{"id":27134,"date":"2025-04-19T11:49:18","date_gmt":"2025-04-19T11:49:18","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27134"},"modified":"2025-04-19T11:49:18","modified_gmt":"2025-04-19T11:49:18","slug":"dialog-peste-veacuri-dosoftei-eminescu-i","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/dialog-peste-veacuri-dosoftei-eminescu-i\/","title":{"rendered":"Dialog peste veacuri: Dosoftei \u2013 Eminescu (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Psalmii<\/em> sunt invoca\u0163iile care dezv\u0103luie sui\u015ful cunoa\u015fterii prin c\u00e2ntece de laud\u0103, de pream\u0103rire pentru Dumnezeu \u015fi de bucurie catafatic\u0103; uneori, \u00eens\u0103, ace\u015ftia sunt str\u0103b\u0103tu\u0163i de accente grave, de \u00eentreb\u0103ri existen\u0163iale devoratoare pentru om. Timpul, moartea, p\u0103catul, de\u015fert\u0103ciunea sunt tot at\u00e2tea probleme care \u00eel fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pe regele psalmist.<\/p>\n\n\n\n

Psaltirea<\/em> este scrierea religioas\u0103 cea mai citit\u0103, cea mai citat\u0103, cea mai tradus\u0103 \u015fi cea mai publicat\u0103, dar \u015fi cea mai plin\u0103 de poezie, \u201ecare exprim\u0103, a\u015fa cum s-a remarcat de at\u00e2tea ori, o gam\u0103 liric\u0103 at\u00e2t de divers\u0103 \u015fi at\u00e2t de profund\u0103 \u00eenc\u00e2t de\u0163ine, prin felul \u00een care oglinde\u015fte nelini\u015ftea sufletului uman, un loc unic \u00een literatura veche a lumii\u201d1<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, din punct de vedere stilistic, psalmul este un poem. Iar mitropolitul Dosoftei, cel care a versificat Psaltirea<\/em>, este primul poet al literaturii noastre. Neam de maz\u00e2l<\/em>, intelectual rafinat, poliglot, \u201eacestu Dosoftei mitropolit (…) pre \u00eenv\u0103\u0163at, multe limbi \u015ftie: eline\u015fte, latine\u015fte, slovene\u015fte \u015fi alt\u0103 ad\u00e2nc\u0103 carte \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, deplin c\u0103lug\u0103r \u015fi cucernic, \u015fi bl\u00e2nd ca un miel. \u00cen \u0163ara noastr\u0103 pe-aceast\u0103 vreme nu este om ca acela\u201d, scria Neculce \u00een Letopise\u0163ul<\/em> s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n

Cucernic iubitor al sfin\u0163eniei ortodoxiei, dar \u015fi purt\u0103tor de grij\u0103 fa\u0163\u0103 de sufletele \u00eensetate ale p\u0103stori\u0163ilor s\u0103i, mitropolitul c\u0103rturar, \u00eenzestrat cu nenum\u0103rate daruri, a lucrat la traducerea \u015fi tip\u0103rirea c\u0103r\u0163ilor sfinte \u00een limba rom\u00e2n\u0103, d\u0103ruind Bisericii \u015fi neamului lucr\u0103ri de o inegalabil\u0103 valoare spiritual\u0103 \u015fi liturgic\u0103. Aceast\u0103 misiune sacr\u0103 de a tip\u0103ri c\u0103r\u0163i de slujb\u0103 \u015fi de a traduce \u015fi scoate la lumin\u0103 scrierile credin\u0163ei celei drepte a continuat \u00eentreaga sa via\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

N. Iorga le spunea studen\u0163ilor s\u0103i c\u0103 Dosoftei introduc\u00e2nd \u201epeste cuprinsul autentic al originalului o mul\u0163ime de alte \u00eemprumuturi, care vin din \u00eens\u0103\u015fi via\u0163a poporului rom\u00e2nesc, a ajuns astfel de foarte multe ori la lucruri de toat\u0103 frumuse\u0163ea, care nici nu au nevoie de \u00eendreptare pentru a pl\u0103cea \u015fi ast\u0103zi\u201d2<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

S-a vorbit adesea \u00een critica literar\u0103 chiar de o rom\u00e2nizare<\/em> prin opera lui Dosoftei a lexicului biblic. Psalmul 148, cel \u00een care toat\u0103 suflarea \u015fi toat\u0103 f\u0103ptura aduc laud\u0103 Creatorului, apropie imaginarul biblic de cel folcloric, abunden\u0163a termenilor populari st\u00e2nd m\u0103rturie \u00een acest sens:<\/p>\n\n\n\n

