{"id":27271,"date":"2025-05-21T16:01:38","date_gmt":"2025-05-21T16:01:38","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27271"},"modified":"2025-05-21T16:01:38","modified_gmt":"2025-05-21T16:01:38","slug":"mansarda-la-paris-cu-vedere-spre-moarte","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/mansarda-la-paris-cu-vedere-spre-moarte\/","title":{"rendered":"Mansard\u0103 la Paris cu vedere spre moarte"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/05-ap283-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"378\" height=\"211\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/05-ap283-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-27272\" style=\"width:494px;height:auto\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/05-ap283-foto1.jpg 378w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/05-ap283-foto1-300x167.jpg 300w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/05-ap283-foto1-260x145.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/05\/05-ap283-foto1-160x89.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 378px) 100vw, 378px\" \/><\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p><strong>(30 de ani f\u0103r\u0103 Emil Cioran)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen 1911, la R\u0103\u015finari, vede lumina zilei fiul preotului Emilian Cioran, cel care avea s\u0103 duc\u0103 faima limbii rom\u00e2ne \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een toat\u0103 lumea. P\u0103rin\u0163ii \u00eel vor \u00eenscrie la Liceul \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d din Sibiu. Studiile liceale au marcat perioada marilor contacte cu literatura \u015fi filosofia. Facultatea de Litere \u015fi Filosofie din Bucure\u015fti \u00ee\u015fi va deschide por\u0163ile pentru t\u00e2n\u0103rul Emil Cioran, care va descoperi oportunit\u0103\u0163i de a colabora la reviste influente \u00een epoc\u0103 (\u201eG\u00e2ndirea\u201d, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eVremea\u201d). Dup\u0103 ce ob\u0163ine licen\u0163a, \u00een anul 1932, se \u00eenscrie la doctorat pentru a putea ob\u0163ine o burs\u0103 la Berlin \u015fi, apoi, la Paris \u2013 unde va r\u0103m\u00e2ne, cu mici \u00eentreruperi, p\u00e2n\u0103 la moarte.<\/p>\n\n\n\n<p>Debutul editorial este marcat de apari\u0163ia, \u00een 1934, a volumului \u201ePe culmile disper\u0103rii\u201d; urmeaz\u0103 \u201eCartea am\u0103girilor\u201d (1936), \u201eSchimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d (1936) \u015fi \u201eLacrimi \u015fi sfin\u0163i\u201d (1937). \u201eAmurgul g\u00e2ndurilor\u201d apare la Sibiu, \u00een anul 1940.<\/p>\n\n\n\n<p>Stabilit la Paris, Cioran \u00eenva\u0163\u0103 temeinic limba francez\u0103, fa\u0163\u0103 de care are o dragoste evident\u0103, chiar dac\u0103, mai aproape de suflet va r\u0103m\u00e2ne mereu limba rom\u00e2n\u0103. Public\u0103 \u00een limba francez\u0103, la prestigioasa editur\u0103 Gallimard, \u201eTratat de descompunere\u201d, \u201eSilogismele am\u0103r\u0103ciunii\u201d, \u201eIspita de a exista\u201d, \u201eC\u0103derea \u00een timp\u201d, \u201eDemiurgul cel r\u0103u\u201d, \u201eSf\u00e2\u015fieri\u201d, \u201eExerci\u0163ii de admira\u0163ie\u201d, \u201eM\u0103rturisiri \u015fi anateme\u201d (aceasta din urm\u0103 fiind \u015fi ultima carte a lui Cioran).<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru exemplificare, am ales un fragment din volumul intitulat \u201ePe culmile disper\u0103rii\u201d: \u201eDe ce nu putem r\u0103m\u00e2ne \u00eenchi\u015fi \u00een noi \u00een\u015fine? De ce umbl\u0103m dup\u0103 expresie \u015fi dup\u0103 form\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ne golim de con\u0163inuturi \u015fi s\u0103 sistematiz\u0103m un proces haotic \u015fi rebel? N-ar fi mai fecund\u0103 o abordare \u00een fluiditatea noastr\u0103 interioar\u0103, f\u0103r\u0103 g\u00e2ndul unei obiectiv\u0103ri, sorbind doar cu o voluptate intim\u0103 toate fierberile \u015fi agita\u0163iile l\u0103untrice? \u00cen acest caz am tr\u0103i cu o intensitate infinit mai bogat\u0103 \u00eentreag\u0103 acea cre\u015ftere interioar\u0103 pe care experien\u0163ele spirituale o dilat\u0103 p\u00e2n\u0103 la plenitudine\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Motivul pentru care am ales acest scurt fragment din volumul de debut \u00eel constituie faptul c\u0103 