{"id":27802,"date":"2025-10-21T15:10:14","date_gmt":"2025-10-21T15:10:14","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=27802"},"modified":"2025-10-21T15:10:14","modified_gmt":"2025-10-21T15:10:14","slug":"pulsul-scenei-la-tt-3","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/arte-si-meseriii\/pulsul-scenei-la-tt-3\/","title":{"rendered":"Pulsul scenei la TT"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Acest octombrie 2025 este, poate, una dintre cele mai fierbin\u0163i luni din istoria Teatrului Tineretului: pe 3 octombrie am s\u0103rb\u0103torit pentru prima dat\u0103 Ziua Teatrului Tineretului, pe 4 \u015fi 5 octombrie a avut loc premiera Pre pe leak<\/strong>, un spectacol de Mihai-Gruia Sandu dup\u0103 Ion Creang\u0103, pe 11 \u015fi 12 octombrie a fost premiera Nunta \u00eens\u00e2ngerat\u0103 de Federico Garcia Lorca, \u00een regia lui Vlad Trifa\u015f, pe 23 octombrie juc\u0103m la Bucure\u015fti, \u00een Festivalul Na\u0163ional de Teatru, Trei surori<\/em> de A. P. Cehov, \u00een regia lui Theodor-Cristian Popescu, iar ultima zi din octombrie \u00eenseamn\u0103 prima zi a Edi\u0163iei 36 a Festivalului de Teatru Piatra-Neam\u0163!<\/p>\n\n\n\n

Dar s\u0103 le lu\u0103m pe r\u00e2nd \u015fi s\u0103 v\u0103 povestim cum a fost despre cele ce au trecut \u015fi cu g\u00e2ndul la cele viitoare.<\/p>\n\n\n\n

Pe 3 octombrie, cu ploaie botez\u0103toare dincolo de geamuri, al\u0103turi de spectatori, am celebrat Ziua Teatrului Tineretului<\/strong>, \u00een amintirea primei reprezenta\u0163ii din repertoriul acestui teatru, care a avut loc pe 3 octombrie 1958: Vicleniile lui Scapin<\/em><\/strong> de Moli\u00e8re, \u00een regia lui David Esrig<\/strong>. Era spectacolul inaugural al Sec\u0163iei Piatra-Neam\u0163 a Teatrului de Stat Bac\u0103u, transferat de la Studioul de Teatru Casandra, Bucure\u015fti. Distribu\u0163ia era format\u0103 din absolven\u0163i ai promo\u0163iilor 1957 \u015fi 1958: Florin Piersic, Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u0163\u0103, George Motoi, Radu Voicescu, Cosma Bra\u015foveanu, Victor Radovici, Dumitru Chesa, Gheorghe Popovici Poenaru, Constantin Constantin, Nicoleta \u015eonea \/ Atena Zahariade, Zoe Muscan Dragomirescu, Ion Teodorescu, Vera Laz\u0103r. Era spectacolul de licen\u0163\u0103 al proasp\u0103tului absolvent de Regie, David Esrig, cel care avea s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai importan\u0163i formatori de actori din spa\u0163iul european, fondatorul Academiei ATHANOR, din Germania. Despre acest debut, regizorul m\u0103rturisea \u00eentr-un interviu din 2016: \u201eAm debutat ca regizor cu un spectacol de commedia dell\u00b4arte. Atunci am descoperit principiul ac\u0163iunii adev\u0103rate \u00een teatru.\u201d Pentru David Esrig, commedia dell\u2019 arte a r\u0103mas o matrice care i-a modelat viziunea artistic\u0103 de-a lungul \u00eentregii sale cariere. De altfel, este si autorul unui volum \u2013 reper pentru acest tip de teatru: Commedia dell\u2019 arte<\/em><\/strong> \u2013 o istorie a spectacolului \u00een imagini<\/em><\/strong>.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

S\u0103rb\u0103toarea teatrului a fost marcat\u0103 prin lansarea noii sigle a Teatrului Tineretului, conceput\u0103 de arhitecta Ioana Cucu, \u015fi prin vernisarea Expozi\u0163iei \u201eCum a \u00eenceput povestea…\u201d<\/strong>, ce rememoreaz\u0103 anii de \u00eenceput ai Teatrului din Piatra-Neam\u0163. Pe simez\u0103, \u00een foaierul de la parter, pute\u0163i admira fotografii \u015fi afi\u015fe ce evoc\u0103 perioada 1930-1967: construirea cl\u0103dirii, \u00eenfiin\u0163area Sec\u0163iei Piatra-Neam\u0163 a Teatrului de Stat Bac\u0103u, sec\u0163ie care a devenit \u00een 1961 Teatrul de Stat Piatra-Neam\u0163. Din aprilie 1967 ne numim Teatrul Tineretului, dar aceea este o alt\u0103 poveste, pe care o vom prezenta \u00eentr-o expozi\u0163ie ulterioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar cum a \u00eenceput povestea<\/em>?