{"id":27774,"date":"2025-10-21T14:27:57","date_gmt":"2025-10-21T14:27:57","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27774"},"modified":"2025-10-21T14:52:22","modified_gmt":"2025-10-21T14:52:22","slug":"cronica-literara-olesea-girlea-reprezentari-nocturne-si-diurne-ale-imaginarului-literar-i","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/cronica-literara\/cronica-literara-olesea-girlea-reprezentari-nocturne-si-diurne-ale-imaginarului-literar-i\/","title":{"rendered":"Cronica literar\u0103: Olesea G\u00eerlea \u201eReprezent\u0103ri nocturne \u015fi diurne ale imaginarului literar\u201d (I)"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Lucrarea Olesei G\u00eerlea \u201eReprezent\u0103ri nocturne \u015fi diurne ale imaginarului literar\u201d este o invita\u0163ie la lectur\u0103 \u015fi la explorarea conceptelor de imagine, arhetip, simbol, reprezentare, credin\u0163e populare, mit, ansambluri de structuri arhetipale. Capitolul teoretic al lucr\u0103rii cuprinde diferen\u0163ieri dintre imaginarul sacru \u015fi cel artistic, mitul literar \u015fi cel literaturizat, regim nocturn \u015fi diurn al imaginarului \u00een teoriile lui Gaston Bachelard, Gilbert Durand, Carl Gustav Jung, Jean Burgos, Corin Braga, Lucian Boia. Prin aceste preocup\u0103ri teoretice, autoarea demonstreaz\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 pasiunea sa pentru clasific\u0103rile imaginarului, evolu\u0163ia \u015fi percep\u0163ia acestuia \u00een literatur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 Cercet\u0103toarea este o bun\u0103 cunosc\u0103toare a studiilor lui Gaston Bachelard, \u00een spe\u0163\u0103 a metodei epistemologiei poetice, prin care literatura este v\u0103zut\u0103 ca un ansamblu de imagini deseori contradictorii \u015fi ambivalente. \u00cen subcapitolul 1.2 consacrat simbolului casei, autoarea analizeaz\u0103 arhetipologia spa\u0163iului dup\u0103 modelele propuse de c\u0103tre Gaston Bachelard, Maurice Blanchot, G\u00e9rard Genette, Mihail Bahtin. Explorarea teoretic\u0103 a spa\u0163ialit\u0103\u0163ii presupune nu doar tehnici de descriere a nara\u0163iunilor, ci \u015fi spa\u0163ialitatea limbajului, motivele \u015fi angoasele spa\u0163iului, distinc\u0163ii dintre casa natal\u0103 \u015fi casa oniric\u0103, definirea arhetipului casei, derivate ale arhetipului casei, structuri \u015fi substructuri ale casei \u00een imaginarul lui Gaston Bachelard, dialectici ale interiorului \u015fi exteriorului casei. Autoarea demonstreaz\u0103 \u00een mod concludent c\u0103 tema spa\u0163ialit\u0103\u0163ii este atemporal\u0103 \u015fi nelimitat\u0103, iar multiperspectivismul acesteia este dictat de structurile arhetipale ce se con\u0163in \u00een incon\u015ftientul colectiv, precum \u015fi \u00een reprezent\u0103rile individuale (intime).<\/p>\n\n\n\n

Un alt concept teoretic explorat de cercet\u0103toare este reflectat \u00een subcapitolul 1.3 \u015fi impune prin titlu o necesitate de distinc\u0163ie \u00eentre vis \u015fi reverie \u00een studiile lui Sigmund Freud \u015fi Gaston Bachelard. Autoarea \u00ee\u015fi propune un scop ambi\u0163ios de a urm\u0103ri diferitele accep\u0163ii ale visului, structurilor \u015fi sub\u00adstructurilor sale de la mentalitatea primitiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la semnifica\u0163iile visului \u00een explica\u0163iile psihanali\u015ftilor. Obiectivul exegetic al autoarei de a compara teoria visului la Sigmund Freud \u015fi Gaston Bachelard \u015fi de a stabili similitudinile \u015fi deosebirile dintre ele, este unul binevenit, \u00eentruc\u00e2t se permite distinc\u0163ia dintre vis \u015fi reverie, dintre manifestare subcon\u015ftient\u0103 \u015fi tr\u0103ire fic\u0163ional\u0103. Subcapitolul 1.4 este dedicat contrariilor ap\u0103\/foc \u00een teoria lui Gaston Bachelard \u015fi complexelor specifice pe care le genereaz\u0103, dar \u015fi elemente comune ale contrariilor. Autoarea \u00ee\u015fi centreaz\u0103 demersul teoretic pe dublele valoriz\u0103ri ale contrariilor pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 le includ\u0103 \u00eentr-o schem\u0103 conceptual\u0103. Subcapitolul 1.5 despre coresponden\u0163a lui Sigmund Freud \u015fi Carl Gustav Jung surprinde valoarea preponderent documentar\u0103 a.vie\u0163ii \u015fi preocup\u0103rilor \u015ftiin\u0163ifice ai celor doi titani ai psihanalizei. Cercet\u0103toarea reflecteaz\u0103 asupra valorii istorice a celor \u015fapte ani de coresponden\u0163\u0103 dintre cei doi psihanali\u015fti, marca\u0163i de prietenie, mo\u015ftenire, criz\u0103 \u015fi ruptur\u0103 necesar\u0103 asum\u0103rii crezului personal.<\/p>\n\n\n\n

