![\"\"](\"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/09-ap288-foto1.jpg\")
<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n(Continuare din num\u0103rul 286<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Materialul didactic \u015fi institu\u0163iile anexe ale \u015fcolii primare<\/em> erau urm\u0103toarele probleme denun\u0163ate: consemnarea de la art. 35 din Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din 1939<\/em> ce preciza c\u0103 \u201emanualele \u015fcolilor primare sunt monopol de stat, \u00een realitate era a\u015fa doar pentru manualele de curs elementar\u201d. Acela\u015fi articol prevedea gratuitatea pentru copiii s\u0103raci. \u00cen realitate niciodat\u0103 nu s-au dat c\u0103r\u0163i suficiente copiilor s\u0103raci, iar, pe de alt\u0103 parte, cele care se trimiteau gratuit ajungeau dup\u0103 c\u00e2teva luni de la \u00eenceperea \u015fcolii. Pentru o nou\u0103 lege se propunea o prevedere precis\u0103 cu privire la \u00eemp\u0103r\u0163irea de c\u0103r\u0163i gratuite tuturor copiilor s\u0103raci \u015fi modalit\u0103\u0163i prin care aceste c\u0103r\u0163i s\u0103 ajung\u0103 pe b\u0103ncile copiilor la \u00eenceperea cursurilor.<\/p>\n\n\n\n C\u0103minele \u015fcolare<\/em> erau \u00eenfiin\u0163ate doar \u00een comunele bogate, \u00een rest se prezentau doar ca poten\u0163ial \u015fi nimic mai mult; \u00een niciun sat din Neam\u0163 nu a fost \u00eenfiin\u0163at vreun c\u0103min \u015fcolar corespunz\u0103tor, toate a\u015fa-zisele internate din mediul rural erau spa\u0163ii neadecvate. Legea nou\u0103 trebuia s\u0103 prevad\u0103 fonduri suficiente pentru ca aceast\u0103 institu\u0163ie s\u0103 devin\u0103 realitate, s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 la \u201emila public\u0103\u201d, deoarece, \u00een cele mai multe sate, nu erau mul\u0163i cei care puteau s\u0103 fac\u0103 acte de caritate.<\/p>\n\n\n\n Farmaciile \u015fcolare<\/em> prev\u0103zute a se \u00eenfiin\u0163a, conform art. 38, nu erau func\u0163ionale, acestea nefiind \u00een grija medicului de circumscrip\u0163ie care ar fi putut s\u0103 le organizeze mult mai bine, av\u00e2nd \u00een vedere profesia acestuia \u015fi rela\u0163iile pe care le avea despre medicamente, \u00een general. Prin urmare, legea nou\u0103 ar fi trebuit s\u0103 prevad\u0103 ca farmaciile \u015fcolare s\u0103 fie administrate de medici, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului revenindu-i doar sarcina de a le \u00eemp\u0103r\u0163i bolnavilor medicamente, dup\u0103 instruc\u0163iunile doctorului.<\/p>\n\n\n\n Gr\u0103dina \u015fcolar\u0103<\/em> \u015fi lotul de experien\u0163\u0103<\/em> nu puteau fi lucrate doar de copiii, ar fi fost de ajuns o gr\u0103din\u0103 \u015fcolar\u0103 de legume, bine \u00eengrijit\u0103. Dac\u0103 \u015fcoala avea teren dat \u00een arend\u0103, sumele cuvenite trebuiau direc\u0163ionate exclusiv cantinei.<\/p>\n\n\n\n Cooperativele \u015fcolare<\/em> erau institu\u0163ii de mare ajutor, teoretic, dar \u00een realitate \u00een cele multe cazuri activitatea acestora se reducea la un dulap cu c\u00e2teva peni\u0163e \u015fi caiete pe care le vindea un \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, de obicei directorul. Cooperativa, \u00een opinia \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor trebuia s\u0103 fac\u0103 educa\u0163ie cooperatist\u0103 elevilor, de aceea se cerea ca legea viitoare s\u0103 acorde importan\u0163\u0103 acestui fapt \u015fi s\u0103 prevad\u0103 toate mijloacele pentru \u00eendeplinirea scopului urm\u0103rit, chiar \u00een orar s\u0103 apar\u0103 dou\u0103 ore pentru educa\u0163ia cooperatist\u0103; aceasta s\u0103 fie s\u00e2mb\u0103ta \u2013 de preferin\u0163\u0103, ore destinate explica\u0163iilor pe \u00eendelete a opera\u0163iunilor cooperatiste.