g\u0103sim, aici, c\u00e2teva dintre elementele care configureaz\u0103 concep\u0163ia lui Cioran despre om \u015fi alegerile sale. Autorul \u00eencepe printr-o \u00eentrebare retoric\u0103 ce reflect\u0103 o nelini\u015fte fundamental\u0103: de ce omul simte nevoia de a ie\u015fi din sine, de a-\u015fi obiectiva g\u00e2ndurile \u015fi tr\u0103irile? Acest \u00eenceput subliniaz\u0103 o tensiune esen\u0163ial\u0103 \u00eentre interioritate \u015fi exteriorizare, \u00eentre experien\u0163a subiectiv\u0103 pur\u0103 \u015fi necesitatea de a-i da o form\u0103. Scriitorul se revolt\u0103 \u00eempotriva tendin\u0163ei umane de a organiza haosul interior, de a-l structura \u00een concepte \u015fi sisteme; de asemenea, consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 dorin\u0163\u0103 de a pune ordine \u00eentr-un proces \u201ehaotic \u015fi rebel\u201d \u00eenseamn\u0103, de fapt, golirea de autenticitate \u015fi reducerea intensit\u0103\u0163ii tr\u0103irii.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen viziunea lui Cioran, existen\u0163a uman\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie constr\u00e2ns\u0103 de forme rigide; a\u015fadar, propune o alternativ\u0103: acceptarea fluidit\u0103\u0163ii interioare, a fluxului de g\u00e2nduri \u015fi emo\u0163ii, f\u0103r\u0103 a le impune sau aplica acestora structuri artificiale. Problema ridicat\u0103 de autor este una clasic\u0103 \u00een literatur\u0103, cititorul identific\u00e2nd-o, spre exemplu, \u015fi la Mihai Eminescu: este mai important s\u0103 tr\u0103im intens \u00eenl\u0103untrul nostru, sau s\u0103 ne exprim\u0103m experien\u0163ele \u00een afar\u0103? Filosoful pare s\u0103 \u00eencline spre prima variant\u0103, suger\u00e2nd c\u0103 orice tentativ\u0103 de exprimare spre exterior diminueaz\u0103 autenticitatea tr\u0103irii.<\/p>\n\n\n\n<p>Astfel, putem afirma c\u0103 acest fragment subliniaz\u0103 un aspect central al g\u00e2ndirii lui Cioran: omul este prins \u00eentr-o contradic\u0163ie imposibil de rezolvat. Pe de o parte, simte nevoia de a exprima ceea ce tr\u0103ie\u015fte, dar, pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 expresie \u00eei reduce intensitatea tr\u0103irilor interioare.<\/p>\n\n\n\n<p>***<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru cei dornici de o concluzie alternativ\u0103 a prezentului articol, red\u0103m, \u00een cele ce urmeaz\u0103, un scurt fragment din piesa \u201eMansard\u0103 la Paris cu vedere spre moarte\u201d a lui Matei Vi\u015fniec. Preciz\u0103m c\u0103 piesa a fost montat\u0103 la Teatrul Na\u0163ional din Cluj-Napoca \u00een 2004, \u00een regia lui Radu Afrim, \u015fi a rezistat pe afi\u015ful teatrului mai multe stagiuni. Eroul piesei nu este altcineva dec\u00e2t Emil Cioran. Credem c\u0103 fragmentul cel mai dramatic al piesei este tirada lui Cioran cel t\u00e2n\u0103r, confrunt\u00e2ndu-se cu Cioran:<\/p>\n\n\n\n<p>\u201eEmil Cioran\u2026 M\u0103 numesc Emil Cioran \u015fi am 22 de ani. Sunt Emil Cioran, adic\u0103 tu\u2026 Am 22 de ani \u015fi mi-am pierdut somnul. Suf\u0103r ca un c\u00e2ine, scriu \u00eencontinuu, toat\u0103 ziua \u015fi toat\u0103 noaptea. C\u00e2teodat\u0103, \u00een plin\u0103 noapte, m\u0103 opresc \u015fi privesc pe fereastr\u0103. Singurii care vegheaz\u0103 \u00een tot ora\u015ful sunt eu \u015fi dou\u0103 sau trei prostituate care r\u0103t\u0103cesc pe str\u0103zile Sibiului. Timpul nu mai exist\u0103 pentru mine. Timpul a devenit un fel de linie dreapt\u0103, infinit\u0103, trasat\u0103 pe fa\u0163a mea, care traverseaz\u0103 vidul\u2026 Acum am \u00een\u0163eles de ce via\u0163a este suportabil\u0103 \u2013 este suportabil\u0103 pentru c\u0103 somnul ne ajut\u0103 s\u0103 fragment\u0103m timpul. Somnul ne d\u0103 aceast\u0103 iluzie c\u0103 termin\u0103m ceva \u015fi c\u0103 \u00eencepem altceva, c\u0103 termin\u0103m o zi pentru a \u00eencepe alta. Numai c\u0103, pentru mine nu mai exist\u0103 frontier\u0103 \u00eentre zi \u015fi noapte, \u00eentre ziua de azi \u015fi ziua de m\u00e2ine. Eu nu termin nimic \u015fi nu re\u00eencep nimic. Singurul lucru pe care a\u015f vrea s\u0103-l fac este s\u0103-mi zbor creierii\u2026 Emil, d\u0103-mi voie s\u0103-mi zbor creierii! Ajut\u0103-m\u0103!