L\u0103uda\u0163 pre domnul, to\u0163 b\u0103lauri,<\/p>\n\n\n\n

De pre p\u0103m\u00e2nt \u015fi zmei de prin gauri,<\/p>\n\n\n\n

L\u0103uda\u0163\u00e2-l fulgere \u015fi focuri,<\/p>\n\n\n\n

\u015ei smida ce cade-n toate locuri,<\/p>\n\n\n\n

Ome\u0163ii \u015fi ghe\u0163i, \u015fi v\u00e2ntul,<\/p>\n\n\n\n

De-i turbur\u0103 \u015fi-i face cuv\u00e2ntul. (Dosoftei, O.1, Ps. 148, p. 331)<\/p>\n\n\n\n

Peste c\u00e2teva veacuri, la Eminescu, invoca\u0163ia c\u0103tre Divinitate \u015fi configurarea sacrului au n\u0103scut poeme considerate unanim de critica literar\u0103 adev\u0103ra\u0163i psalmi: Rug\u0103ciune, Colinde, colinde, \u00cenvierea, Dumnezeu \u015fi om, R\u0103sai asupra mea<\/em>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a>
made by DONICI MARIUS<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Alexandru Andriescu face o pertinent\u0103 \u015fi original\u0103 apropiere \u00eentre Doina<\/em> eminescian\u0103 \u015fi Psalmii<\/em> lui David, remarc\u00e2nd c\u0103 \u201eDosoftei a versificat Psaltirea<\/em> nu doar pe baza textului slavon, ci \u015fi dup\u0103 traducerile rom\u00e2ne\u015fti anterioare\u201d3<\/sup>. \u00cen calitatea sa de cleric, nu numai de traduc\u0103tor, Dosoftei avea obliga\u0163ia s\u0103 respecte textul cu o fidelitate deplin\u0103. \u201eTema Doinei<\/em> este \u00eenstr\u0103inarea \u015fi are un model foarte vechi: Psaltirea<\/em>\u201d4<\/sup>. Psalmii, majoritatea dialoguri cu un Dumnezeu personal, invocat \u00een necaz ca st\u0103p\u00e2n absolut al universului \u015fi al sufletelor oamenilor, au o structur\u0103 foarte simpl\u0103; ei sunt \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u201e\u00een trei momente dispuse aleatoriu: 1. invocarea lui Dumnezeu; 2. prezentarea vr\u0103jma\u015fului din afara \u0163\u0103rii sau din \u0163ar\u0103, personal; 3. pedepsirea acestuia cu ajutorul divinit\u0103\u0163ii, ca du\u015fman al \u0163\u0103rii, al credin\u0163ei sau al credinciosului, care lupt\u0103 \u00een ap\u0103rarea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei<\/em> lui Dumnezeu. Doina<\/em> lui Eminescu respect\u0103 aceast\u0103 triad\u0103, \u00een ordinea urm\u0103toare: 1. prezentarea du\u015fmanilor din afar\u0103 \u015fi efectele \u00eenstr\u0103in\u0103rii din interior; 2. invocarea spiritului protector \u00een persoana unui voievod emblematic, sacralizat, \u015etefan cel Mare, geniul protector<\/em> dup\u0103 expresia lui Perpessicius; 3. pedepsirea du\u015fmanilor\u201d5<\/sup>. Analiza modelului psalmic al Doinei<\/em> demonstreaz\u0103 c\u0103 \u201eEminescu nu recepteaz\u0103 aceast\u0103 tem\u0103 de pe o Psaltire<\/em> oarecare, ci din cea mai plin\u0103 de poezie \u015fi de patos versiune din \u00eentreaga literatur\u0103 veche rom\u00e2neasc\u0103: Psaltirea \u00een versuri<\/em> a mitropolitului Dosoftei. \u00cen Doina<\/em> lui Eminescu vin ecouri din mai mul\u0163i psalmi versifica\u0163i de Dosoftei. … Psalmul 82 cuprinde cele mai violente impreca\u0163ii, de fapt adev\u0103rate blesteme cu care sunt cov\u00e2r\u015fi\u0163i du\u015fmanii Israelului. Din aceast\u0103 confruntare rezult\u0103, ca un fel de obsesie, clamarea dispari\u0163iei ca neam, de o parte \u015fi de alta, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 a celor dou\u0103 tabere aflate \u00een lupt\u0103. … \u00cen fruntea celor blestema\u0163i Eminescu \u00eei pune pe xenofili. Vehemen\u0163a cu care este cerut\u0103 pieirea lor aminte\u015fte de aceea din psalmi, blestemul lovind pe to\u0163i cei care prad\u0103 \u0163ara\u201d6<\/sup>:<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eCine ne-au adus str\u0103inii<\/p>\n\n\n\n