<\/p>\n\n\n\n \u00cenfiin\u0163area, construc\u0163ia \u015fi \u00eentre\u0163inerea \u015fcolilor primare \u015fi a locuin\u0163elor pentru director, erau \u00een responsabilitatea comunelor, iar fondurile date \u00een acest scop erau administrate de c\u0103tre comitetele \u015fcolare<\/em> sau comitetele speciale de construc\u0163ie<\/em>. \u00cen realitate, majoritatea comunelor nu puteau niciodat\u0103 s\u0103 ridice un local de \u015fcoal\u0103, doar prin propriile lor puteri, iar comitetele \u015fcolare, la sate \u00een special, deveneau simple institu\u0163ii formale, deci, \u00een noua lege se propunea ca, pe viitor, construirea \u015fcolilor s\u0103 fie exclusiv \u00een sarcina statului \u015fi a jude\u0163ului, prin serviciile tehnice ale acestuia.<\/p>\n\n\n\n Acolo unde \u015fcolile erau \u00eenchiriate, era obligatoriu ca aceste \u00eenchirieri s\u0103 se fac\u0103 numai cu avizul medicului. \u00cen realitate nu se respecta aceast\u0103 m\u0103sur\u0103. Iat\u0103 ce preciza \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul David din Ghind\u0103oani: \u201eEu am func\u0163ionat trei ani de zile \u00eentr\u2019o cocioab\u0103, despre care medicul, \u00een raportul s\u0103u, spunea c\u0103 func\u0163ionarea \u015fcolii \u00eentr-un astfel de local e un adev\u0103rat atentat \u00eempotriva copiilor \u015fi a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului<\/em>\u201d. Acesta era unul dintre motivele pentru care se solicita ca \u00een noua lege s\u0103 fie preciz\u0103ri drastice \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u015fi atunci c\u00e2nd \u00eentr-o localitate nu se g\u0103sea local propriu \u015fi nici nu se putea \u00eenchiria unul corespunz\u0103tor, s\u0103 nu se \u00eenfiin\u0163eze \u015fcoala.<\/p>\n\n\n\n Comitetele \u015fcolare<\/em>, \u00een viziunea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor, niciodat\u0103 nu au corespuns scopului pentru care au fost create. Propunerea era ca acestea s\u0103 fie \u00eenlocuite prin consiliile \u015fcolare<\/em> formate din to\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u015fcolii, cum sunt ast\u0103zi \u201econsiliile profesorale\u201d. Prin aceast\u0103 modificare a\u015fteptarea era ca sumele alocate \u00eentre\u0163inerii \u015fcolii s\u0103 ajung\u0103 la adev\u0103rata lor destina\u0163ie. Deseori, c\u00e2nd directorul nu era con\u015ftiincios, sumele primite ajungeau la comitetele \u015fcolare \u015fi erau utilizate dup\u0103 bunul plac al acestuia. Aspectul dramatic \u00eel reprezenta faptul c\u0103 fondurile prev\u0103zute de comune pentru \u00eentre\u0163inerea \u015fcolilor erau at\u00e2t de mici, \u00eenc\u00e2t abia erau suficiente pentru cur\u0103\u0163enie \u015fi \u00eenc\u0103lzit. Pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea situa\u0163iei se propunea ca \u00een legea nou\u0103 s\u0103 se prevad\u0103 ca fondurile alocate de comune pentru \u00eentre\u0163inerea \u015fcolii s\u0103 se centralizeze la jude\u0163, la serviciul tehnic sau la un comitet \u015fcolar jude\u0163ean, apoi s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163ite \u015fcolilor, propor\u0163ional cu nevoile acestora, dup\u0103 m\u0103rimea localului, num\u0103rul s\u0103lilor de clas\u0103, necesitatea repara\u0163iilor. Iat\u0103 c\u0103, din cauza unor abuzuri ale comitetelor \u015fcolare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u00ee\u015fi doreau centralizarea bugetar\u0103, ceea ce contravenea direc\u0163iei guvernamentale, dispus\u0103 s\u0103 descentralizeze toate demersurile administrative ale \u015fcolilor.<\/p>\n\n\n\n \u015ecolile speciale<\/em>, conform Legii \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din anul 1939, c\u0103utau s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 cerin\u0163ele pedagogiei moderne, abord\u00e2nd ideea generoas\u0103 ca \u00een \u015fcoli s\u0103 se \u0163in\u0103 cont de individualitatea copilului. Aceste \u015fcoli erau \u00eenfiin\u0163ate pentru urm\u0103toarele categorii de probleme: a) copiii cu inteligen\u0163\u0103 deosebit\u0103; b) \u015fcoli de experimentare; c) \u015fcoli pentru subnormali \u015fi \u015fcoli pentru anormali. \u00cen realitate, adaptarea \u015fcolii la individualitatea copilului trebuia realizat\u0103 \u00een clase cu un num\u0103r mic de copii \u015fi dup\u0103 o atent\u0103 selec\u0163ie (ast\u0103zi ar fi o situa\u0163ie nepermis\u0103 n.a.). Pentru conducerea \u015fcolii primare, la art. 84 din Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din 1939, se specifica faptul c\u0103 directorii se numeau dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii merituo\u015fi, \u0163in\u00e2ndu-se seam\u0103 de grad. Se propunea modificarea articolului astfel: \u201eDirectorii se numesc dintre \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii cei mai merituo\u015fi, indiferent de grad\u201d.