<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 2\/1938, \u2013 n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963), \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Func\u0163ii: inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). \u00cen pres\u0103, a risipit nenum\u0103rate articole, cronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 1\/1944, \u2013 n. Florin Florescu<\/strong>, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei, ,Apostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 2\/1952 \u2013 n. Vladimir Tescanu<\/strong> (pseud. lui Viorel Buruian\u0103), la Tescani, Bac\u0103u (tat\u0103l din Dobreni, Neam\u0163), profesor de limba francez\u0103 la Piatra-Neam\u0163; scriitor, traduc\u0103tor, editor. Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). A debutat cu proza scurt\u0103 \u201eSec\u0163ia\u201d, \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (1985), iar editorial, cu romanul \u201ePalimpsest\u201d (1988), urmat de \u201eNegru \u015fi roz\u201d (1997). A tradus din F. Scott Fizgerald, din William Blake, Aldous Huxley, William Styron \u015f. a. Este membru al ASPRO \u015fi al S. S. din Neam\u0163. Colabor\u0103ri cu proz\u0103, articole, eseuri, \u00een presa cultural\u0103 nem\u0163ean\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 4\/1900 \u2013 n. Mayer A. I. Halevy<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 15. 04. 1972, Paris), teolog iudaic rom\u00e2n. Absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, a urmat Seminarul Israelit al Fran\u0163ei, ob\u0163ine autoriza\u0163ia de rabin (1925), concomitent, la Sorbona (doctoratul), \u015ecoala Practic\u0103 de \u00cenalte Studii \u015fi la \u015ecoala de Arheologie a Muzeului Luvru. A oficiat la sinagogi \u015fi temple (1926-1963): Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti. A evadat \u00een Fran\u0163a (1963), unde a fost profesor la Seminarul Israelit al Fran\u0163ei si mare rabin la Centrul Evreiesc din Paris. Lucr\u0103ri: \u201eDin arhiva iudaismului rom\u00e2nesc\u201d; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi evreii\u201d; \u201eCatalogul manuscriselor \u015fi incunabulelor ale \u015ecolii Rabinice a Fran\u0163ei\u201d; \u201eLegende evreie\u015fti apocrife despre via\u0163a lui Moise\u201d; \u201eMoise \u00een istorie \u015fi \u00een legende\u201d; \u201eMedicina rabinilor taumaturgi din secolul al XVIII-lea\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 5\/1940 \u2013 n. Ioan Gherasim<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, memorialist, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ilor de Teologie (Bucure\u015fti, 1968) \u015fi de Filologie (Ia\u015fi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei V\u0103leni, Piatra-Neam\u0163, transferat la Parohia V\u00e2n\u0103tori, Piatra-Neam\u0163 (1. 08. 1981). A colaborat \u015fi a f\u0103cut parte din consiliul de redac\u0163ie al revistei \u201eCredin\u0163a neamului\u201d, Neam\u0163 (1990-2008). Coordonator, director \u015fi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neam\u0163 (1996). C\u0103r\u0163i: \u201ePetru Pogonat. Medita\u0163iunile unui c\u0103lug\u0103r surghiunit\u201d, \u201eProfe\u0163ie mincinoas\u0103. Lamenta\u0163ie la un zid al pl\u00e2ngerii \u00een construc\u0163ie\u201d \u015fi \u201eBiblia pe \u00een\u0163eles\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1953 \u2013 n. Daniel Corbu<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorial\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Ia\u015fi, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti. Unul dintre ini\u0163iatorii \u015fi organizatorii Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. A fondat Casa de Editur\u0103 \u201ePanteon\u201d (1993), revista omonim\u0103 \u0219i Academia de Poezie din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, Revista \u201eFeed Back\u201d. Membru al U. S. Volume: \u201eNa\u015ftere vinovat\u0103\u201d; \u201eIntrarea \u00een scen\u0103\u201d; \u201ePreludiu pentru trompet\u0103 \u015fi patru pere\u0163i\u201d; \u201ePostmodernismul pe \u00een\u0163elesul tuturor\u201d; \u201eEvanghelia dup\u0103 Corbu \u015fi alte poeme\u201d; \u201eNeoavangarda rom\u00e2neasc\u0103\u201d; \u201eUrmele lui Dumnezeu \u015fi alte povestiri\u201d; \u201eVia\u0163a de fiecare zi la Ia\u015fi, pe vremea lui Daniel Corbu, povestit\u0103 de el \u00eensu\u015fi\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 9\/1949 \u2013 n. Gheorghe Diaconu <\/strong>\u2013 Gdia, la Galda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Expozi\u0163ii personale \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi la Roanne \u2013 Fran\u0163a (1992), Valencia \u015fi Peniscola \u2013 Spania, Vene\u0163ia \u2013 Italia (2000), Nazaret \u015fi Ierusalim \u2013 Israel (2002), Sydney \u2013 Australia (2004). Premiul \u201eGeorge Apostu\u201d, la Saloanele Moldovei Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u (1999). \u00cen 2009 i s-a organizat o expozi\u0163ie comemorativ\u0103 la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Muzeul de Art\u0103 din Bac\u0103u.