<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 1\/1860 \u2013 n. Dimitrie Hogea<\/strong> (d. 1941, Piatra-Neam\u0163), memorialist. Dup\u0103 \u015ecoala Domneasc\u0103, frecventat\u0103 \u00een ora\u015ful natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a sus\u0163inut examene de specializare la Facultatea de Drept din Ia\u015fi. A fost func\u0163ionar la Curtea de Apel din Gala\u0163i. Revine la Piatra-Neam\u0163 (1902): avocat, consilier, ajutor de primar, primar (1914-1918). I-a cunoscut pe I. L. Caragiale, George Panu, V. G. Mor\u0163un, Constantin Istrati, Mihai Kog\u0103lniceanu, I. I. C. Br\u0103tianu, Alexandru Averescu, \u00eenso\u0163indu-i pe Muntele Ceahl\u0103u. A f\u0103cut parte din redac\u0163ia Revistei \u201eApostolul\u201d<\/strong>. Colabor\u0103ri: \u201eAv\u00e2ntul\u201d, \u201e\u00cendreptarea\u201d, \u201eReformatorul\u201d \u015f. a. Scrieri: \u201eGeorge Panu la Dur\u0103u\u201d; \u201eAmintiri. Din trecutul Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 1\/1895, n. Mihail D. Stamate<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 (d. 7.05.1978. Bucure\u015fti), poet, prozator, absolvent al \u015ecolii Normale \u201eVasile Lupu\u201d, Ia\u015fi. Se transfer\u0103 la Bucure\u015fti (1939); inspector \u015fcolar, dup\u0103 1948, inspector general \u00een Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. A publicat culegeri legate de via\u0163a \u015fcolii (,,Izvorul t\u0103m\u0103duirii\u201d, \u201e\u015ecoala \u015fi formarea caracterului\u201d), versuri (\u201eE ceasul din urm\u0103\u201d, \u201eT\u0103cerea\u201d, \u201eMurmur de izvoare\u201d, \u201eLitanii de sear\u0103\u201d \u015f. a.). \u00cen redac\u0163iile: \u201eZori de zi\u201d, \u201ePetrodava\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eGlasul poporului\u201d. La \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na\u201d (T\u00e2rgu-Neam\u0163, 1934-1935), a publicat, num\u0103r de num\u0103r, articole politice.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 3\/1939 \u2013 n. Constantin Tom\u015fa<\/strong>, \u00een Ghel\u0103e\u015fti, B\u0103l\u0103ne\u015fti Neam\u0163 (d. 20 iunie, 2021), profesor, eseist, Facultatea de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi. Redactor coordonator al revistelor \u201eAnotimpuri\u201d \u015fi \u201eAnuar\u201d, ale Colegiului \u201eGheorghe Cartianu\u201d; redactor-\u015fef adj. Revista \u201eApostolul\u201d<\/strong>; \u00een redac\u0163iile: \u201eLa Tazl\u0103u\u201d, \u201eAsachi\u201d \u015fi \u201eAntiteze\u201d \u015f. a. Eseuri monografice: Lucian Strochi, 2003; Cristian Livescu, 2005; Costache Andone, 2009; Mircea R\u0103svan Ciac\u00e2ru, 2016; Constantin Munteanu, 2020, Postum: Mihai Merticaru, 2021. C\u0103r\u0163i: \u201e\u00cemp\u0103timit de lectur\u0103. C\u0103r\u0163i \u015fi autori\u201d I \u2013 V, 2002-2021 \u015fi VI (postum, 2022); \u201eRevista Apostolul<\/em>. Bibliografie\u201d (ed. I, 2008; ed. a II-a, (2014); Revista Asachi. Bibliografie, 2011; \u015fi opera capital\u0103 \u2013 \u201eContemporan cu ei\u201d, 2009; \u201eUn dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u2013 de la copi\u015fti la suprareali\u015fti\u201d, 2014; \u201e Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163\u201d (2014) \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1944 \u2013 n. Constantin Bostan<\/strong>, la Bode\u015fti, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti (1969), redactor la ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969-1974), bibliotecar \u015fi director (1997-2013) la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Neam\u0163. Colabor\u0103ri: Revista \u201eApostolul\u201d<\/strong>, \u201eAntiteze\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eCronica\u201d; a editat, \u00eempreun\u0103 cu Dumitru Simionescu \u015fi Emil Nicolae, publica\u0163ia \u201eAc\u0163iunea\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eG. T. Kirileanu. Contribu\u0163ii documentare\u201d (colab.); \u201eG. T. Kirileanu sau Via\u0163a ca o carte\u201d; \u201eG. T. Kirileanu, \u00abScrieri\u00bb\u201d; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt, istorisiri \u015fi c\u00e2ntece populare str\u00e2nse la un loc de Simion T. Kirileanu\u201d; \u201eSub trei regi \u015fi trei dictaturi\u201d; \u201eGh. T. Kirileanu. Un destin, sub semnul lui Creang\u0103 \u015fi Eminescu, la Palatul Regal\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1910 \u2013 n. Nicolae Gr. Ste\u0163cu<\/strong>, la Galbeni, Bac\u0103u (d. 12. 05. 1995, Bac\u0103u), profesor, istoric literar, fost elev al Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, licen\u0163iat \u00een litere \u015fi filozofie (Ia\u015fi), membru activ al Institutului de Literatur\u0103 din Cern\u0103u\u0163i, profesor la Liceul Comercial de B\u0103ie\u0163i (din 1946) \u015fi la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d (din 1949), ambele din Roman. A colaborat la publica\u0163iile: \u201eAteneu\u201d, \u201eF\u0103t-Frumos\u201d, \u201eDesc\u0103tu\u015farea\u201d (Roman), \u201eCeahl\u0103ul\u201d. A realizat, \u00een colaborare cu Gheorghe A. M. Ciobanu, lucrarea \u201ePagini din istoria Liceului \u00abRoman-Vod\u0103\u00bb. 1872-1972\u201d (1972). Postum i-a fost publicat\u0103 cartea \u201eContribu\u0163ii la via\u0163a lui Ibr\u0103ileanu\u201d, 2013.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 11\/1953 n. Cristian Misievici<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 25 august 2020, Cluj-Napoca), compozitor \u015fi prof. univ. A studiat compozi\u0163ia la Conservatorul de muzic\u0103 \u201eGeorge Enescu\u2019\u2019 din Ia\u015fi, unde \u015fi-a \u00eenceput \u015fi cariera didactic\u0103. \u00cen 1990 s-a al\u0103turat corpului profesoral al Academiei de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d din Cluj Napoca, devenind mai t\u00e2rziu directorul \u015ecolii doctorale \u201eSigismund Todu\u0163\u0103\u201d a institu\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n \u00cen domeniul compozi\u0163iei ne-a l\u0103sat simfonia \u201eDe Natura Poesis\u201d, \u201eAntiphonies \u2013 concert pentru vioar\u0103 \u015fi trei grupe de interpre\u0163i\u201d, \u201eV\u0103ile Pl\u00e2ngerii \u2013 pentru \u015fase grupe de percu\u0163ie \u015fi org\u0103\u201d. Premiul Uniunii Compozitorilor, 1988, pentru lucrarea \u201e\u015eapte intersec\u0163ii ale unui sentiment cu un anotimp\u201d.<\/p>\n\n\n\n A fost fondator al Facult\u0103\u0163ii de Muzic\u0103 din Piatra-Neam\u0163, unde a ini\u0163iat un Festival interna\u0163ional de percu\u0163ie, \u015fi a participat \u2013 ca student, apoi ca mentor \u2013 la fenomenul artistic unic \u201eVacan\u0163e muzicale la Piatra-Neam\u0163\u201d. Mai simplu: a pus \u00eempreun\u0103 cu mentorul s\u0103u, compozitorul Vasile Sp\u0103t\u0103relu, t\u00e2rgul Pietrei pe harta muzical\u0103 a Rom\u00e2niei. (M. Z.<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 14\/1844 \u2013 n. Constantin D. Stahi<\/strong>, la Dobreni, Neam\u0163 (d. 18. 06. 