fundamental\u0103 pentru formarea viitorilor cet\u0103\u0163eni.<\/p>\n\n\n\n

(N. R.<\/strong> Memoriul poate fi consultat integral pe https:\/\/www.petitieonline.com \/pozitia_faculttilor_de_istorie_din_romania_fat_de_noile_planuri-cadru_memoriu)<\/p>\n\n\n\n

Nu am dubii c\u0103 aceast\u0103 situa\u0163ie nu va fi reevaluat\u0103 \u015fi disciplina istorie va r\u0103m\u00e2ne \u00een trunchiul comun al parcursului educa\u0163ional rom\u00e2nesc, \u00eens\u0103 m\u0103 \u00eentreb de ce a fost nevoie de aceast\u0103 nedreapt\u0103 propunere. De ce apar astfel de situa\u0163ii care genereaz\u0103 controverse la nivel na\u0163ional? Cui folose\u015fte aceast\u0103 continu\u0103 abordare nepotrivit\u0103, cu privire la identitatea na\u0163ional\u0103, contradictorie cu ideea de con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, periculoas\u0103 prin consecin\u0163ele sale? Cum de un num\u0103r foarte mic de persoane, neasumat public, arunc\u0103 \u00een derizoriu importan\u0163a studierii istoriei? Dac\u0103 ar fi existat un document, ca rezultat al unei cercet\u0103ri aplicate pe un grup de elevi care studiaz\u0103 istoria \u015fi pe un grup de elevi care nu studiaz\u0103 istoria \u015fi la finalul acestui studiu de 4\/8 ani a\u015f fi avut interpret\u0103ri asupra comportamentului lor civic, poate a\u015f fi acordat credit membrilor comisiei pentru elaborarea planurilor \u2013 cadru.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Ve\u0163i \u00eentreba unde sunt elevii \u00een aceast\u0103 \u201elupt\u0103 surd\u0103\u201d pentru men\u0163inerea orelor de istorie \u00een trunchiul comun, de ce ei \u00een\u015fi\u015fi nu particip\u0103 (\u00eenc\u0103) la aceast\u0103 dezbatere? Pentru r\u0103spunsul meu a\u015f apela la \u201ealegoria pe\u015fterii\u201d din cartea lui Platon, \u201eRepublica\u201d, de unde mo\u015ftenim \u00een\u0163elepciunea unui mesaj care, de\u015fi \u00ee\u015fi avea originile \u00een realitatea epocii \u00een care a tr\u0103it Platon, peste milenii r\u0103m\u00e2ne valabil. Po\u0163i face alegeri \u00een func\u0163ie de ce \u00een\u0163elegi, de ce vezi \u015fi de \u201ec\u00e2t de mult vrei s\u0103 vezi\u201d. Condamnarea la ignoran\u0163\u0103 \u015fi mediocritate limiteaz\u0103 fiin\u0163a uman\u0103. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 posibilitatea eliber\u0103rii dintr-o astfel de captivitate prin educa\u0163ia istoric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dezbaterile proiectului de planuri \u2013 cadru pentru liceu ne-a readus la starea de spirit din anul 2015, c\u00e2nd a fost necesar\u0103, ca \u015fi acum, o ac\u0163iune de amploare pentru a aduce argumente pertinente \u00een favoarea disciplinei istoria pentru gimnaziu.<\/p>\n\n\n\n