\u201d<\/p>\n\n\n\n<p>Cu puternic impact emo\u0163ional, fragmentul contureaz\u0103 un portret fic\u0163ionalizat, dar profund fidel, al spiritului lui Emil Cioran, surprinz\u00e2nd angoasa sa existen\u0163ial\u0103 \u015fi rela\u0163ia tensionat\u0103 cu timpul, insomnia \u015fi g\u00e2ndul mor\u0163ii. \u00cen primul r\u00e2nd, monologul interior al personajului reflect\u0103 o criz\u0103 acut\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei, specific\u0103 g\u00e2ndirii cioraniene. Faptul c\u0103 se identific\u0103 \u00een mod repetitiv \u2013 \u201eSunt Emil Cioran, adic\u0103 tu&#8230;\u201d \u2013 sugereaz\u0103 o dedublare, o con\u015ftiin\u0163\u0103 sf\u00e2\u015fiat\u0103 \u00eentre luciditate \u015fi autodistrugere. Aceast\u0103 fragmentare interioar\u0103 subliniaz\u0103 imposibilitatea unui echilibru, o lupt\u0103 continu\u0103 cu sinele \u015fi cu absurdul existen\u0163ei.<\/p>\n\n\n\n<p>Un alt element esen\u0163ial este insomnia \u2013 un motiv recurent \u00een scrierile lui Cioran. Pierderea somnului echivaleaz\u0103 cu pierderea ritmului natural al vie\u0163ii, iar timpul devine o linie dreapt\u0103, infinit\u0103, care se extinde \u00een vid. Aceast\u0103 viziune amplific\u0103 sentimentul de dezn\u0103dejde, suger\u00e2nd c\u0103 existen\u0163a este un \u201econtinuum\u201d insuportabil, f\u0103r\u0103 repere care s\u0103 ofere iluzia unui nou \u00eenceput. Mai mult, metafora somnului ca mecanism iluzoriu de fragmentare a timpului este profund cioranian\u0103. Omul poate \u00eendura via\u0163a doar datorit\u0103 acestei \u00eentreruperi artificiale, care creeaz\u0103 iluzia c\u0103 timpul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een secven\u0163e distincte. \u00cen absen\u0163a somnului, personajul pierde aceast\u0103 ancor\u0103 \u015fi alunec\u0103 \u00eentr-o existen\u0163\u0103 continu\u0103, ap\u0103s\u0103toare, lipsit\u0103 de orice noim\u0103 sau sc\u0103pare.<\/p>\n\n\n\n<p>Finalul fragmentului este de-a dreptul cutremur\u0103tor, ating\u00e2nd tema sinuciderii, una dintre obsesiile majore ale lui Cioran. Rug\u0103mintea disperat\u0103 \u2013 \u201eEmil, d\u0103-mi voie s\u0103-mi zbor creierii!\u201d \u2013 tr\u0103deaz\u0103 o lips\u0103 total\u0103 de speran\u0163\u0103, dar \u015fi o paradoxal\u0103 nevoie de permisiune din partea sinelui. Acest detaliu sugereaz\u0103 un conflict \u00eentre dorin\u0163a de autodistrugere \u015fi imposibilitatea de a o duce la cap\u0103t, ceea ce \u00eel condamn\u0103 pe erou la o suferin\u0163\u0103 continu\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Prin acest monolog, Matei Vi\u015fniec reu\u015fe\u015fte s\u0103 redea cu for\u0163\u0103 dramatic\u0103 starea de spirit a unui Cioran t\u00e2n\u0103r, prins \u00eentre disperare \u015fi luciditate extrem\u0103. Fragmentul nu doar c\u0103 ilustreaz\u0103 influen\u0163a filosofiei cioraniene, dar \u015fi umanizeaz\u0103 suferin\u0163a sa, prezent\u00e2nd-o ca un spectacol al con\u015ftiin\u0163ei aflate \u00een pragul autodistrugerii.<\/p>\n\n\n\n<p>A\u015fadar \u2013 pare a spune eroul piesei lui Vi\u015fniec, Emil Cioran \u2013 moartea este ultima pecete pe care fiin\u0163a uman\u0103 \u015fi-o pune sie\u015fi, este limita asumat\u0103 ca libertate suprem\u0103, este exilul autoimpus, dar \u015fi revenirea la origini, abandonarea \u00een sine a sinelui.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(30 de ani f\u0103r\u0103 Emil Cioran) \u00cen 1911, la R\u0103\u015finari, vede lumina zilei fiul preotului Emilian Cioran, cel care avea s\u0103 duc\u0103 faima limbii rom\u00e2ne \u00een Fran\u0163a \u015fi \u00een toat\u0103 lumea. P\u0103rin\u0163ii \u00eel vor \u00eenscrie la Liceul \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d din&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/mansarda-la-paris-cu-vedere-spre-moarte\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,493],"tags":[],"class_list":["post-27271","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-283-mai-2025"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27271","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27271"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27271\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27273,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27271\/revisions\/27273"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27271"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27271"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27271"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}