<\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1929 la ini\u0163iativa lui Gheorghe V. M\u0103c\u0103r\u0103scu, avocat, publicist, deputat de Neam\u0163, un mare iubitor al Thaliei, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Comitetul de ini\u0163iativ\u0103 pentru construc\u0163ia unui teatru la Piatra-Neam\u0163. \u00cen 1930 \u00eencepe cons\u00adtruc\u0163ia cl\u0103dirii, dup\u0103 planurile arhitectului Roger Bolomey, antreprenor Carol Zane. \u00cen 1947 se finalizeaz\u0103 edificiul care, dup\u0103 instaurarea puterii comuniste, devine sediul unor cooperative me\u015fte\u015fug\u0103re\u015fti. \u00cen septembrie 1958 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Sec\u0163ia Piatra-Neam\u0163 a Teatrului de Stat Bac\u0103u, la ini\u0163iativa directorului acestuia, Ion Coman. Pe 3 octombrie are loc prima reprezenta\u0163ie a acestei sec\u0163ii, Vicleniile lui Scapin<\/em> de Moli\u00e8re, \u00een sediul vechiului Teatru Roxy, cl\u0103dire demolat\u0103 \u00een anii \u201960. \u00cen 1959 se termin\u0103 de amenajat cl\u0103direa care primise destina\u0163ia de teatru cu un an \u00eenainte, tot prin demersurile lui Ion Coman. Deschiderea festiv\u0103 a noului sediu are loc pe 25 aprilie 1959, cu spectacolul Orologiul Kremlinului<\/em> de Nikolai Pogodin, regizat de studen\u0163ii \u00een anul IV Andrei Br\u0103deanu \u015fi Cristian Munteanu.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Anul acesta, pe 26 august, s-au \u00eemplinit 100 de ani de la na\u015fterea lui Ion Coman<\/strong>, ctitorul teatrului nostru. I-am oferit un loc special pe simez\u0103 \u015fi \u00eel purt\u0103m \u00een inim\u0103, pentru c\u0103 f\u0103r\u0103 demersurile sale energice nu \u015ftim dac\u0103 Piatra-Neam\u0163 ar mai fi avut teatru. \u00cen 1961 Coman ob\u0163ine transformarea sec\u0163iei, care depindea administrativ de teatrul b\u0103c\u0103uan, \u00een Teatrul de Stat Piatra-Neam\u0163, devenind directorul acestuia. \u00cen 1967 schimb\u0103 denumirea institu\u0163iei \u00een Teatrul Tineretului. Totul se trage de la primirea unei invita\u0163ii neobi\u015fnuite pentru acea vreme: \u00een 1966 acest teatru este invitat la dou\u0103 manifest\u0103ri de prestigiu din Republica Federal\u0103 German\u0103, \u015fi anume Festivalul Spectacolelor pentru Tineret de la N\u00fcrnberg<\/strong> \u015fi S\u0103pt\u0103m\u00e2na Teatrelor pentru Copii de la M\u00fcnchen<\/strong>, ambele programate \u00een 1967. Cum una dintre scenele germane pe care urma s\u0103 fie prezentat spectacolul regizat de Ion Cojar, AFAR\u0102-I VOPSIT GARDU\u2019, \u00ceN\u0102UNTRU-I LEOPARDU\u2019, se numea Teatrul Tineretului (Das Theater der Jugend), lui Coman i s-a p\u0103rut foarte potrivit\u0103 aceast\u0103 titulatur\u0103 \u015fi pentru teatrul pe care \u00eel conducea. Cu ocazia acestui turneu care a avut loc \u00een martie 1967 \u015fi inspirat de teatrul-gazd\u0103 german, directorul Ion Coman a solicitat forurilor locale schimbarea titulaturii institu\u0163iei din Teatrul de Stat Piatra-Neam\u0163 \u00een Teatrul Tineretului<\/strong>. Pe toate tip\u0103riturile pentru deplasarea \u00een R.F. Germania, Teatrul din Piatra-Neam\u0163 apare ca Das Theater der Jugend Piatra Neamtz \u2013 Rum\u00e4nien, chiar dac\u0103 formalit\u0103\u0163ile de schimbare a titulaturii se vor \u00eencheia dup\u0103 data \u00eencheierii turneului. Conform Deciziei nr. 570 din 27 mai 1967 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Regiunii Bac\u0103u: \u201eSe atribuie Teatrului de stat Piatra-Neam\u0163 denumirea de Teatrul Tineretului.