Pentru men\u0163inerea \u00een memoria colectiv\u0103 a peti\u0163iei \u00eenaintate \u00een 12 septembrie 2015 forurilor conduc\u0103toare din Rom\u00e2nia, numit\u0103 \u015fi MEMORANDUMUL DE LA NEAM\u0162 sau APEL DESCHIS PENTRU REDAREA LOCULUI CUVENIT ISTORIEI \u00ceN SISTEMUL DE EDUCA\u0162IE DIN ROM\u00c2NIA voi reda \u00een acest articol textul semnat de to\u0163i participan\u0163ii la conferin\u0163a organizat\u0103 de Asocia\u0163ia Profesorilor de Istorie din Neam\u0163<\/em>, de care m-am ocupat personal, conferin\u0163a fiind rezultatul unui proiect cu finan\u0163are jude\u0163ean\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Memorandumul de la Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen mileniul al treilea, omenirea, \u015fi noi, locuitorii continentului european suntem martorii unor importante transform\u0103ri, care ne marcheaz\u0103 inexorabil via\u0163a, inclusiv pe cea a tinerei genera\u0163ii. \u00cen epoca globaliz\u0103rii \u015fi a apartenen\u0163ei la marea familie a Uniunii Europene, s-ar putea crede \u00een mod simplist c\u0103 omul r\u0103t\u0103cit \u00een Univers, ar putea tr\u0103i oriunde, f\u0103r\u0103 a fi influen\u0163at de meleagurile natale. Asta ar echivala cu pierderea identit\u0103\u0163ii proprii \u015fi na\u0163ionale. Nu este nimic exagerat \u00een acest avertisment, deoarece fiecare om este produsul civiliza\u0163iei \u00een care a ap\u0103rut. El poart\u0103 \u201esigiliul\u201d locului \u00een care s-a n\u0103scut. Con\u015ftient sau nu de aceast\u0103 determinare, omul simte \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een func\u0163ie de aceasta.<\/em><\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 2000, cu prec\u0103dere, \u00een Rom\u00e2nia, ie\u015fit\u0103 deloc u\u015for din perioada comunist\u0103, se manifest\u0103 o criz\u0103 profund\u0103 de identitate na\u0163ional\u0103, care se repercuteaz\u0103 asupra sistemului de valori, la care tinerii se raporteaz\u0103. Aceast\u0103 criz\u0103 are drept consecin\u0163\u0103 negativ\u0103 lipsa de implicare a tinerilor \u00een via\u0163a societ\u0103\u0163ii, absen\u0163a responsabiliz\u0103rii sociale \u015fi pericolul dezna\u0163ionaliz\u0103rii, cauzat de def\u0103imarea statului rom\u00e2n. Sistemul educa\u0163ional rom\u00e2nesc este afectat de o criz\u0103 sistemic\u0103, marcat\u0103, \u00eentre altele, \u015fi de marginalizarea permanent\u0103 a istoriei ca disciplin\u0103 de studiu \u00een \u015fcoal\u0103, ce a devenit o permanen\u0163\u0103 a ultimului sfert de veac. Aceasta se manifest\u0103 prin:<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1. Reducerea drastic\u0103 a num\u0103rului de ore de istorie la clas\u0103, fapt care \u00eempiedic\u0103 formarea \u015fi dezvoltarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale la elevi. Rom\u00e2nia, membru al Uniunii Europene din anul 2007, este singurul stat membru, conform statisticilor publicate de c\u0103tre Consiliul Europei, re\u0163eaua EURYDICE, Asocia\u0163ia European\u0103 a Profesorilor de Istorie \u2013 EUROCLIO, \u00een care elevii \u00eenva\u0163\u0103 \u00een medie 1 or\u0103 de istorie pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00een timp ce \u00een celelalte state membre UE \u00een planurile \u2013 cadru sunt prev\u0103zute \u00eentre 2-4 ore la istorie.<\/em><\/p>\n\n\n\n

2. Lipsa finan\u0163\u0103rii necesare unei logistici adecvate lec\u0163iilor cu caracter aplicativ \u015fi la standarde de calitate (de exemplu: absen\u0163a cabinetelor de istorie, materiale didactice perimate sau insuficiente, dotarea cu mijloace moderne inexistent\u0103, \u015f. a.).<\/em><\/p>\n\n\n\n

3. Absen\u0163a motiva\u0163iei persoanelor implicate \u00een procesul educa\u0163ional pentru asigurarea tranzi\u0163iei de la orele teoretice de istorie, la activit\u0103\u0163i cu caracter practic \u015fi formativ. Astfel, subfinan\u0163area sistemului \u015fi num\u0103rul redus de ore nu sus\u0163in vizitele de studiu, cercetarea istoriei locale, vizitele la muzee \u015fi obiective istorice, crearea de materiale didactice inovative, auxiliare, sprijinirea ini\u0163iativelor de \u00eenv\u0103\u0163are activ\u0103 prin teatru istoric, activit\u0103\u0163i specifice cercurilor\/cluburilor de istorie).<\/em><\/p>\n\n\n\n

4. Dificultatea elevilor de a ob\u0163ine performan\u0163e \u015fcolare, ca urmare a motiva\u0163iei mai sus men\u0163ionate.<\/em><\/p>\n\n\n\n

5. T\u00e2n\u0103ra genera\u0163ie s-a format \u00een umbra acestor caren\u0163e educa\u0163ionale, ce au provocat consecin\u0163e devastatoare asupra sentimentului patriotic al apartenen\u0163ei la na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u015fi la distorsionarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale.<\/em><\/p>\n\n\n\n

6. Formarea profesional\u0103 a dasc\u0103lilor a avut de suferit ca urmare a ofertei de \u015fcolarizare excesive, la nivel universitar, f\u0103r\u0103 criterii evidente de selec\u0163ie.<\/em><\/p>\n\n\n\n