<\/p>\n\n\n\n Am putea spune, raportat la legisla\u0163ia \u00een vigoare ast\u0103zi, c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul era un adev\u0103rat vizionar, deoarece la concursul pentru ocuparea unui post de director, conform metodologiei din 2020, putea participa orice profesor care a ob\u0163inut definitivatul \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, f\u0103r\u0103 a avea vreun grad didactic. De asemenea, la art. 88 era prev\u0103zut ca directorul s\u0103 organizeze, \u00een fiecare s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, o consf\u0103tuire cu to\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii \u015fcolii, cu privire la mersul acesteia \u015fi c\u0103, sub conducerea sa, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii aveau datoria s\u0103 \u00eentocmesc\u0103 fi\u015fa psihologic\u0103 \u015fi sanitar\u0103 a elevilor<\/em>, foarte util\u0103, dar \u00eentocmit\u0103 rareori, iar unde se \u00eentocmea, se f\u0103cea la \u00eent\u00e2mplare, dup\u0103 priceperea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor.<\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00een\u0163elege individualitatea \u015fcolarului trebuie timp \u015fi preg\u0103tire. Ori \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul, de multe ori nu avea de nici unele. Constat\u0103m c\u0103 nici \u00een zilele noastre consilierea psihologic\u0103 nu este o problem\u0103 rezolvat\u0103, revenind la un num\u0103r de 500-700 de elevi, un singur consilier \u015fcolar. Despre controlul \u015fcolilor<\/em> la art. 98, se dispunea prin lege, ca recrutarea organelor de control s\u0103 se realizeze pe baz\u0103 de examen, \u00eens\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii propuneau ca, la examen, s\u0103 fie admi\u015fi \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori de gradul II, nu numai cei care aveau gradul I. De asemenea, a\u015ftept\u0103rile erau mari cu privire la obiectivitatea cu care se desf\u0103\u015furau anchetele, f\u0103r\u0103 a distruge rela\u0163iile colegiale (aici se f\u0103cea referire la toate declara\u0163iile care erau solicitate colegilor din \u015fcoal\u0103 cu ocazia unei anchete). Ba chiar, pentru reclamagiii de serviciu, se propunea obliga\u0163ia de plat\u0103 a cheltuielilor, \u00een cazul \u00een care reclama\u0163ia nu era \u00eentemeiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Obligativitatea \u015fcolar\u0103<\/em>, cel mai dureros capitol al \u015fcolii primare pentru perioada cercetat\u0103, nu \u015fi-a atins scopul urm\u0103rit, deoarece \u00eentreaga viziune pornea de la premisa fals\u0103 c\u0103 absen\u0163ele elevului de la \u015fcoal\u0103 erau cauzate doar de o reavoin\u0163\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor, ceea ce nu era \u00eentotdeauna \u00een acord cu realitatea. Amenzile \u015fi soma\u0163iile provocau reac\u0163ii, \u00eens\u0103 nu rezolvau problema. \u00cen afar\u0103 de coerci\u0163ie, se apela la discu\u0163ii cu p\u0103rin\u0163ii copiilor, de cele mai multe ori, \u00een cazurile abandonului \u015fcolar, ace\u015ftia fiind refractari la orice apel. (Urmare \u00een num\u0103rul viitor<\/em>)<\/p>\n\n\n\n Prof. dr. Elena PREDA<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" (Continuare din num\u0103rul 286) Materialul didactic \u015fi institu\u0163iile anexe ale \u015fcolii primare erau urm\u0103toarele probleme denun\u0163ate: consemnarea de la art. 35 din Legea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din 1939 ce preciza c\u0103 \u201emanualele \u015fcolilor primare sunt monopol de stat, \u00een realitate era…<\/p>\n