{"id":28284,"date":"2026-01-22T15:14:40","date_gmt":"2026-01-22T15:14:40","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=28284"},"modified":"2026-01-22T15:14:40","modified_gmt":"2026-01-22T15:14:40","slug":"matei-visniec-un-dramaturg-al-prezentului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/matei-visniec-un-dramaturg-al-prezentului\/","title":{"rendered":"Matei Vi\u015fniec, un dramaturg al prezentului"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Matei Vi\u015fniec \u00eempline\u015fte 70 de ani \u00eentr-o lume care, paradoxal, seam\u0103n\u0103 tot mai mult cu cea pe care a descris-o \u00een piesele sale cu zeci de ani \u00een urm\u0103. R\u0103zboiul revine \u00een Europa, propaganda devine limbaj oficial, iar omul pare din nou strivit de fric\u0103, de impunerea unor ideologii ale unor interese rigide. Coinciden\u0163a acestor vremuri \u00eei confirm\u0103 dramaturgului \u015fi nou\u0103 cititorilor c\u0103 literatura nu previne asemenea catastrofe, dar le deslu\u015fe\u015fte \u00eentr-un fel inedit; iar forma artistic\u0103 devine capabil\u0103 s\u0103 trezeasc\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u00een sufletul celor aten\u0163i. \u00cen 1987, Matei Vi\u015fniec cere azil politic \u00een Fran\u0163a. Exilul nu l-a cerut dintr-un un gest eroic, ci dintr-unul necesar. A urmat o perioad\u0103 grea, cu incertitudini, dar \u015fi cu o libertate care i-a schimbat definitiv scrisul. Departe de \u0163ara sa, a continuat s\u0103 scrie despre ea. Sim\u0163ea nevoia, eviden\u0163iat\u0103 de altfel prin scris, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cu adev\u0103rat ce i se \u00eent\u00e2mplase. Exilul a devenit pentru el un loc de observa\u0163ie, un spa\u0163iu al cercet\u0103rii. Teatrul lui Matei Vi\u015fniec este adesea numit \u201eabsurd\u201d, dar absurdul s\u0103u nu vine dintr-o criz\u0103 metafizic\u0103, ci dintr-o realitate dus\u0103 la extrem. \u00cen teatrul lui Vi\u015fniec, absurdul apare din func\u0163ionarea sistemelor, nu din oameni. Personajele sunt prinse \u00een birocra\u0163ie, \u00een totalitatea unor idei care se manifest\u0103 printr-un limbaj golit de sens. Repeti\u0163ia, cli\u015feul, deviza sunt instrumentele preferate ale acestor mecanisme. Vi\u015fniec le expune, le las\u0103 s\u0103 se aud\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd devin ridicole sau \u00eenfrico\u015f\u0103toare. Piese precum Istoria comunismului povestit\u0103 pentru bolnavii mintal, Angajare de clovn, Despre senza\u0163ia de elasticitate c\u00e2nd p\u0103\u015fim peste cadavre<\/em> sau Corpul femeii ca un c\u00e2mp de lupt\u0103<\/em> au circulat intens \u00een Europa \u015fi nu numai. Sunt texte care nu ofer\u0103 echilibru \u015fi nici solu\u0163ii. Ele pun spectatorul \u00eentr-o stare de nelini\u015fte pe care privitorul o \u00een\u0163elege. Chiar \u015fi momentele hazlii alarmeaz\u0103, ele nu ofer\u0103 niciun r\u0103gaz min\u0163ii, nici m\u0103car pentru o clip\u0103. Dup\u0103 1990, Matei Vi\u015fniec a \u00eenceput s\u0103 fie montat \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. \u00cent\u00e2lnirea cu publicul de acas\u0103 a fost una special\u0103. Pentru mul\u0163i spectatori, piesele lui p\u0103reau s\u0103 spun\u0103 lucruri cunoscute, dar \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103, limpede, uneori mai dur\u0103 tocmai pentru c\u0103 venea din afar\u0103. Vi\u015fniec nu a devenit un autor \u201eal exilului\u201d \u00een sensul clasic, ci un autor