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1912 \u2013 n. Ilie Cleopa<\/strong> (din botez, Constantin), la Suli\u0163a, Boto\u015fani (d. 5. 12. 1998, M\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria, Neam\u0163), arhimandrit. C\u0103lug\u0103rit \u00een 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea. Lucr\u0103ri: \u201eDespre credin\u0163a ortodox\u0103\u201d; \u201ePredici la praznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u015fi sfin\u0163i de peste an\u201d; \u201ePredici la Duminicile de peste an\u201d; \u201eDespre vise \u015fi vedenii\u201d; \u201eNe vorbe\u015fte P\u0103rintele Cleopa\u201d, predici \u015fi scrieri diverse.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1860 \u2013 n. Zulnia Is\u0103cescu<\/strong>, la Boto\u015fani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neam\u0163), institutoare, considerat\u0103 cadru didactic de excep\u0163ie \u015fi remarcat\u0103 de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu \u015fi Spiru Haret, \u00een trecerea lor prin Piatra-Neam\u0163. Membr\u0103 \u00een comitetul de conducere a Revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, colaboratoare la publica\u0163ii din Moldova \u015fi din Bucure\u015fti, a scris piesa de teatru \u201eSatul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\u201d premiat\u0103 de Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice (1904).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1935 \u2013 n. Dumitru Bostan<\/strong>, la \u015eipote, Bac\u0103u, artist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Chimie din Ia\u015fi. A studiat pictura cu Pantelimon Vedenivschi, fost rector al Academiei de Arte Frumoase din Kiev (1958-1962), apoi cu \u015etefan Hotnog \u015fi sculptura cu Pompiliu Clement. Debuteaz\u0103 cu desene umoristice \u00een reviste studen\u0163e\u015fti din Ia\u015fi (Premiul al II-lea al Revistei \u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d, 1961). La sugestia lui Marin Sorescu, deschide mai multe expozi\u0163ii personale de caricatur\u0103 la Palatul Culturii din Ia\u015fi (1960-1962). Din 1963, este prezent \u00een expozi\u0163ii de grup la: Ia\u015fi, Bucure\u015fti, B\u00e2rlad, Piatra-Neam\u0163. Personale: New York, o colectiv\u0103 \u00een Germania (2002). Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii: Fran\u0163a, Suedia, Olanda, Cuba, U.S.A., Israel, Republica Dominican\u0103. A publicat \u201ePictura pentru amatori\u201d, 2008.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1955 \u2013 n. Mariana Papar\u0103<\/strong>, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. \u00cen prezent este stabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARIPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1847 \u2013 n. Calistrat Hoga\u015f<\/strong>, la Tecuci (d. 28. 08. 1917, Roman), profesor, scriitor. A studiat la Academia Mih\u0103ilean\u0103 din Ia\u015fi. \u00cen 1869, este numit profesor de \u201epartea literar\u0103\u201d \u015fi, la scurt timp, director la gimnaziul ce tocmai s-a \u00eenfiin\u0163at la Piatra-Neam\u0163. A mai profesat la: Tecuci, Ia\u015fi, Pensionul \u201eHumpel\u201d, Alexandria, Roman (profesor de istorie, limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u015fi director al Gimnaziului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (1. 09. 1891 – 15. 10. 1899). Se retrage la Piatra-Neam\u0163 (1915). Debut publicistic \u00een: \u201eCoresponden\u0163ia provincial\u0103\u201d; va publica \u201eAmintiri dintr-o c\u0103l\u0103torie\u201d, \u00een \u015fapte numere din \u201eAsachi\u201d (a f\u0103cut parte din comitetul de redac\u0163ie, de la nr. 2). Alte colabor\u0103ri: \u201eColectorul literaru\u201d, \u201eJunimea Moldovei\u201d, \u201eLupta\u201d, \u201eMunca\u201d, \u201eN\u0103zuin\u0163a\u201d, \u201eVia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19. 04. 1898 \u2013 d. Grigore N. Lazu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (n. 1845, Ceahl\u0103u), poet, traduc\u0103tor, publicist. A absolvit Facultatea de Drept a Universit\u0103\u0163ii din Cern\u0103u\u0163i, unde va practica avocatura \u015fi va fi membru al Societ\u0103\u0163ii pentru Cultura \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103 din Bucovina. Membru al \u201eJunimii\u201d din Ia\u015fi, unde fusese invitat de N. Gane \u015fi Iacob Negruzzi, dar, intr\u00e2nd \u00een conflict cu frunta\u015fii societ\u0103\u0163ii, vine la Piatra-Neam\u0163, \u00een cercul Societ\u0103\u0163ii \u015etiin\u0163ifice \u201eAsachi\u201d \u015fi \u00een comitetul de redac\u0163ie al revistei omonime. Colabor\u0103ri; \u201eArhiva\u201d, \u201eLumea ilustrat\u0103\u201d, \u201eRom\u00e2nia muzical\u0103\u201d. L-a acuzat, \u00een bro\u015fura \u201eAdev\u0103rul despre poeziile lui George Co\u015fbuc\u201d, de plagiat pe poet, la apari\u0163ia volumului \u201eBalade \u015fi idile\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 20\/1900 \u2013 n. Aurel M\u0103rculescu<\/strong> (Aron Marcovici), la Piatra-Neam\u0163 (d. 12. 