{"id":27389,"date":"2025-06-23T16:20:28","date_gmt":"2025-06-23T16:20:28","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27389"},"modified":"2025-06-23T16:20:28","modified_gmt":"2025-06-23T16:20:28","slug":"grigore-ureche-primul-istoriograf-in-limba-romana-435-de-ani-de-la-nastere","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/grigore-ureche-primul-istoriograf-in-limba-romana-435-de-ani-de-la-nastere\/","title":{"rendered":"Grigore Ureche, primul istoriograf \u00een limba rom\u00e2n\u0103 * 435 de ani de la na\u015ftere"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Fiu al boierului moldovean Nestor Ureche, descendent al unei familii atestate \u00eenc\u0103 din vremea lui \u015etefan cel Mare, viitorul cronicar va beneficia de o instruc\u0163ie solid\u0103 la \u015fcoala iezuit\u0103 din Liov, unde \u00eenva\u0163\u0103 gramatica, retorica \u015fi poetica pe textele autorilor latini. Forma\u0163ia sa intelectual\u0103 este, a\u015fadar, una de tip umanist, la autorii latini ad\u0103ug\u00e2ndu-se (probabil) \u015fi clasicii greci.<\/p>\n\n\n\n

Ocup\u0103 demnit\u0103\u0163i \u00eenalte la curtea lui Vasile Lupu: mai \u00eent\u00e2i logof\u0103t, apoi mare sp\u0103tar \u015fi vornic al \u0162\u0103rii de Jos. Rela\u0163ia dintre voievod \u015fi cronicar poate fi analizat\u0103 din perspectiva colabor\u0103rii lor politice \u015fi a contextului cultural al epocii. Ocuparea unor demnit\u0103\u0163i diverse la Curtea Moldovei denot\u0103 \u00eencrederea \u015fi aprecierea de care se bucura din partea lui Vasile Lupu.<\/p>\n\n\n\n

Dincolo de colaborarea politic\u0103, rela\u0163ia dintre cronicar \u015fi voievod poate fi privit\u0103 \u015fi prin prisma preocup\u0103rilor culturale ale epocii: Vasile Lupu este cunoscut ca un protector al culturii \u015fi al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, fiind ini\u0163iatorul unor proiecte remarcabile, precum fondarea Academiei Vasiliene din Ia\u015fi (1634) \u015fi tip\u0103rirea primelor c\u0103r\u0163i \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Prin scrierea \u201eLetopise\u0163ului \u0162\u0103rii Moldovei\u201d, cronicarul contribuie la consolidarea identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi la p\u0103strarea memoriei colective a poporului moldovean, o preocupare care, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, era \u00een acord cu viziunea voievodului \u015fi poate fi considerat\u0103 emblematic\u0103 pentru perioada de \u00eenflorire a Moldovei din secolul al XVII-lea.<\/p>\n\n\n\n

Letopise\u0163ul lui Ureche cuprinde, \u00een primul r\u00e2nd, \u015firul domnitorilor dar \u015fi reconstituirea evenimentelor mai importante de la \u00eentemeierea statului moldovean (1359), p\u00e2n\u0103 la a doua domnie a lui Aron-Vod\u0103 (1594); a\u015fadar, aproape dou\u0103 secole \u015fi jum\u0103tate de istorie a \u0162\u0103rii Moldovei. Lucrarea a ajuns la noi \u201ealterat\u0103\u201d de interven\u0163ia copi\u015ftilor Simion Dasc\u0103lul, Misail C\u0103lug\u0103rul \u015fi Axinte Uricariu, care au ad\u0103ugat date \u015fi fapte nu \u00eentotdeauna corecte \u015fi cu bun\u0103-credin\u0163\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Valoarea textului este, \u00een primul r\u00e2nd, documentar\u0103; este pentru prima oar\u0103 c\u00e2nd cititorul interesat g\u0103se\u015fte laolalt\u0103 informa\u0163ii (suficiente) despre primii 235 de ani ai istoriei medievale a statului feudal moldovean.<\/p>\n\n\n\n

Figura central\u0103 a cronicii este \u015etefan cel Mare, care apare ca un adev\u0103rat erou renascentist; este un r\u0103zboinic viteaz, \u201efiindu-i aprins\u0103 inima lui de lucrurile viteje\u015fti, \u00eei p\u0103rea c\u0103 un an ce n-au avut treab\u0103 de r\u0103zboi, c\u0103 are mult\u0103 sc\u0103dere, socotindu c\u0103 \u015fi inimile voinicilor, \u00een r\u0103zboaie tr\u0103indu s\u0103 ascutu.\u201d Sau, \u00een alt\u0103 parte: \u201e\u015etefan Vod\u0103 fiindu gata de r\u0103zboi ca un leu ce nu-l poate \u00eembl\u00e2nzi nimenea\u201d… Se afl\u0103 aici un cr\u00e2mpei din imaginea unui om care, timp de 47 de ani, nu a cunoscut odihna, \u015fi c\u0103ruia bunul Dumnezeu i-a h\u0103r\u0103zit s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 peste o \u0163ar\u0103 frumoas\u0103 \u015fi bogat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