1920, Ia\u015fi). A absolvit Seminarul de la Socola (cl. II-IV), \u015ecoala de Arte Frumoase, ambele din Ia\u015fi, Facultatea de Belle Arte, M\u00fcnchen (1878). A participat la expozi\u0163ii \u00een Germania. Profesor de gravur\u0103 la \u015ecoala de Arte Frumoase din Ia\u015fi. A participat la zugr\u0103virea bisericii din Negre\u015fti, Neam\u0163. Expozi\u0163ii na\u0163ionale (1902, 1912, 1916); personale (1920, Bucure\u015fti). \u00cen expozi\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 itinerant\u0103 (1929, Olanda). Numeroase distinc\u0163ii. Prima mare retrospectiv\u0103 itinerant\u0103 la Ia\u015fi (iunie-iulie 1971) \u015fi Piatra-Neam\u0163. Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163 de\u0163ine c\u00e2teva \u201enaturi statice\u201d semnate de el.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 15\/1845 \u2013 n. Vasile Conta<\/strong>, la Ghind\u0103oani, Neam\u0163 (d. 21. 04. 1882, Bucure\u015fti), filosof, a frecventat \u015ecoala Domneasc\u0103 din T\u00e2rgu-Neam\u0163 (1853), Gimnaziul Central din Ia\u015fi; prime\u015fte o burs\u0103 \u015fi face studii comerciale \u00een Belgia (1869-1871). \u00cen 1972, a ob\u0163inut diplom\u0103 \u00een drept \u015fi va preda la Universitatea din Ia\u015fi. Devine membru al \u201eJunimii\u201d (1873) \u015fi va publica, \u00een \u201eConvorbiri literare\u201d, scrieri filosofice: \u201eTeoria fatalismului\u201d, \u201eOriginea speciilor\u201d, \u201eTeoria ondula\u0163iei universale\u201d, \u201e\u00cencerc\u0103ri de metafizic\u0103\u201d \u015fi versuri. \u00cen 1879, devine deputat; va conduce M. C. I. P. (1880), \u00een guvernul lui Ion C. Br\u0103tianu; membru al Cur\u0163ii de Casa\u0163ie. Lucr\u0103ri ap\u0103rute postum: \u201eBazele metafizicii\u201d, \u201e\u00cent\u00e2iele principii care alc\u0103tuiesc lumea\u201d. Volume: \u201eOpere complete\u201d, 1914; \u201eOpere filosofice\u201d, 1922; 1967; \u201eOpere filosofice alese\u201d, 1975.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 21\/1955 \u2013 n. Aurel Dumitra\u015fcu<\/strong>, la Sabasa, Borca, Neam\u0163 (d. 16. 09. 1990, Bucure\u015fti), poet, a absolvit Liceul \u201eMihail Sadoveanu\u201d din Borca \u015fi Facultatea de Filologie, Ia\u015fi (1987). Muzeograf la Muzeul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. Debut \u00een Revista \u201eTomis\u201d (1976). Editorial, cu \u201eFurtunile memoriei\u201d, versuri (1984). Particip\u0103 \u015fi cite\u015fte poezie la Cenaclul \u201eNumele poetului\u201d, al revistei \u201eLuceaf\u0103rul\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eCronica\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eTribuna\u201d \u015f. a. Unul dintre organizatorii Colocviilor Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. Alte c\u0103r\u0163i: \u201eBiblioteca din Nord\u201d (antum); postume, \u00eengrijite de poetul Adrian Alui Gheorghe: \u201eMesagerul\u201d; \u201eTratatul de eretic\u0103\u201d; \u201eFiara melancolic\u0103\u201d; \u201eCarnete maro, I-IV\u201d; \u201eScene din via\u0163a poemului\u201d; \u201eFrig sau despre cum poezia ne-a furat moartea. Epistolar (1978-1990)\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 26\/1943 n. Viorel Tudose<\/strong> \u00een comuna G\u00e2rcina (d. 24.04.2013, Ia\u015fi), gazetar. A urmat cursurile Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi a absolvit Facultatea de filologie a Univerit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u015fi. A lucrat ca redactor la sec\u0163ia cultural\u0103 a ziarului \u201eCeahl\u0103ul\u201d, apoi, mai mul\u0163i ani, a fost secretar de redac\u0163ie, \u201ef\u0103c\u0103tor de ziare\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103-\u015fi spun\u0103. Dup\u0103 1989 a condus ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u00een calitate de redactor \u015fef, apoi de director general. A f\u0103cut ziaristic\u0103 de calitate, f\u0103c\u00e2nd cele mai mici compromisuri timpului, dar a \u015fi crescut ziari\u015fti tineri, dup\u0103 1989, ajut\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi ia zborul prin propriile lor aripi.<\/p>\n\n\n\n Viorel Tudose a fost, cu siguran\u0163\u0103 cel mai profesionist gazetar pe care l-a dat Neam\u0163ul ultimelor decenii. A fost, deopotriv\u0103, un sensibil poet \u2013 dar un poet ucis, ca mul\u0163i al\u0163ii, de gazet\u0103rie \u2013 care a paginat \u00een premier\u0103 \u201e\u015fcoala de poezie nem\u0163ean\u0103\u201d, cei mai mul\u0163i dintre scriitorii de azi ai locului debut\u00e2nd \u00een literatur\u0103 gra\u0163ie (\u015fi) lui Viorel Tudose. (M. Z.<\/em><\/strong>)<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1940 \u2013 n. Ioan I. Scurtu<\/strong>, la Dochia, Neam\u0163, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Istorie Bucure\u015fti, profesor universitar, doctor, pre\u015fedinte al Sec\u0163iei de \u015etiin\u0163e Istorice \u015fi Arheologie (2007), membru al Consiliului \u015etiin\u0163ific al A. O. \u015e. din Rom\u00e2nia. A fost director general al Arhivelor Na\u0163ionale, membru \u00een Consiliul National al Istoricilor din Rom\u00e2nia, de pe l\u00e2ng\u0103 Academia Rom\u00e2n\u0103 (din 1996). Onorat cu diverse ordine, diplome, titluri, cu premiul Academiei Rom\u00e2ne (1983), pentru \u201eVia\u0163a politic\u0103 din Rom\u00e2nia. 1918-1944\u201d; premiul \u201eGheorghe Br\u0103tianu\u201d al Funda\u0163iei \u201eMagazin istoric\u201d (2003) pentru \u201eVia\u0163a cotidian\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een perioada interbelic\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1962 \u2013 n. Dumitru Bostan jr.<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, artist plastic, absolvent al Academiei de Art\u0103, Bucure\u015fti (1986), restaurator la Complexul Muzeal Neam\u0163. Debut la Salonul Anual de Art\u0103 Piatra-Neam\u0163 (1983). Particip\u0103 la expozi\u0163ii (1986-2008): \u201eLost Art Gallery\u201d New York, Salonul Na\u0163ional de Grafic\u0103 \u201eArtexpo\u201d, \u201eArt\u0103 \u015fi sacralitate\u201d Ia\u015fi, \u201ePeisajul Rom\u00e2nesc\u201d la World Trade Center Bucure\u015fti, Oscillations-Transgressions, Canada, Kunstschow Westerschouwen, Olanda, United Nations Center Bucure\u015fti, \u201eAtelier\u201d Piatra-Neam\u0163, \u201eArti\u015ftii la locul lor\u201d, Galeriile de Art\u0103 Modern\u0103, Piatra-Neam\u0163, Expozi\u0163iile Filialei U. A. P. Neam\u0163, Galeriile \u201eApollo\u201d \u015fi \u201eArtis\u201d Bucure\u015fti, Salonul Na\u0163ional de Art\u0103, Palatul Parlamentului, \u201eP\u00e2nze mici\u201d la Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163, Saloanele Moldovei, Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Expozi\u0163ie de grup la Institutul Cultural Rom\u00e2n de la Vene\u0163ia. Este autorul albumului de art\u0103 \u201eBiarritz si loin si proche\u201d, Fran\u0163a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 28\/1950 \u2013 n. Arcadie R\u0103ileanu<\/strong>, la Perieni, Basarabia, absolvent al Institutul Politehnic din