{"id":26989,"date":"2025-03-22T13:34:21","date_gmt":"2025-03-22T13:34:21","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=26989"},"modified":"2025-03-22T13:34:21","modified_gmt":"2025-03-22T13:34:21","slug":"legislatia-scolara-din-romania-in-perioada-1918-1948-1","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/legislatia-scolara-din-romania-in-perioada-1918-1948-1\/","title":{"rendered":"Legisla\u0163ia \u015fcolar\u0103 din Rom\u00e2nia \u00een perioada 1918 \u2013 1948 (1)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

I.1. Considera\u0163ii generale asupra legisla\u0163iei \u015fcolare, cercetarea reglement\u0103rilor legislative pentru perioada 1918 \u2013 1948<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Cercetarea asupra legisla\u0163iei \u015fcolare din Rom\u00e2nia, aferente perioadei 1918-1948, porne\u015fte de la necesitatea unei analize aprofundate asupra modific\u0103rilor survenite \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, \u00een vederea corobor\u0103rii acesteia cu surselor directe \u015fi indirecte, care se g\u0103sesc \u00een arhivele jude\u0163ene, regionale \u015fi na\u0163ionale, \u00een anuarele, publica\u0163iile, m\u0103rturiile \u015fi alte surse ale vremii, despre sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt din jude\u0163ul Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n

Pornim de la ipoteza c\u0103 fiecare articol, al fiec\u0103rei legi \u015fcolare, a avut consecin\u0163e la nivel na\u0163ional \u015fi, implicit, la nivelul jude\u0163ului Neam\u0163. \u00cen fiecare institu\u0163ie \u015fcolar\u0103 s-au produs reforme, \u00een baza interven\u0163iilor autorit\u0103\u0163ilor publice, conforme cu legisla\u0163ia \u00een vigoare. Acest demers a generat un studiu care ofer\u0103 o imagine realist\u0103 despre perioada supus\u0103 cercet\u0103rii. Nu putem cerceta istoricul evenimentelor f\u0103r\u0103 a cerceta \u015fi legisla\u0163ia care genereaz\u0103 aceste consecin\u0163e, nu ne putem raporta corespunz\u0103tor la principiile de func\u0163ionare ale legisla\u0163iei specifice perioadei de cercetare f\u0103r\u0103 a p\u0103trunde \u00een realitatea educa\u0163ional\u0103 a epocii. A\u015fadar, acord\u0103m o aten\u0163ie special\u0103 legilor \u015fcolare, care au marcat drumul unific\u0103rii unui sistem de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt disparat \u015fi au creat fundamentele pe care a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze statul modern, Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n

Edificarea \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti, at\u00e2t la nivel material, c\u00e2t \u015fi spiritual, \u00een perioada moderniz\u0103rii statului na\u0163ional, a reprezentat un vector de fundamentare a identit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, contribuind la ridicarea cultural\u0103 a na\u0163iunii rom\u00e2ne. Scopul tuturor modific\u0103rilor legis\u00adlative a fost acela de a crea o \u015fcoal\u0103 \u00een care domnea rigoarea, ordinea, o \u015fcoal\u0103 care educa poporul \u00een spiritul muncii \u015fi al valorii, o \u015fcoal\u0103 integrat\u0103 realit\u0103\u0163ilor, care forma caractere \u015fi conduite. Din punctul de vedere al concep\u0163iei teoretice, se dovedea c\u0103 acestea erau a\u015ftept\u0103rile legislatorilor, ipotez\u0103 confirmat\u0103 mai jos, prin expunerea celor mai importante articole de legi. Singurul lucru care nu a func\u0163ionat, conform a\u015ftept\u0103rilor, era legat de implementarea practic\u0103 a legisla\u0163iei \u015fcolare, pentru fiecare nivel de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dup\u0103 actul Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc se g\u0103sea \u00eentr-un moment de r\u0103scruce. Un stat cu resurse epuizate, din cauza particip\u0103rii la Primul R\u0103zboi Mondial, dar cu marele avantaj de a fi un stat \u00eentregit, \u00een grani\u0163ele fizice ale rom\u00e2nismului, depunea eforturi pentru a g\u0103si solu\u0163ii pentru toate situa\u0163iile particulare ale societ\u0103\u0163ii, \u00een special pentru cele cu privire la cadrul legislativ al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, pentru care avea deja un pachet legislativ consistent.<\/p>\n\n\n\n