Capitolul II al monografiei, intitulat \u201eArhetipul diavolului de la istorie spre fic\u0163iune\u201d \u00eei permite autoarei s\u0103 exploreze defini\u0163iile arhetipului \u015fi taxonomiei acestuia, varia\u0163iilor \u015fi stratific\u0103rilor lor. Cercet\u0103toarea \u00ee\u015fi centreaz\u0103 aten\u0163ia asupra interpret\u0103rilor istorice \u015fi literare ale diavolului, f\u0103c\u00e2d incursiuni \u00een istoria demonologiei \u00eencep\u00e2nd cu secolul al XII-lea, c\u00e2nd diavolul ap\u0103rea ca reprezentare material\u0103 \u00een imaginarul colectiv \u015fi culmin\u00e2nd cu secolul XXI, care amplific\u0103 ipostaze \u015fi reprezent\u0103ri ale acestui personaj \u00een func\u0163ie de contextul cultural, social \u015fi tehnologic.<\/p>\n\n\n\n

Subcapitolul 2.1 este o mostr\u0103 veritabil\u0103 de interpretare ambivalent\u0103 a tehnicii \u015fi cyberspa\u0163iului, cu dubelele lor efecte. Autoarea \u00eenclin\u0103 balan\u0163a spre dimensiunea negativ\u0103 a metis\u0103rii umanului cu tehnologicul, care poate fi privit prin prisma conceptului de dezumanizare. Romanul lui Savatie Ba\u015ftovoi \u201eDiavolul este politic corect\u201d este un exemplu relevant prin care autoarea aduce un exemplu necesar de dezumanizare prin intermediul tehnicii. Romanul lui Paulo Coelho \u201eDiavolul \u015fi Domni\u015foara Prym\u201d ofer\u0103 prilej Olesei G\u00eerlea de a reflecta asupra negativit\u0103\u0163ii str\u0103inului \u015fi a armei.<\/p>\n\n\n\n

Subcapitolul 2.2 intitulat \u201eAvatarurile diavolului \u00een proz\u0103 \u015fi zic\u0103tori\u201d cuprinde un spectru larg al abord\u0103rii figurilor malefice \u015fi ale r\u0103ului \u00een diferite arii de manifestare, de la ipostaza fizic\u0103 la cea metafizic\u0103. \u00cen \u00een\u0163elepciunea popular\u0103, relev\u0103 autoarea, se con\u0163in experien\u0163ele de via\u0163\u0103 individuale \u015fi colective, care au contribuit la conturarea multipl\u0103 a diavolului.<\/p>\n\n\n\n

Subcapitolul 2.3 \u201eLiteratura \u00een evolu\u0163ie de la r\u0103ul colectiv spre cel individual \u015fi viceversa\u201d \u00eencearc\u0103 s\u0103 cuprind\u0103 un punct de vedere diacronic \u015fi sincronic, diferitele concep\u0163ii, istorii \u015fi scrieri literare despre reprezent\u0103rile malefice de la demonolatrie spre salubrizarea acestora. Exemplele din operele literare cum ar fi \u201eMephisto\u201d de Klaus Mann, \u201eUn diavol \u00een paradis\u201d de Henry Miller, \u201eTrei ceasuri \u00een iad\u201d de Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103, \u201ePactiz\u00e2nd cu diavolul\u201d de Aureliu Busuioc, \u201ePortretul pictorului cu demonii s\u0103i\u201d de Valeriu Babansky, \u201eDr\u0103ceasc\u0103 schimbare de piele\u201d de Ludovic Dau\u015f, \u201eDiavolul din Milano\u201d de Martin Suter, \u201eMaestrul \u015fi Margareta\u201d de Mihail Bulgakov \u00een care autoarea demostreaz\u0103 deplin c\u0103 diavolul nu mai este un personaj marginal, ci unul tot mai prezent \u00een centrul evenimentelor, iar aceast\u0103 multitudine de texte prezint\u0103 o infiltrare tot mai insistent\u0103 a fantasmei \u00een secolele XX \u015fi XXI.<\/p>\n\n\n\n

