{"id":27553,"date":"2025-07-21T12:55:46","date_gmt":"2025-07-21T12:55:46","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27553"},"modified":"2025-07-21T12:55:46","modified_gmt":"2025-07-21T12:55:46","slug":"acel-rege-al-poeziei135-de-ani-de-la-moartea-lui-vasile-alecsandri","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/acel-rege-al-poeziei135-de-ani-de-la-moartea-lui-vasile-alecsandri\/","title":{"rendered":"\u201eAcel rege-al poeziei\u201d\u2026135 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

Fiu al unui medelnicer (Vasile Alecsandri) \u015fi al Elenei Cozoni, viitorul poet s-a n\u0103scut la Bac\u0103u, la o dat\u0103 controversat\u0103 (1818? 1821?). Capitala de atunci a Moldovei \u015fi apoi Parisul au f\u0103cut din t\u00e2n\u0103rul Alecsandri un om instruit, cresc\u00e2ndu-l \u00een atmosfera saloanelor literare ale vremii. Astfel, putem afirma c\u0103 poetul nu este neap\u0103rat un produs al t\u00e2rgului de provincie men\u0163ionat, ci, mai degrab\u0103, rezultatul influen\u0163elor din marile capitale europene.<\/p>\n\n\n\n

Tainele scrisului \u015fi ale cititului, precum \u015fi primele cuno\u015ftin\u0163e generale le prime\u015fte de la maramure\u015feanul Gherman Vida, un \u00eenfl\u0103c\u0103rat patriot al vremii. \u00cen ceea ce prive\u015fte des\u0103v\u00e2r\u015firea educa\u0163iei, aceasta o va primi la Ia\u015fi, la pension ori la Paris. Studiile at\u00e2t de diverse (\u015ftiin\u0163e politehnice, \u201eumanitare\u201d, medicin\u0103 ori drept) pe care le face r\u0103m\u00e2n, \u00eens\u0103, neterminate. Iar, \u00een cele din urm\u0103, dragostea pentru literatur\u0103 \u00eel acapareaz\u0103 pe de-a \u00eentregul!<\/p>\n\n\n\n

Primele \u00eencerc\u0103ri literare \u2013 poezii \u00een limba francez\u0103, dateaz\u0103 din anul 1838. \u00cens\u0103, anul 1839 \u00eel g\u0103se\u015fte \u00een \u0163ar\u0103, atent la marile \u201e\u00eencerc\u0103ri politice\u201d, c\u0103rora le va dedica, de fapt, \u00eentreaga via\u0163\u0103. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, pune um\u0103rul la \u00eentemeierea revistei \u201eDacia literar\u0103\u201d (1840), al\u0103turi de Mihail Kog\u0103lniceanu \u015fi Costache Negruzzi, precum \u015fi la \u00eentemeierea revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d (1844). Cu toate c\u0103 aceasta din urm\u0103 este suspendat\u0103 dup\u0103 c\u00e2teva numere, Alecsandri are sentimentul \u00eemplinirii prin implicarea activ\u0103 \u00een existen\u0163a (scurt\u0103) a publica\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n

Lu\u00e2nd contact cu limba popular\u0103 \u015fi cu tezaurul artistic al neamului, Alecsandri \u00eencepe s\u0103 scrie poezie \u00eentr-o limb\u0103 fluent\u0103, temeinic \u00eensu\u015fit\u0103 \u00een toate subtilit\u0103\u0163ile ei. \u00cendemnat tocmai de valoarea estetic\u0103 a poeziei populare, \u00eencepe s\u0103 culeag\u0103 poezii, activitate care-i va schimba destinul artistic: \u201eFilonul minei odat\u0103 aflat, m\u0103 g\u00e2ndii la o lucrare scump\u0103 \u015fi pioas\u0103: la culegerea poeziilor populare ale \u0163\u0103rii mele, \u015fi \u00een acest scop parcursei mun\u0163ii \u015fi c\u00e2mpiile, v\u00e2r\u00e2ndu-m\u0103 printre \u0163\u0103rani la iarmaroace, intr\u00e2nd voinice\u015fte cu ei \u00een cr\u00e2\u015fme, asist\u00e2nd la horele din sat, c\u0103\u0163\u0103r\u00e2ndu-m\u0103 pe v\u00e2rfurile mun\u0163ilor ca s\u0103 g\u0103sesc pe ciobanii trubaduri, vizit\u00e2nd minele cet\u0103\u0163ii de la Neam\u0163, cercet\u00e2nd m\u0103n\u0103stirile, ascult\u00e2nd pretutindeni pove\u015ftile populare, legendele populare ce mi se spuneau \u015fi stenografiind \u00een grab\u0103 tot ce-mi ajungea la ureche. Dup\u0103 trei sau patru ani, eram \u00een posesia unei uria\u015fe gr\u0103mezi de versuri alterate de gura c\u00e2nt\u0103re\u0163ilor, legende trunchiate, buc\u0103\u0163i amestecate \u00eentr-o dezordine \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare; dar pietrele nestemate se aflau acolo, \u00een m\u00e2na mea, nu r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 le lustruiesc, s\u0103 le a\u015fez \u00een locul lor ini\u0163ial, s\u0103 le notez cum se cuvenea pentru a reconstitui vechile bijuterii poetice ale str\u0103mo\u015filor no\u015ftri.\u201d<\/p>\n\n\n\n