M\u00e2nca-le-ar inima c\u00e2inii<\/p>\n\n\n\n

M\u00e2nca-i-ar casa pustia<\/p>\n\n\n\n

\u015ei neamul nemernicia<\/p>\n\n\n\n

C\u0103 sunt r\u0103i \u015fi sunt mi\u015fei<\/p>\n\n\n\n

Seca-le-ar inima-n ei<\/p>\n\n\n\n

Cum te prad\u0103 \u015fi te sac\u0103,<\/p>\n\n\n\n

S\u0103rac\u0103 \u0163ar\u0103, s\u0103rac\u0103!\u201d7<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

\u201eC\u00e2teva versuri din psalmul 108, versiunea Dosoftei, ne re\u0163in aten\u0163ia prin perfecta concordan\u0163\u0103 care se stabile\u015fte \u00eentre acestea \u015fi adeseori men\u0163ionata poezie eminescian\u0103, periodic obiect de controverse\u201d8<\/sup>:<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u015ei cuconii s\u0103-i r\u0103m\u00e2ie<\/p>\n\n\n\n

Cu muierea-n s\u0103r\u0103cie<\/p>\n\n\n\n

\u015ei s\u0103-i str\u0103mute ficiorii<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ceie cu cer\u015fetorii,<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 fie goni\u0163 din cas\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u015ei din odihn\u0103 s\u0103-\u015fi ias\u0103\u201d9<\/sup>;<\/p>\n\n\n\n

\u201eM\u00e2nca-i-ar casa pustia<\/p>\n\n\n\n

\u015ei nevasta v\u0103duvia<\/p>\n\n\n\n

\u015ei copiii s\u0103r\u0103cia\u201d10<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Psalmii, \u00een majoritatea lor sunt poeme \u2013 rug\u0103ciuni, strig\u0103te ale unui suflet cople\u015fit de suferin\u0163\u0103, \u00eendoial\u0103, dezn\u0103dejde, umilin\u0163\u0103, reg\u0103sire, bucurie \u015fi \u00een dialog real \u015fi permanent cu un Dumnezeu prezent \u00een toat\u0103 via\u0163a \u015fi activitatea omului: \u201eAd\u00e2nc pe ad\u00e2nc cheam\u0103 \u00een vuietul cascadelor Tale; toate talazele \u015fi valurile Tale au trecut peste mine\u201d11<\/sup>. \u00cen multe dintre aceste minunate poeme \u00eel \u00eent\u00e2lnim pe regele David cel care toat\u0103 via\u0163a a purtat r\u0103zboaie \u015fi care cere \u00eendurare P\u0103rintelui pentru \u00eentreg neamul s\u0103u \u00eempotriva adversarilor de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, con\u015ftient c\u0103 \u201evictoria final\u0103 e \u00eentotdeauna a lui Dumnezeu\u201d12<\/sup>:<\/p>\n\n\n\n

\u201ePe vr\u0103jma\u015fii mei \u00eei voi alerga \u015fi-i voi prinde<\/p>\n\n\n\n

\u015fi nu m\u0103 voi \u00eentoarce p\u00e2n\u0103 ce se vor slei;<\/p>\n\n\n\n

\u00eei voi zdrobi \u015fi nu vor mai putea s\u0103 se ridice,<\/p>\n\n\n\n

c\u0103dea-vor sub picioarele mele;\u201d13<\/sup><\/p>\n\n\n\n

sau<\/p>\n\n\n\n

\u201e\u00een ru\u015fine s\u0103 se \u00eembrace \u015fi \u00een ocar\u0103<\/p>\n\n\n\n