Chi\u015fin\u0103u, specialitatea Arhitectur\u0103, a debutat la expozi\u0163ia U. A. P. Moldova, Chi\u015fin\u0103u (1982). Stabilit la Piatra-Neam\u0163, este prezent cu expozi\u0163ii personale \u015fi de grup (1993-2004), la Piatra-Neam\u0163: Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d,, Galeria Top Art, Galeriile \u201eVert\u201d, T. T., Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, T\u00e2rgul de Var\u0103; \u00een \u0163ar\u0103: R\u00e2mnicu V\u00e2lcea, Craiova, C\u00e2mpulung Moldovenesc, C\u0103lim\u0103ne\u015fti, Ia\u015fi, B\u00e2rlad, Cluj, Saloanele Moldovei, Bac\u0103u-Chi\u015fin\u0103u, Timi\u015foara, Bucure\u015fti; peste hotare: B\u0103l\u0163i, Tighina, Uniunea Scriitorilor \u015fi Biblioteca \u201eOnisifor Ghibu\u201d, Chi\u015fin\u0103u, Interna\u0163ionala de design Moscova \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 28. 11. 1972 \u2013 n. Valentin Andrei<\/strong>, la S\u0103vine\u015fti, Neam\u0163, animator cultural, publicist, Facultatea de Filozofie \u015fi Jurnalism a Universit\u0103\u0163ii \u201eSpiru Haret\u201d. Din 1998, lucreaz\u0103, la Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d, timp \u00een care a participat la organizarea multor manifest\u0103ri artistice. Debut cu articole \u015fi cronici sportive, nominalizat la prima edi\u0163ie a Galei Premiilor \u201eIoan Chiril\u0103\u201d (2002). A f\u0103cut parte din prima echip\u0103 a redac\u0163iei Radio \u201eTerra\u201d (1992-1995). Este autor al volumului \u201ePatruzeci de ani de Vacan\u0163e Muzicale la Piatra-Neam\u0163\u201d (2011). Coautor, cu Simina Mo\u015fu la \u201eFestivalul de Teatru Piatra-Neam\u0163 1969-2019\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eAsachi\u201d; \u201eAntiteze\u201d; \u201eApostolul\u201d<\/strong>; Radio Rom\u00e2nia Cultural; TVR Cultural.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1875 \u2013 n. Ioan Popa-Burc\u0103<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 25. 05. 1937, Bucure\u015fti), profesor, geograf, autor de manuale \u015fcolare, publicist. A absolvit Liceul Na\u0163ional din Ia\u015fi (1885-1893). Licen\u0163iat \u00een \u015ftiin\u0163e naturale, la Universitatea Bucure\u015fti (1896). Titular la Liceul \u201eMihai Viteazul\u201d (din 1897). Concomitent, asistent la Institutul de Fiziologie al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e (1904-1905) \u015fi la Muzeul de Istorie Natural\u0103 (1905-1924). Manuale didactice: \u201eAtlasul geografic pentru \u015fcolile secundare\u201d; \u201eRom\u00e2nia \u015fi \u0163\u0103rile locuite de rom\u00e2ni\u201d; \u201eRom\u00e2nia (1866-1906)\u201d; \u201eHarta agronomic\u0103 a Rom\u00e2niei\u201d. Autor al h\u0103r\u0163ilor murale ale continentelor \u015fi ale Rom\u00e2niei Mari. Distins cu numeroase ordine \u015fi medalii, pentru merite \u015ftiin\u0163ifice \u015fi \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare \u015fi actualizare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163, <\/em>un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/strong>, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n\n\n\n Constantin <\/em><\/strong>TOM\u0218A<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 1\/1860 \u2013 n. Dimitrie Hogea (d. 1941, Piatra-Neam\u0163), memorialist. Dup\u0103 \u015ecoala Domneasc\u0103, frecventat\u0103 \u00een ora\u015ful natal, a urmat Gimnaziul Clasic. Din motive materiale, nu a urmat cursuri superioare; a sus\u0163inut examene de specializare la Facultatea de Drept din Ia\u015fi.…<\/p>\n