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Tot lui Ion Coman \u00eei dator\u0103m \u00eenfiin\u0163area \u00een 1969 a primului Festival al spectacolelor de teatru pentru tineret \u015fi copii din Rom\u00e2nia<\/strong>. Ini\u0163ierea Festivalului a fost influen\u0163at\u0103 de participarea TT, \u00een 1968, la Festivalul Interna\u0163ional al Teatrelor de Proz\u0103, din cadrul Bienalei de la Vene\u0163ia, cu spectacolele: Afar\u0103-i vopsit gardu\u2019, \u00een\u0103untru-i leopardu\u2019<\/em> de Alecu Popovici, (distins, \u00een cadrul manifest\u0103rii, cu Marele Premiu pentru cel mai bun spectacol) \u015fi Vr\u0103jitorul din Oz<\/em>, de Eduard Covali \u015fi Paul Findrihan, ambele spectacole \u00een regia lui Ion Cojar. Acest festival, cea mai longeviv\u0103 manifestare de gen din Rom\u00e2nia, a fost pus la cale chiar \u00een autocarul cu care echipa se \u00eentorcea de la Vene\u0163ia.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Dar poate c\u0103 abilit\u0103\u0163ile sale cele mai importante au fost iscusin\u0163a de a coagula trupa ce se \u00eemprosp\u0103ta anual cu cei mai buni absolven\u0163i \u015fi \u00een\u0163elepciunea de a asculta sfaturile excelentului intelectual Eduard Covali, secretarul literar al teatrului, \u00een privin\u0163a alc\u0103tuirii repertoriului. Managementul s\u0103u a contribuit la crearea unor spectacole antologice, dintre care amintim doar multipremiatele Nu sunt Turnul Eiffel<\/strong> de Ecaterina Oproiu, regia Ion Cojar, din 1965 \u015fi Omul cel bun din S\u00eenciuan<\/strong>, \u00een regia lui Andrei \u015eerban, din 1968.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Vom \u00eencheia evocarea sa cu cuvintele marelui regizor Andrei \u015eerban care a debutat \u00een teatrul condus de Ion Coman: \u201e… atunci c\u00e2nd nu mai erau speran\u0163e, descopereai c\u0103 el g\u0103sea solu\u0163ii practice nea\u015fteptate. Coman era un adev\u0103rat produc\u0103tor de teatru, a\u015fa cum nu sunt mul\u0163i \u00een Rom\u00e2nia \u015fi nici m\u0103car la New York, unde po\u0163i s\u0103-i numeri pe degete.\u201d<\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 acesta a fost gloriosul trecut, s\u0103 vedem cu ce ne l\u0103ud\u0103m \u00een prezent. \u00cen numai o lun\u0103, actorii distribui\u0163i \u00een Pre pe leak<\/strong>, au \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 danseze hore moldovene\u015fti, c\u0103lu\u015farul, menuet, plus alte mi\u015fc\u0103ri coregrafiate atent pe ritmuri contemporane, un mix inedit de sunete creat de Paul-Ovidiu Cosovanu, care c\u00e2nt\u0103 live \u015fi \u00eel interpreteaz\u0103 pe Prepeleac. Mihai Gruia Sandu a coordonat realizarea unui spectacol atipic, \u00een care energia, emo\u0163ia \u015fi ac\u0163iunea se creeaz\u0103 prin mijloace mai pu\u0163in folosite \u00een teatrul actual. O astfel de tehnic\u0103 teatral\u0103 este grammelot-ul, prin care se mimeaz\u0103 vorbirea \u00eentr-o anumit\u0103 limb\u0103, prin sunete, ritmuri, onomatopee, cre\u00e2ndu-se cuvinte f\u0103r\u0103 \u00een\u0163eles. <\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Aceast\u0103 exprimare \u00eenlocuie\u015fte replicile scenariului scris, actorii comunic\u00e2nd povestea prin expresivitatea gesturilor \u015fi a unei limbi inventate pe loc. Plec\u00e2nd de la povestea lui Creang\u0103, \u201eD\u0103nil\u0103 Prepeleac\u201d, spectacolul prezint\u0103 o c\u0103l\u0103torie cu multe peripe\u0163ii, pe mai multe niveluri de \u00een\u0163elegere, at\u00e2t pentru cei mai tineri spectatori, c\u00e2t \u015fi pentru cei adul\u0163i. Dar esen\u0163ial r\u0103m\u00e2ne drumul ini\u0163iatic: pre<\/strong>g\u0103tirea lui Prepeleac pentru calea evolutiv\u0103, aflarea pe<\/strong> calea \u00een care el \u00eenva\u0163\u0103 din lec\u0163ii nepl\u0103cute \u015fi care se \u00eencheie cu leac<\/strong>ul ce \u00eei restaureaz\u0103 firea. \u00cembl\u00e2nzirea \u015fi victoria asupra propriilor demoni e lupta pe care o d\u0103m zilnic fiecare din noi. Creang\u0103, \u00een \u201eD\u0103nil\u0103 Prepeleac\u201d, ne spune c\u0103 putem \u00eenvinge.