De\u015fi cronica lui Ureche este o oper\u0103 istoric\u0103, unele elemente ale literaturii timpurii se i\u0163esc din paginile sale (arta descrierii; portretele: \u015etefan cel Mare, Petru Rare\u015f, Bogdan cel T\u00e2n\u0103r L\u0103pu\u015fneanu, Petru \u015echiopu; nara\u0163iunea cu dinamizarea faptelor; schimburi de replici \u00een dialog etc.).<\/p>\n\n\n\n

Forma\u0163ia sa umanist\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een Polonia l-a condus pe cronicar la ideea c\u0103 limba \u015fi poporul rom\u00e2n sunt de origine latin\u0103, c\u0103 \u201ede la R\u00e2m ne tragem\u201d. Argumentele sunt, mai ales, de ordin lingvistic. Astfel Grigore Ureche devine al doilea umanist, dup\u0103 Nicolaus Olahus (primul umanist rom\u00e2n contemporan cu Rena\u015fterea european\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Opera lui Grigore Ureche este o construc\u0163ie epic\u0103 de tip linear, evolu\u00e2nd pe axa timpului istoric. \u00cen aria culturii na\u0163ionale scrise nu avem o tradi\u0163ie modelatoare, dar el va institui un tipar narativ ce se va men\u0163ine pe durata unui secol. \u00cen modul de a povesti, acest prim cronicar de limb\u0103 na\u0163ional\u0103 se va orienta dup\u0103 nara\u0163iunea oral\u0103, dup\u0103 cum Dosoftei, primul nostru poet cult, va fi influen\u0163at de poezia folcloric\u0103. \u00cen mentalitatea povestitorului \u00eens\u0103 se recunosc, pe de o parte reminiscen\u0163e ale forma\u0163iei sale latine \u015fi ale lecturilor sale istorice, iar pe de alt\u0103 parte se resimte optica popular\u0103, accentuat moralist\u0103 \u00een interpretarea istoriei (Elvira Sorohan).<\/p>\n\n\n\n

Ureche demonstreaz\u0103 o sensibilitate aparte fa\u0163\u0103 de elementele narative orale, ceea ce \u00eei permite s\u0103 creeze un text apropiat de mentalitatea contemporanilor s\u0103i. Aceast\u0103 apropiere de tradi\u0163ia popular\u0103 \u00eel face accesibil \u015fi captivant, \u00een special prin utilizarea unui stil natural \u015fi expresiv, care reflect\u0103 o anumit\u0103 oralitate. Totu\u015fi, cronica sa nu este lipsit\u0103 de influen\u0163e intelectuale \u015fi culturale mai profunde, care confer\u0103 lucr\u0103rii un echilibru unic, f\u0103c\u00e2nd din Ureche un punct de \u00eent\u00e2lnire \u00eentre erudi\u0163ia intelectual\u0103 \u015fi spiritul popular al epocii.<\/p>\n\n\n\n

Una dintre tr\u0103s\u0103turile esen\u0163iale ale cronicii este interpretarea moralist\u0103 a istoriei. Ureche nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 relateze evenimentele, ci le analizeaz\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 etic\u0103, oferind adesea reflec\u0163ii despre comportamentul conduc\u0103torilor, despre soarta \u0163\u0103rii \u015fi despre consecin\u0163ele deciziilor lor. Aceast\u0103 optic\u0103 moralizatoare, specific\u0103 mentalit\u0103\u0163ii colective a vremii, serve\u015fte nu doar ca o surs\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi pentru contemporani, ci \u015fi ca un instrument prin care cronicarul \u00ee\u015fi exprim\u0103 idealurile personale legate de justi\u0163ie, virtute \u015fi responsabilitate politic\u0103. \u00cen acest sens, Ureche se aliniaz\u0103 unei tradi\u0163ii europene mai largi, care vede istoria ca pe un mijloc de educare a genera\u0163iilor viitoare.<\/p>\n\n\n\n

\u201eLetopise\u0163ul\u201d lui Grigore Ureche este mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 relatare a faptelor istorice; el reprezint\u0103 un moment fondator pentru istoriografia rom\u00e2neasc\u0103, dar \u015fi pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een general. Prin adoptarea limbii rom\u00e2ne ca mijloc de exprimare a unui discurs istoric, Ureche transform\u0103 aceast\u0103 limb\u0103 dintr-un vehicul al comunic\u0103rii populare \u00eentr-un instrument al culturii scrise. Mai mult, stilul s\u0103u narativ, expresiv \u015fi clar deschide calea pentru dezvoltarea unei literaturi \u00een care tradi\u0163ia popular\u0103 \u015fi valorile culturale savante s\u0103 poat\u0103 coexista.<\/p>\n\n\n\n

Concluzion\u0103m ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 Grigore Ureche nu doar c\u0103 \u00ee\u015fi asum\u0103 rolul de povestitor al istoriei Moldovei, dar devine \u015fi un pionier al culturii na\u0163ionale scrise, stabilind un model narativ \u015fi moral ce va influen\u0163a profund genera\u0163iile urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiu al boierului moldovean Nestor Ureche, descendent al unei familii atestate \u00eenc\u0103 din vremea lui \u015etefan cel Mare, viitorul cronicar va beneficia de o instruc\u0163ie solid\u0103 la \u015fcoala iezuit\u0103 din Liov, unde \u00eenva\u0163\u0103 gramatica, retorica \u015fi poetica pe textele autorilor…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,494],"tags":[],"class_list":["post-27389","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-285"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27389","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27389"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27389\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27391,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27389\/revisions\/27391"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27389"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27389"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27389"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}