12. 1947, Boto\u015fani), gravor, s-a mutat la Bucure\u015fti (1914), ucenic de bijutier; admis la \u015ecoala de Belle Arte, abandoneaz\u0103, se al\u0103tur\u0103 mi\u015fc\u0103rii de st\u00e2nga (1920). Public\u0103 \u00een \u201eFacla\u201d \u015fi \u201eChemarea\u201d. La Boto\u015fani (1927), lucreaz\u0103 xilogravur\u0103 \u015fi linogravur\u0103 cu tematic\u0103 antifascist\u0103; public\u0103 albumul \u201eParlamentul \u00een caricatur\u0103\u201d (1927); cu Scarlat Calimachi, editeaz\u0103 \u201eClopotul\u201d (1933). O singur\u0103 expozi\u0163ie personal\u0103 la Detroit (1936). A \u00eentemeiat, cu al\u0163i arti\u015fti, Grupul Grafic (1939) cu care a expus (1940; 1942). Deportat \u00een Transnistria, \u00een lag\u0103rele de la Vapniarca \u015fi Savrani. La Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei se afl\u0103 lucr\u0103rile: \u201eLag\u0103rul de interna\u0163i politici de la Vapniarca\u201d, \u201e\u00cenmorm\u00e2ntare \u00een lag\u0103rul de la Vapniarca\u201d \u015fi \u201eTab\u0103ra de munc\u0103 de la Savrani\u201d. Prezent cu lucr\u0103ri \u00een Expozi\u0163ia lag\u0103rului, (1945), cu 18 dintre cele 20 de gravuri \u00een \u201eGhetto \u015fi lag\u0103r\u201d album de Sa\u015fa Pan\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 22\/1850 \u2013 n. Veronica Micle<\/strong>, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic, Neam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu (d. 1850), la T\u00e2rgu-Neam\u0163, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. La absolvirea \u015ecolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen f\u0103cea parte profesorul universitar (mai t\u00e2rziu, rector al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi) \u015etefan Micle, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 43 de ani, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u015fi vor avea dou\u0103 fete. \u00cen 1872, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, a fost sor\u0103 de caritate. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887, se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei tot \u00een 1887, apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eColumna lui Traian\u201d, \u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eCurierul Olteniei\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d, \u201eLiteratorul\u201d, \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1949 \u2013 n. Irina Irimescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 9.06.1970, Bucure\u015fti), poet\u0103, pictori\u0163\u0103. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d, apoi s-a \u00eenscris la Institutul de Art\u0103 Plastic\u0103 \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Bucure\u015fti, sec\u0163ia pictur\u0103 monumental\u0103, afirm\u00e2ndu-se ca un talent deosebit. A \u00eenceput s\u0103 scrie versuri la 14 ani. \u0162inea un jurnal. Singura carte de poeme, publicat\u0103 postum, pe cheltuiala familiei, la Editura \u201eLitera\u201d, intitulat\u0103 \u201eVersuri\u201d, ilustra\u0163iile autoarei, (1971), tr\u0103deaz\u0103 un talent neajuns la maturitate.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1965 \u2013 n. Lucian Tudorache<\/strong>, la Independen\u0163a, Gala\u0163i, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Ia\u015fi. Membru U. A. P. Expozi\u0163ii personale (2000-2008): Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163; colective (1990-2008): Bucure\u015fti, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163; interna\u0163ionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucr\u0103ri monumentale: \u201eGermina\u0163ie\u201d II, P\u00e2r\u00e2ul Rece; \u201eGermina\u0163ie\u201d, Sl\u0103nic Moldova; \u201eCompozi\u0163ie\u201d, H\u00e2rl\u0103u; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt\u201d, Piscul Gala\u0163i; \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d I; \u201eVictor Brauner\u201d, \u201eMihai Eminescu\u201d, Piatra-Neam\u0163; \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d, T\u00e2rgu-Neam\u0163; \u201eDuhul apelor\u201d, \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d II, Cucuteni Ia\u015fi; \u201eGala\u0163i; Compozi\u0163ie\u201d, Muzeul de Art\u0103 V\u00e2lcea; \u201eMedieval\u0103\u201d, Pia\u0163a Morii, Bistri\u0163a. Premii: Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Burs\u0103 UNESCO la Centrul European din Vene\u0163ia (2004).<\/p>\n\n\n\n Constantin TOM<\/em><\/strong>\u0218A<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/em>, Editura Crigarux&Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 2\/1938, \u2013 n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d…<\/p>\n