{"id":27401,"date":"2025-06-23T16:31:37","date_gmt":"2025-06-23T16:31:37","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27401"},"modified":"2025-06-23T16:31:37","modified_gmt":"2025-06-23T16:31:37","slug":"romania-si-uniunea-europeana-ii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/pasi-spre-europa\/romania-si-uniunea-europeana-ii\/","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia \u015fi Uniunea European\u0103 (II)"},"content":{"rendered":"<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"alignleft size-full is-resized\"><a href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/09-ap284-foto1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"302\" height=\"169\" src=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/09-ap284-foto1.jpg\" alt=\"\" class=\"wp-image-27402\" style=\"width:404px;height:auto\" srcset=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/09-ap284-foto1.jpg 302w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/09-ap284-foto1-300x168.jpg 300w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/09-ap284-foto1-260x145.jpg 260w, http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/09-ap284-foto1-160x90.jpg 160w\" sizes=\"auto, (max-width: 302px) 100vw, 302px\" \/><\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n<p>(<em>urmare din num\u0103rul trecut<\/em>)<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centruc\u00e2t Uniunea European\u0103 de\u0163ine suprema\u0163ia \u00een ceea ce prive\u015fte schimburile comerciale externe, participarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 are, \u00een principal, o justificare economic\u0103. Totodat\u0103, nu trebuie neglijat\u0103 pozi\u0163ia geo-strategic\u0103 a \u0163\u0103rii noastre, aspect extrem de important \u00een privin\u0163a circula\u0163iei m\u0103rfurilor, asigurarea securit\u0103\u0163ii etc. Aderarea la Uniunea European\u0103 are \u015fi o semnifica\u0163ie strategic\u0103 \u00een sensul dovedirii capacit\u0103\u0163ii economice \u015fi a motiva\u0163iei politice de participare plenar\u0103 la construc\u0163ia comunitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen primul r\u00e2nd putem vorbi despre efectele privind stabilitatea macroeconomic\u0103, provenit\u0103 din eliminarea ratelor de schimb, impunerea unei discipline fiscale \u015fi implementarea politicii monetare unice.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen al doilea r\u00e2nd, eliminarea incertitudinii ratei de schimb \u015fi a costurilor de tranzac\u0163ie cu Uniunea European\u0103 va duce la c\u00e2\u015ftiguri microeconomice, statele care au rela\u0163ii comerciale dezvoltate cu zona euro beneficiind de pe urma particip\u0103rii lor \u00een cadrul uniunii monetare.<\/p>\n\n\n\n<p>Apari\u0163ia euro este g\u00e2ndit\u0103 s\u0103 extind\u0103 cooperarea la nivel mondial, pe baza convergen\u0163elor \u00een politicile valutare ale liderilor economici mondiali. Acesta este unul dintre marile c\u00e2\u015ftiguri ale lans\u0103rii euro: con\u015ftientizarea de c\u0103tre puterile economice ale lumii a riscului de a ac\u0163iona \u00een mod individual \u015fi a avantajelor pe care le aduce coordonarea demersurilor. Introducerea monedei euro are consecin\u0163e at\u00e2t asupra fluxurilor comerciale dintre \u0163\u0103rile participante, c\u00e2t \u015fi asupra fluxurilor interna\u0163ionale de capital. Printre beneficiile utiliz\u0103rii monedei unice \u00eent\u00e2lnim o mai mare stabilitate a politicii dob\u00e2nzilor \u015fi pre\u00eent\u00e2mpinarea atacurilor speculative asupra monedelor na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n<p>Cerin\u0163ele ader\u0103rii vizeaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 performan\u0163ele economice, reducerea rolului economic al statului, crearea unui puternic sector al firmelor mici \u015fi mijlocii, convertibilitatea monedelor na\u0163ionale, \u00eentr-un cuv\u00e2nt, dorin\u0163a tuturor de a sus\u0163ine obiectivele integr\u0103rii \u015fi convergen\u0163a real\u0103 \u015fi nominal\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama de impactul pozitiv pe care \u00eel are introducerea monedei unice asupra comer\u0163ului \u0163\u0103rilor membre din zona euro \u015fi faptul c\u0103 s-a creat la grani\u0163a lor o nou\u0103 pia\u0163\u0103 de capital, care o supline\u015fte pe cea american\u0103 \u015fi de care Europa are nevoie.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u015fi mai pu\u0163in abordate, costurile neader\u0103rii \u0163\u0103rii noastre sunt reprezentate de aspecte economice \u015fi politice precum imposibilitatea substituirii rela\u0163iilor cu \u0163\u0103rile dezvoltate, cu cele de pe axa Nord-Sud \u00een condi\u0163iile ad\u00e2ncirii interdependen\u0163elor economice la scar\u0103 global\u0103, lipsa beneficierii sistemului de securitate european \u015fi \u00een general, marginalizarea Rom\u00e2niei pe continentul european \u015fi etichetarea sa drept \u201eruda s\u0103rac\u0103 a familiei europene\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Totodat\u0103, Rom\u00e2nia prive\u015fte rela\u0163ia cu Uniunea European\u0103 ca \u015fansa extraordinar\u0103 de a \u00eenvinge capcana \u00eenregistr\u0103rii unor derapaje \u015fi realizarea aspira\u0163iei seculare de modernizare, integrarea pun\u00e2ndu-ne la ad\u0103post de instabilitatea \u015fi perturba\u0163iile din restul spa\u0163iului mondial.