cei ce se laud\u0103 \u00eempotriva mea\u201d14<\/sup>.<\/p>\n\n\n\n

Aceea\u015fi \u00eenver\u015funare o afl\u0103m \u015fi \u00een rug\u0103ciunea lui Eminescu, \u00eendreptat\u0103 spre Dumnezeu pentru a cere sprijin \u015fi m\u00e2ntuire neamului s\u0103u. Pentru poet, ca \u015fi pentru regele David, \u0163ara e un \u201ep\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei\u201d, v\u00e2nat \u015fi amenin\u0163at permanent de du\u015fmani, ca \u015fi Israelul. Dup\u0103 cum observ\u0103 Al. Andriescu, \u201eteama de str\u0103ini, de invazii, de valul lor neantizator str\u0103bate \u00een multe din versurile psalmului 73, caz deloc singular. Imaginile lui Dosoftei, \u00een care sunt absorbite \u015fi pref\u0103cute cele biblice, se \u00eenvolbureaz\u0103, cap\u0103t\u0103 culoare \u015fi vibra\u0163ii lirice personale … Du\u015fmanii vin \u00een num\u0103r cople\u015fitor \u00een psalmi\u201d15<\/sup>: \u201eDe \u015f-au f\u0103cut limbile-ntr\u00e2n\u015f nad\u0103\u201d16<\/sup>, \u201eS\u0103 vorovir\u0103 s\u0103 dea n\u0103val\u0103\u201d17<\/sup> \u015fi \u00een Doina<\/em>: \u201eNumai vaduri ca acele\u201d, \u201eCurg puhoi \/ \u015ei s-a\u015faz\u0103 pe la noi.\u201d Dosoftei asociaz\u0103, ca \u015fi proorocul David, distrugerea du\u015fmanului cu ocara \u015fi ru\u015finea, efecte ale blestemului: \u201e\u015ei vor peri cu ocar\u0103 \/ to\u0163i pizma\u015fii t\u0103i din \u0163ar\u0103\u201d18<\/sup>. \u201eImpreca\u0163iile lui Eminescu din Doina<\/em>, r\u0103m\u00e2n \u00een cadrul justi\u0163iei patriarhale, cu imagini de rezonan\u0163\u0103 biblic\u0103\u201d19<\/sup>. Potrivit tradi\u0163iei teologice r\u0103s\u0103ritene, ace\u015fti psalmi ar putea fi anticip\u0103ri profetice ale d\u0103r\u00e2m\u0103rii Ierusalimului, \u00een anul 70 dup\u0103 Hristos. Ele pot fi, de asemenea, \u015fi profe\u0163ii \u201easupra \u00eencerc\u0103rilor prin care va trece Biserica\u201d20<\/sup> \u00een vremurile cele de pe urm\u0103, c\u00e2nd va fi l\u0103sat\u0103 \u00een m\u00e2na du\u015fmanilor.<\/p>\n\n\n\n

(continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Dr. Emanuela ISTRATI MACOVEI<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015ecoala Gimnazial\u0103 Domneasc\u0103, Ora\u015ful T\u00e2rgu-Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

1<\/sup> Al. Andriescu, Studii de filologie \u015fi istorie literar\u0103<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u015fi, 1997, p. 23.<\/p>\n\n\n\n

2<\/sup> N. Iorga, Istoria literaturii rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Introducere sintetic\u0103, Ed. Minerva, Buc., 1985, p. 72.<\/p>\n\n\n\n

3<\/sup> Al. Andriescu, op. cit<\/em>., p. 31.<\/p>\n\n\n\n

4<\/sup> Al. Andriescu, Psalmii \u00een literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>, \u00een Monumenta linguae dacoromanorum, Liber Psalmorum<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u015fi, 2003, p. 68.<\/p>\n\n\n\n

5<\/sup> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

6<\/sup> Ibidem<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

7<\/sup> Mihai Eminescu, Opere<\/em>, III, var. F, p. 18.<\/p>\n\n\n\n

8<\/sup> Al. Andriescu, Psalmii \u00een literatura rom\u00e2n\u0103<\/em>, op. cit., p. 70.<\/p>\n\n\n\n

9<\/sup> Dosoftei, Opere<\/em>, I, edi\u0163ia N. A. Ursu, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1978, ps. 108, p. 252-253.<\/p>\n\n\n\n

10<\/sup> Mihai Eminescu, Opere<\/em>, III, var. C, p. 10.<\/p>\n\n\n\n

11<\/sup> Psalmi<\/em> 41, 7.<\/p>\n\n\n\n

12<\/sup> Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia sau Sf\u00e2nta Scriptur\u0103\u2026<\/em>, Introducere la Psalmi, p. 617.<\/p>\n\n\n\n

13<\/sup> Psalmi<\/em> 17, 37-38.<\/p>\n\n\n\n

14<\/sup> Psalmi<\/em> 34, 26.<\/p>\n\n\n\n

15<\/sup> Al. Andriescu, op. cit<\/em>., p. 74.<\/p>\n\n\n\n

16<\/sup> Dosoftei, op. cit<\/em>., ps. 77, p. 179.<\/p>\n\n\n\n

17<\/sup> Ibidem<\/em>, ps. 82, p. 189.<\/p>\n\n\n\n

18<\/sup> Ibidem<\/em>, ps.91, p. 211.<\/p>\n\n\n\n

19<\/sup> Al Andriescu, op. cit<\/em>., p. 75.<\/p>\n\n\n\n

20<\/sup> Bartolomeu Valeriu Anania, Biblia\u2026<\/em>, p. 696.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Psalmii sunt invoca\u0163iile care dezv\u0103luie sui\u015ful cunoa\u015fterii prin c\u00e2ntece de laud\u0103, de pream\u0103rire pentru Dumnezeu \u015fi de bucurie catafatic\u0103; uneori, \u00eens\u0103, ace\u015ftia sunt str\u0103b\u0103tu\u0163i de accente grave, de \u00eentreb\u0103ri existen\u0163iale devoratoare pentru om. Timpul, moartea, p\u0103catul, de\u015fert\u0103ciunea sunt tot at\u00e2tea…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,492],"tags":[],"class_list":["post-27134","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-282"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27134","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27134"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27134\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27138,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27134\/revisions\/27138"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27134"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27134"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27134"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}