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Despre pove\u015fti se spune c\u0103 fac parte din strategiile cele mai eficiente de supravie\u0163uire a noastr\u0103, ca specie. \u201ePentru a supravie\u0163ui, p\u0103ianjenii \u00ee\u015fi \u0163es plasa. Pentru a supravie\u0163ui, oamenii \u00ee\u015fi \u0163es pove\u015ftile \u2013 pove\u015fti despre cine sunt ei, ce sunt, de unde vin, \u00eencotro se \u00eendreapt\u0103. Aceste pove\u015fti sunt esen\u0163a vie\u0163ii noastre, coloana vertebral\u0103 a identit\u0103\u0163ii.\u201d (Goran Stefanovski) Spectacolul-poveste de la TT se adreseaz\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, at\u00e2t celor mai tineri spectatori c\u00e2t \u015fi adul\u0163ilor, oferind o bog\u0103\u0163ie de personaje, ritmuri muzicale, dansuri \u015fi aluzii culturale dintre cele mai diverse.<\/p>\n\n\n\n

Preg\u0103tit \u00een mare parte la finalul stagiunii trecute, spectacolul Nunta \u00eens\u00e2ngerat\u0103<\/strong> de Federico Garcia Lorca, \u00een regia lui Vlad Trifa\u015f, este contrapunctul de dramatism \u00een alc\u0103tuirea repertoriului acestei stagiuni. O mireas\u0103 are inima d\u0103ruit\u0103 altcuiva. Nunta reprezint\u0103 momentul \u00een care ea trebuie s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre \u00eemplinirea iubirii \u015fi respectarea normelor sociale, \u00een climatul sufocant al tradi\u0163iilor. Preocupat de statutul femeii \u00een societatea spaniol\u0103, Lorca a creat \u00een Nunta \u00eens\u00e2ngerat\u0103<\/em> tragedia singur\u0103t\u0103\u0163ii femeii, izolat\u0103 \u00eentre zidurile c\u0103minului conjugal \u015fi ap\u0103sat\u0103 de datoria respect\u0103rii cutumelor de familie. Piesa abund\u0103 \u00een personaje feminine, \u00eens\u0103 cele mai reprezentative sunt Mama logodnicului \u015fi Logodnica, dou\u0103 for\u0163e simbolice. Mama \u00eentruchipeaz\u0103 tradi\u0163ia, doliul, regulile familiei patriarhale \u015fi ciclul r\u0103zbun\u0103rii, fiind preocupat\u0103 obsesiv de liniile de s\u00e2nge, de onoarea familiei \u015fi de moartea violent\u0103 a b\u0103rba\u0163ilor din familie. Logodnica este ipostaza for\u0163ei fecunde a naturii, exprim\u00e2nd bucuria \u015fi exuberan\u0163a tinere\u0163ii. Pasional\u0103, ea este sf\u00e2\u015fiat\u0103 \u00eentre dragostea p\u0103tima\u015f\u0103 \u015fi alegerile ra\u0163iunii.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Urm\u00e2nd textul lui Lorca, spectacolul exprim\u0103 for\u0163a iubirii care lumineaz\u0103 dincolo de fatalitate, gre\u015feal\u0103, moarte \u015fi puterea iert\u0103rii care rupe lan\u0163ul r\u0103zbun\u0103rii mo\u015ftenite din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie. \u00cens\u0103 dincolo de povestea de iubire \u015fi os\u00e2nda crimelor succesive din piesa lui Lorca, regizorul Vlad Trifa\u015f a creat bre\u015fe prin care irumpe oniricul. Incapacitatea limbajului de a exprima \u00eentreaga gam\u0103 de emo\u0163ii umane \u00eel obseda pe Lorca. Acesta este principalul motiv pentru care opera sa este, prin excelen\u0163\u0103, simbolic\u0103, muzical\u0103 \u015fi suprarealist\u0103. T\u0103cerea, simbolurile \u015fi imaginile ofer\u0103 o \u00een\u0163elegere complex\u0103 a sensurilor. Continu\u00e2nd simbolismul poetic, propriu dramaturgiei lui Lorca, regizorul Vlad Trifa\u015f imagineaz\u0103 o \u00eentreag\u0103 lume supranatural\u0103, cu stihii care atrag oamenii pe t\u0103r\u00e2mul cel\u0103lalt, conduc\u00e2ndu-i c\u0103tre \u00eemplinirea sor\u0163ii lor, de muritori.