<\/p>\n\n\n\n<p>Cum este firesc, oamenii politici din UE \u015fi unii lideri de opinie din \u0163\u0103rile vest-europene au discutat \u015fi analizeaz\u0103 avantajele \u015fi costurile extinderii Uniunii. Problemele care revin des \u00een dezbatere vizeaz\u0103: migra\u0163ia masiv\u0103, care ar periclita locurile de munc\u0103 \u00een Occident, \u00een condi\u0163iile \u00een care \u015fomajul este ridicat \u015fi se poate accentua din cauza \u00eencetinirii activit\u0103\u0163ii economice; concuren\u0163a din partea unor \u0163\u0103ri cu un capital uman de neglijat \u015fi costuri mult mai sc\u0103zute ale for\u0163ei de munc\u0103; migrarea unor \u00eentreprinderi \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de R\u0103s\u0103rit, ceea ce duce la cre\u015fterea \u015fomajului \u00een Vestul continentului; concuren\u0163a \u00een domeniul agriculturii, \u00een condi\u0163iile \u00een care fermierii reprezint\u0103 un lobby puternic \u00een \u0163\u0103rile occidentale; povara pentru bugetul federal al primirii \u00een UE a unor state relativ s\u0103race, care ar deveni consumatoare de ajutoare (pentru agricultur\u0103 \u015fi dezvoltare regional\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>Situa\u0163ia ne arat\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 a exportat \u00een \u0163\u0103rile Europei Centrale \u015fi de Est mai mult dec\u00e2t a importat din acestea. Totodat\u0103, for\u0163a de munc\u0103 din aceste \u0163\u0103ri acoper\u0103 necesarul de baz\u0103 pe pia\u0163a muncii din Vestul Europei. Referitor la Rom\u00e2nia, spre exemplu, speciali\u015fti cu \u00ee\u00adnal\u00adt\u0103 calificare \u00een domeniul IT sunt angaja\u0163i de firme \u00een Germania \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri, iar mul\u0163i tineri din Rom\u00e2nia asigur\u0103 func\u0163ionarea serviciilor \u00een sistemele de s\u0103n\u0103tate, hotelier, alimenta\u0163ie public\u0103 etc. din Italia, Spania \u015fi Portugalia. Exist\u0103 \u015fi interese uneori puternic divergente \u00een interiorul Uniunii privind extinderea ei. De exemplu, \u0163\u0103rile mediteraneene ale Uniunii privesc cu oarecare reticien\u0163\u0103 intrarea \u0163\u0103rilor din Europa Central\u0103 \u015fi de Est, \u00eentruc\u00e2t aceasta va schimba geografia intereselor economice \u015fi politice, mai ales pentru c\u0103 vor fi admise \u0163\u0103ri \u00een care venitul pe locuitor este mult sub media Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n<p>Avantajele \u015fi dezavantajele Rom\u00e2niei din perspectiva economic\u0103 \u015fi social\u0103 \u00een condi\u0163iile integr\u0103rii sunt diverse. \u015eansa istoric\u0103 a Rom\u00e2niei de modernizare prin aderarea la Uniunea European\u0103 trebuie analizat\u0103 \u015fi prin prisma nevoii de \u201ead\u0103postire\u201d fa\u0163\u0103 de incertitudinile spa\u0163iului economic mondial. Al\u0103turarea Rom\u00e2niei la UE presupune renun\u0163area la unele prerogative na\u0163ionale \u00een materie de formulare \u015fi aplicare de politici economice, aceasta nefiind doar un simplu act de transfer al prerogativelor, deoarece are \u00een vedere capacitatea unei economii de a-\u015fi compatibiliza func\u0163ionarea cu un alt spa\u0163iu (cel al UE), f\u0103r\u0103 costuri excesive, de ambele p\u0103r\u0163i. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 fluxul exporturilor \u015fi importurilor Rom\u00e2niei cu \u0163\u0103rile membre UE variaz\u0103 \u00eentre 50-55% din total, cifrele sunt comparabile cu ponderea comer\u0163ului intra-european al multor state ale Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n<p>Putem afirma c\u0103, din punct de vedere economic, Rom\u00e2nia este de facto integrat\u0103 \u00een comer\u0163ul comunitar chiar dinainte de 1 ianuarie 2007. Datele statistice din ultimii ani indic\u0103 o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe rela\u0163ia cu Uniunea European\u0103. (<em>va urma<\/em>)<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(urmare din num\u0103rul trecut) \u00centruc\u00e2t Uniunea European\u0103 de\u0163ine suprema\u0163ia \u00een ceea ce prive\u015fte schimburile comerciale externe, participarea Rom\u00e2niei la Uniunea European\u0103 are, \u00een principal, o justificare economic\u0103. Totodat\u0103, nu trebuie neglijat\u0103 pozi\u0163ia geo-strategic\u0103 a \u0163\u0103rii noastre, aspect extrem de important&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/pasi-spre-europa\/romania-si-uniunea-europeana-ii\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[9,494],"tags":[],"class_list":["post-27401","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-pasi-spre-europa","category-numarul-285"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27401","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27401"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27401\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27403,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27401\/revisions\/27403"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27401"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27401"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27401"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}