7. \u00cen condi\u0163iile sc\u0103derii permanente \u00een ultimii 15 ani \u015fi respectiv drastic\u0103 a nivelului calit\u0103\u0163ii \u00een educa\u0163ie, istoria \u00een \u015fcoal\u0103 este responsabil\u0103 de formarea unei culturi generale consistente, despre lume \u015fi via\u0163\u0103, fapt evident ignorat de factorii deciden\u0163i din politicile educa\u0163ionale din Rom\u00e2nia, \u00een ciuda apelurilor insistente adresate de c\u0103tre Academia Rom\u00e2n\u0103, facult\u0103\u0163ile de istorie ale Universit\u0103\u0163ilor din Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Cluj Napoca, asocia\u0163iile profesionale ale cadrelor didactice de specialitate, sindicate, organiza\u0163ii nonguvernamentale etc.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ca atare, se impune cu acuitate ca procesul educa\u0163ional din Rom\u00e2nia s\u0103 creeze premisele educa\u0163iei pentru con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei la un popor cu o istorie remarcabil\u0103, stima de sine \u015fi stima fa\u0163\u0103 de valorile perene rom\u00e2ne\u015fti, care au creat condi\u0163iile pentru rezisten\u0163a \u00een fa\u0163a oric\u0103ror vicisitudini istorice.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Noi, participan\u0163ii la Conferin\u0163a interna\u0163ional\u0103 \u201eIstoria rom\u00e2nilor \u015fi criza identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Memorandumul de la Neam\u0163\u201d, 10-12 septembrie 2015, provenind din mediul academic, universitar, preuniversitar, nonguvernamental, guvernamental, din cadrul asocia\u0163iilor profesionale ale profesorilor de istorie din Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova, am efectuat o analiz\u0103 detailat\u0103 a educa\u0163iei pe problemele ce determin\u0103 formarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u015fi solicit\u0103m deschis Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, Primului Ministru al Rom\u00e2niei, Camerelor Parlamentului Rom\u00e2niei, urm\u0103toarele:<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

1. Redarea rolului \u015fi locului cuvenit istoriei ca disciplin\u0103 de studiu \u00een \u015fcoal\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere menirea formativ\u0103 a acestei discipline de studiu \u00een planul personalit\u0103\u0163ii elevilor;<\/em><\/p>\n\n\n\n

2. Prevederea \u00een planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la toate clasele, \u00eencep\u00e2nd de la a V-a \u015fi p\u00e2n\u0103 la a XII-a, indiferent de profil \u015fi filier\u0103, a 2-3 ore de istorie;<\/em><\/p>\n\n\n\n

3. Introducerea istoriei ca prob\u0103 obligatorie la examenul de bacalaureat la toate profilele \u015fi filierele de la nivel liceal;<\/em><\/p>\n\n\n\n

4. Refacerea curriculei de istorie \u2013 programele pentru clasele de la a IV-a la a XII-a, cu respectarea principiului cronologiei istorice. Acestea ar trebui s\u0103 includ\u0103 \u015fi referiri la valori \u015fi simboluri perene rom\u00e2ne\u015fti, la rolul Bisericii \u00een istoria na\u0163ional\u0103, principalele etape ale culturii rom\u00e2ne\u015fti;<\/em><\/p>\n\n\n\n

5. Realizarea manualelor de istorie cu respectarea principiilor didactice, metodice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice moderne, \u00een care calitatea \u015fi nu pre\u0163ul s\u0103 fie factorul determinant;<\/em><\/p>\n\n\n\n

6. Respectarea \u015fi aplicarea prevederilor principalelor documente europene cu privire la locul \u015fi rolul istoriei \u00een \u015fcoal\u0103, la care Rom\u00e2nia a subscris \u015fi s-a angajat s\u0103 le respecte, \u015fi anume: 1. Recomandarea 1283 \/ 1996 privind istoria \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area istoriei \u00een Europa, adoptat\u0103 de Adunarea Parlamentar\u0103 a Consiliului Europei \u015fi respectiv, Recomandarea 15\/2001 privind predarea istoriei \u00een Europa secolului XXI, adoptat\u0103 de Comitetul de Mini\u015ftri al Consiliului Europei;<\/em><\/p>\n\n\n\n

7. Realizarea \u00een comun de c\u0103tre Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova a curriculei \u015fi manualelor de istorie.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Ce a r\u0103mas dup\u0103 acest demers?<\/em><\/strong> Elevii claselor a V-a au primit \u00een trunchiul comun o or\u0103 de istorie \u00een plus, elevii claselor a VIII-a au r\u0103mas cu dou\u0103 ore de istorie, iar \u00een clasa a VI-a \u015fi a VII-a r\u0103m\u00e2n cu o or\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ce s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it?<\/em><\/strong> \u00cen parte au fost rezolvate probleme de infrastructur\u0103 \u015fcolar\u0103, s-au alocat fonduri pentru formarea profesorilor \u015fi au evoluat spectaculos cursurile op\u0163ionale, bine primite \u00een \u015fcoli. Evident, la apari\u0163ia cursurilor op\u0163ionale nimeni nu se g\u00e2ndea c\u0103 \u00een doar opt ani unele cursuri vor \u00eenlocui predarea istoriei na\u0163ionale (vezi propunerile actuale \u2013 Istoria evreilor. Holocaustul<\/em> \u015fi Istoria comunismului<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Elena PREDA<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(urmare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u015etiin\u0163a imens\u0103 a lumii este ordonat\u0103 pe \u015ftiin\u0163e (forme ale cunoa\u015fterii) particulare, fiindc\u0103 ea nu poate s\u0103 fie abordat\u0103 piepti\u015f. Iar \u00eemp\u0103r\u0163irea aceasta are logica sa, verificat\u0103 de multe secole \u015fi chiar de milenii. O astfel de form\u0103 de cunoa\u015ftere…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10,490],"tags":[],"class_list":["post-26892","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-scoala-nemteana-la-zi","category-numarul-280"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26892"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26900,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26892\/revisions\/26900"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}