Subcapitolul 2.4 \u201eRegimul nocturn al imaginarului gastronomic \u00een literatur\u0103\u201d este unul inedit prin tematica abord\u0103rii, \u00eentruc\u00e2t nu vizeaz\u0103 dominanta eminamente digestiv\u0103, gurmand\u0103, ci pe cea a repulsiei m\u00e2nc\u0103rii, a displ\u0103cerii, a festinurilor gastronomice \u015focante, neordinare, a descrierilor mitologice ale m\u00e2nc\u0103rii. M\u00e2ncarea cercetat\u0103 de autoare este una care permite introducerea \u00een textul literar a elementelor de supranatural \u015fi misterios, a practicilor vampirice, a dimensiunii sexuale a m\u00e2nc\u0103rii \u00een opere precum \u201ePovestea lui Harap-Alb\u201d de Ion Creang\u0103, \u201eDracula\u201d de Bram Stocker, \u201eC\u0103mara Diavolului\u201d de Jim Crace. Autoarea conchide c\u0103 buc\u0103t\u0103ria interpretat\u0103 \u00een textele literare devine un mijloc de prezentare a sinelui, a dorin\u0163elor \u015fi sl\u0103biciunilor trupului \u015fi un mijloc de autodefinire perpetu\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Subcapitolul 2.5 \u201eUmbra \u015fi reprezent\u0103rile sale \u00een credin\u0163ele populare\u201d este o veritabil\u0103 mostr\u0103 de observare a evolu\u0163iei umbrei de la fenomenul fizic la simbolismul ei. Autoarea exploreaz\u0103 diferite accep\u0163iuni ale umbrei precum adversar, dublu, moarte, umbra \u00een calitate de concept psihanalitic teoretizat de Carl Gustav Jung, Elisabeth Roudinesco, Erich Neumann, Varena Kast, James Hollis. Umbra devine astfel prilej de reflec\u0163ie al con\u015ftientiz\u0103rii for\u0163elor pozitive \u015fi negative, de introspec\u0163ie \u015fi de analiz\u0103 a celuilalt, de la exemplele negative p\u00e2n\u0103 la acceptarea fireasc\u0103 a umbrei persoanei (concept psihanalitic). \u00cen calitate de strategie narativ\u0103, prin umbr\u0103 este vizat\u0103 transformarea protagonistului \u015fi evolu\u0163ia sinelui. Cercet\u0103toarea exploreaz\u0103 tipologia umbrelor \u00een literatur\u0103 \u00een \u201eIstoria minunat\u0103 a lui Peter Schlemihl\u201d din literatura german\u0103, \u201eDoamna care \u015fi-a pierdut reflec\u0163ia \u00een oglind\u0103\u201d de Erich Hoffmann, \u201eFemeia f\u0103r\u0103 umbr\u0103\u201d de Hugo von Hofmann\u00adsthal, \u201eOmul care \u015fi-a g\u0103sit umbra\u201d de Oscar Lemnaru, \u201eDr\u0103ceasca schimbare de piele\u201d de Ludovic Dau\u015f, \u201eDrama casei Timoteiu\u201d de Mircea Streinul. Olesea G\u00eerlea \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 exemple literare concludente pentru diferitele accep\u0163ii ale umbrei: umbra ca parte superioar\u0103, umbra individual\u0103, transferuri de umbr\u0103, umbra \u00een familie, umbra colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

(continuare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n

Dumitru APETRI, doctor \u00een filologie la Institutul de Filologie Rom\u00e2n\u0103 \u201eB. P. Ha\u0219deu\u201d al Universit\u0103\u0163ii de Stat din Moldova<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bibliografie:<\/strong> Olesea G\u00e2rlea. Reprezent\u0103ri diurne \u015fi nocturne ale imaginarului literar<\/em>. Chi\u015fin\u0103u, CEP USM, 285 p. ISBN 97\/8-9975-62-628-6.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucrarea Olesei G\u00eerlea \u201eReprezent\u0103ri nocturne \u015fi diurne ale imaginarului literar\u201d este o invita\u0163ie la lectur\u0103 \u015fi la explorarea conceptelor de imagine, arhetip, simbol, reprezentare, credin\u0163e populare, mit, ansambluri de structuri arhetipale. Capitolul teoretic al lucr\u0103rii cuprinde diferen\u0163ieri dintre imaginarul sacru…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[16,497],"tags":[],"class_list":["post-27774","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cronica-literara","category-287octombrie-2025"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27774","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27774"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27774\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27776,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27774\/revisions\/27776"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27774"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27774"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27774"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}