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri \u00eenc\u0103 nu s-a fixat ziua de punere \u00een v\u00e2nzare a biletelor pentru Festivalul de Teatru Piatra-Neam\u021b, Edi\u0163ia 36<\/strong>, care se va desf\u0103\u015fura \u00een perioada 31 octombrie \u2013 9 noiembrie. Credem c\u0103 propunerile curatorului edi\u0163iei, actorul \u015fi profesorul Paul Chiribu\u0163\u0103, sunt deosebit de ofertante pentru publicul pietrean, \u0163in\u00e2nd cont de c\u00e2te telefoane impacientate am primit to\u0163i cei din echip\u0103, legate de procurarea biletelor! Dar uite c\u0103 a\u015fa se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103, apar tot felul de provoc\u0103ri, cum ar fi c\u0103 o trup\u0103 selectat\u0103 are un necaz cu un actor \u015fi trebuie gasit\u0103 o solu\u0163ie rapid\u0103, astfel c\u0103 am fost nevoi\u0163i s\u0103 chibzuim foarte bine c\u00e2nd e potrivit s\u0103 deschidem v\u00e2nzarea de bilete.<\/p>\n\n\n\n

Edi\u0163ia din acest an propune o privire de ansamblu asupra crea\u0163iei actorice\u015fti, reunind pe c\u00e2\u0163iva dintre cei mai experimenta\u0163i actori, reprezentan\u0163i ai diferitelor genera\u0163ii de arti\u015fti. Selec\u0163ia actual\u0103 cuprinde spectacole cu tematic\u0103 divers\u0103, produse \u00een stagiuni diferite, dar care au drept numitor comun importan\u0163a acordat\u0103 artei actorului ca nucleu al artei teatrale.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

\u201eActorul \u2013 una dintre propunerile cele mai interesante ale umanit\u0103\u0163ii care prin crea\u0163ia sa poate spune nu neantului<\/em>, afirm\u0103 psihanalistul Jean Gillibert. Actorul conteaz\u0103 prin profunzimea explor\u0103rii libert\u0103\u0163ii sale \u015fi prin for\u0163a adev\u0103rurilor intime pe care are curajul s\u0103 le arate. O interpretare magistral\u0103, un spectacol reu\u015fit este o oper\u0103 de art\u0103. Aceasta este unitatea care divizeaza lumea \u00een \u00eenainte \u015fi dup\u0103, \u00een nu \u00eenc\u0103 \u015fi eternitate. Energia actorului se dirijeaz\u0103 c\u0103tre atingerea acelui moment de gra\u0163ie \u00een care umanitatea \u00ee\u015fi poate manifesta toat\u0103 splendida palet\u0103 a culorilor sale. \u00cen aceste clipe actorul poate transmite sensuri care dep\u0103\u015fesc forme sensibile, \u00eenlesnind comuniunea pespectivelor subiective ale celor prezen\u0163i \u00een sal\u0103. Ajuns acolo, actorul se exprim\u0103 pe sine ca o manifestare a identit\u0103\u0163ii umane \u00een esen\u0163a ei, afirm\u00e2ndu-\u015fi \u00een acela\u015fi timp specificitatea, actorul care se antreneaz\u0103 \u00een dificila meserie de Om.\u201d afirm\u0103 Paul Chiribu\u0163\u0103 \u2013 selec\u0163ioner al acestei edi\u0163ii, actor al Teatrului Tineretului \u00eentre 1972-1987.<\/p>\n\n\n\n

A\u015fadar, v\u0103 a\u015ftept\u0103m la Festival!<\/p>\n\n\n\n

Raluca NACLAD, consultant artistic<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acest octombrie 2025 este, poate, una dintre cele mai fierbin\u0163i luni din istoria Teatrului Tineretului: pe 3 octombrie am s\u0103rb\u0103torit pentru prima dat\u0103 Ziua Teatrului Tineretului, pe 4 \u015fi 5 octombrie a avut loc premiera Pre pe leak, un spectacol…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7,497],"tags":[],"class_list":["post-27802","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-si-meseriii","category-287octombrie-2025"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27802","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=27802"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27802\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":27812,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/27802\/revisions\/27812"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=27802"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=27802"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=27802"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}