Preocuparea principal\u0103 a guvernelor interbelice a fost rezolvarea celei mai importante probleme, aceea de a integra sistemele educa\u0163ionale din provinciile rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-un nou sistem acceptat la nivel na\u0163ional. Au participat la acest efort na\u0163ional, de a \u00eentrupa un caracter unitar legisla\u0163iei \u015fcolare, eminente personalit\u0103\u0163i, din toate domeniile. \u00cen data de 21 iulie 1918 au fost votate de c\u0103tre Parlamentul de la Ia\u015fi, Legea eforiilor \u015fcolare<\/em> (prin care se \u00eencurajau \u015fi ini\u0163iativele particulare) \u015fi Legea \u015fcolilor preg\u0103titoare<\/em>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Cele dou\u0103 legi au fost propuse de ministrul Simion Mehedin\u0163i, personalitate marcant\u0103 \u00een istoria politic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, cunoscut, mai ales, ca urmare a pledoariilor sale cu privire la dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului la sate.<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 prima lege favoriza o alfabetizare a \u0163\u0103rii, cu implicare la nivelul comunit\u0103\u0163ilor, Legea \u015fcolilor preg\u0103titoare<\/em> avea drept scop \u00eenfiin\u0163area unor \u015fcoli speciale dedicate popula\u0163iei \u015fcolare rurale, prin care copiii urmau cursurile \u015fcolii patru ani, pentru deprinderea scrisului, cititului \u015fi a socotitului \u015fi doi ani de \u015fcoal\u0103 practic\u0103, pentru conducerea gospod\u0103riei, altfel dec\u00e2t p\u0103rin\u0163ii lor, prin \u00eenv\u0103\u0163area de metode moderne.<\/p>\n\n\n\n

Un an mai t\u00e2rziu, a fost publicat decretul care legifera \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de patru ani, \u00een mediul rural \u015fi de cinci ani, \u00een mediul urban, precum \u015fi cursurile complementare, pentru clasele V-VII, destul de rar organizate, nefiind multe solicit\u0103ri \u00een acest sens.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul era considerat principalul mijloc pentru realizarea unei unific\u0103ri concrete \u015fi reale a societ\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 multitudinea de probleme care ap\u0103ruser\u0103 dup\u0103 unificare nu punea problema \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului pe lista priorit\u0103\u0163ilor, concluzie la care am ajuns dup\u0103 o analiz\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii guvernelor din perioada 1918-1948, respectiv o analiz\u0103 asupra activit\u0103\u0163ii ministerul de resort, \u00een cazul nostru, un minister care \u015fi-a schimbat titulatura \u00een 30 de ani de opt ori \u015fi a avut \u00een frunte peste 30 de mini\u015ftri, \u00een cele 38 de guverne.<\/p>\n\n\n\n

Mai grav, conform lui Cons\u00adtantin Kiri\u0163escu, care f\u0103cea referire la comunicatul oficial, cu privire la conduc\u0103torii departamentelor ministeriale, doar \u00een perioada 1928-1938, s-au perindat la c\u00e2rma \u0163\u0103rii 390 de mini\u015ftri \u015fi 213 subsecretari de stat.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u00een\u0163elege grava \u00eent\u00e2rziere a unor decizii legislative vom analiza situa\u0163ia continuit\u0103\u0163ii \u00een func\u0163ia de ministru al instruc\u0163iunii \u015fi \u00een func\u0163ia de prim-ministru, conform \u00eenvestirii guvernelor de dup\u0103 1918.<\/p>\n\n\n\n

(continuare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Elena PREDA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I.1. Considera\u0163ii generale asupra legisla\u0163iei \u015fcolare, cercetarea reglement\u0103rilor legislative pentru perioada 1918 \u2013 1948 Cercetarea asupra legisla\u0163iei \u015fcolare din Rom\u00e2nia, aferente perioadei 1918-1948, porne\u015fte de la necesitatea unei analize aprofundate asupra modific\u0103rilor survenite \u00een sistemul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc, \u00een vederea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,491],"tags":[],"class_list":["post-26989","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-281"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=26989"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26989\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":26994,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/26989\/revisions\/26994"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=26989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=26989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=26989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}