\u201eDeclara\u0163iile\u201d de mai sus eviden\u0163iaz\u0103 cu profunzime dragostea lui Vasile Alecsandri pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi pentru tezaurul cultural al neamului s\u0103u, prin angajamentul s\u0103u de a valorifica folclorul rom\u00e2nesc. Aceast\u0103 pasiune este exprimat\u0103 printr-o serie de ac\u0163iuni concrete \u015fi printr-un respect profund fa\u0163\u0103 de limba popular\u0103, considerat\u0103 o surs\u0103 inepuizabil\u0103 de frumuse\u0163e artistic\u0103 \u015fi autenticitate.<\/p>\n\n\n\n

Alecsandri \u00een\u0163elege c\u0103 limba popular\u0103 este mai mult dec\u00e2t un mijloc de comunicare, ea fiind o expresie a sufletului rom\u00e2nesc, a valorilor, credin\u0163elor \u015fi sensibilit\u0103\u0163ilor poporului s\u0103u. Faptul c\u0103 \u00ee\u015fi propune s\u0103 scrie poezie \u00eentr-o limb\u0103 \u201efluent\u0103\u201d \u015fi \u201etemeinic \u00eensu\u015fit\u0103\u201d reflect\u0103 o dorin\u0163\u0103 sincer\u0103 de a-\u015fi alinia crea\u0163ia literar\u0103 cu armonia \u015fi autenticitatea expresiei populare. Dragostea sa pentru limba rom\u00e2n\u0103 transpare \u015fi din felul \u00een care reu\u015fe\u015fte s\u0103-i p\u0103trund\u0103 subtilit\u0103\u0163ile, s\u0103 o modeleze cu m\u0103iestrie artistic\u0103 \u015fi s\u0103 o transforme \u00eentr-un instrument literar rafinat.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acela\u015fi timp, activitatea sa de culeg\u0103tor de poezie popular\u0103 constituie un act de devotament fa\u0163\u0103 de folclorul rom\u00e2nesc. Alecsandri descrie aceast\u0103 misiune ca pe o lucrare \u201escump\u0103 \u015fi pioas\u0103,\u201d ceea ce sugereaz\u0103 nu doar o apreciere estetic\u0103, ci \u015fi o responsabilitate moral\u0103 de a conserva tradi\u0163iile culturale ale poporului. El se implic\u0103 activ \u00een comunit\u0103\u0163ile rurale, merg\u00e2nd la iarmaroace, hore \u015fi cr\u00e2\u015fme, urc\u00e2nd mun\u0163i \u015fi explor\u00e2nd m\u0103n\u0103stiri \u2013 toate, pentru a \u00een\u0163elege direct via\u0163a \u015fi obiceiurile oamenilor simpli. Aceste eforturi denot\u0103 o apropiere profund\u0103 de universul rural, v\u0103zut ca izvorul autentic al culturii na\u0163ionale.<\/p>\n\n\n\n

Descrierea procesului s\u0103u de culegere a poeziilor, comparat cu descoperirea unui \u201efilon de min\u0103\u201d, sugereaz\u0103 viziunea sa despre folclor ca fiind o comoar\u0103 valoroas\u0103. Chiar dac\u0103 materialele g\u0103site erau, uneori, \u201ealterate\u201d sau \u201etrunchiate,\u201d Alecsandri dovede\u015fte r\u0103bdare \u015fi pricepere \u00een a le reda str\u0103lucirea ini\u0163ial\u0103. Metafora \u201elustruirii pietrelor nestemate\u201d reflect\u0103 m\u0103iestria sa de a prelucra materialele brute, transpun\u00e2ndu-le \u00een forme literare care s\u0103 p\u0103streze esen\u0163a lor originar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Constat\u0103m, a\u015fadar, c\u0103 dragostea lui Vasile Alecsandri pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi pentru folclorul rom\u00e2nesc se manifest\u0103 printr-o pasiune profund\u0103, o implicare activ\u0103 \u015fi un respect autentic fa\u0163\u0103 de valorile culturale ale neamului. Prin munca sa, Alecsandri a salvat de la uitare o parte important\u0103 a identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u015fi a oferit, \u00een acela\u015fi timp, un exemplu de dedicare \u015fi pre\u0163uire pentru patrimoniul cultural al \u0163\u0103rii. Nestematele poeziei populare le va publica \u00een 1852 \u2013 prima parte (\u201ePoezii populare. Balade, adunate \u015fi \u00eendreptate de V. Alecsandri\u201d), iar partea a II-a, un an mai t\u00e2rziu, \u00een 1853, cu acela\u015fi titlu.<\/p>\n\n\n\n

Prof. dr. Gheorghe BR\u00c2NZEI<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

(continuare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Fiu al unui medelnicer (Vasile Alecsandri) \u015fi al Elenei Cozoni, viitorul poet s-a n\u0103scut la Bac\u0103u, la o dat\u0103 controversat\u0103 (1818? 1821?). Capitala de atunci a Moldovei \u015fi apoi Parisul au f\u0103cut din t\u00e2n\u0103rul Alecsandri un om instruit, cresc\u00e2ndu-l \u00een…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,495],"tags":[],"class_list":["post-27553","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-numarul-285-2"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27553","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27553"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27553\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27555,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27553\/revisions\/27555"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27553"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27553"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27553"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}