cu o identitate dubl\u0103, rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi francez\u0103, care i-a oferit o perspectiv\u0103 mai larg\u0103. \u00cen Fran\u0163a, s-a impus ca un dramaturg important, jucat \u00een teatre prestigioase \u015fi prezent constant \u00een festivaluri. Piesele sale au fost traduse \u00een peste 30 de limbi \u015fi montate pe scene din Germania, Italia, Polonia, Marea Britanie, America Latin\u0103. Temele sale au r\u0103mas incomode, fapt care i-a adus respect \u00een lumea teatral\u0103. O alt\u0103 parte esen\u0163ial\u0103 a activit\u0103\u0163ii sale este jurnalismul. Din 1990, Matei Vi\u015fniec lucreaz\u0103 la Radio France Internationale, unde comenteaz\u0103 via\u0163a politic\u0103 \u015fi cultural\u0103 interna\u0163ional\u0103. Din nou, scriitorul las\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 zilnic\u0103 \u00een stilul de scris. Cititorul nu este pus \u00een fa\u0163a unor verdicte, \u00eentruc\u00e2t Vi\u015fniec nu face moral\u0103. El analizeaz\u0103 mecanismele, explic\u0103 \u00eemprejur\u0103rile \u015fi, poate cel mai important, refuz\u0103 solu\u0163iile simple. A\u015fa cum s-a mai vorbit despre Vi\u015fniec, el ofer\u0103 un jurnalism al responsabilit\u0103\u0163ii.<\/p>\n\n\n\n

Memoria este una dintre obsesiile sale constante. Vi\u015fniec avertizeaz\u0103 adesea c\u0103 societ\u0103\u0163ile care uit\u0103 devin vulnerabile. R\u0103zboiul din Ucraina, agresivitatea discursului public, transformarea suferin\u0163ei \u00een simpl\u0103 statistic\u0103 sunt realit\u0103\u0163i pe care teatrul lui le prevestea. La 70 de ani, Matei Vi\u015fniec nu este un autor cu o oper\u0103 \u00eencheiat\u0103. Continu\u0103 s\u0103 scrie, s\u0103 publice, s\u0103 fie montat, s\u0103 participe la dezbateri. Este atent la tineri, la noile forme de teatru, la evolu\u0163ia limbajului. Pentru Matei Vi\u015fniec, teatrul nu a fost niciodat\u0103 un exerci\u0163iu de estetic\u0103 pur\u0103. A fost, mai degrab\u0103, o form\u0103 de cur\u0103\u0163enie sufleteasc\u0103. Un mod de a verifica dac\u0103 limbajul mai spune adev\u0103rul sau doar \u00eel mascheaz\u0103. De aici \u015fi aten\u0163ia sa obsesiv\u0103 pentru felul \u00een care vorbesc personajele, pentru ticuri verbale, pentru fraze care se repet\u0103 mecanic p\u00e2n\u0103 devin suspecte. \u00cen lumea lui Vi\u015fniec, c\u00e2nd limbajul se degradeaz\u0103, realitatea \u00eel urmeaz\u0103 rapid. Exist\u0103 \u00een piesele sale o solidaritate pentru grupurile marginalizate: clovni f\u0103r\u0103 public, solda\u0163i anonimi, refugia\u0163i, femei transformate \u00een teritorii de r\u0103zboi, oameni care nu mai au un loc clar \u00eentr-o lume brutal\u0103. Autorul nu \u00ee\u015fi transform\u0103 personajele \u00een eroi. \u00cei las\u0103 s\u0103 existe cu fragilitatea lor, cu spaimele \u015fi micile lor iluzii, iar asta le d\u0103 o for\u0163\u0103 aparte. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd scrie despre teme grave, scriitorul p\u0103streaz\u0103 o ironie calm\u0103, uneori tandr\u0103. Umorul s\u0103u nu e unul de convenien\u0163\u0103, ci un instrument de demascare. Situa\u0163ia comic\u0103 izbucne\u015fte tocmai \u00een locurile unde teama ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 cel mai puternic.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Aceast\u0103 combina\u0163ie de luciditate, empatie \u015fi refuz al patetismului explic\u0103 de ce Matei Vi\u015fniec continu\u0103 s\u0103 fie montat \u015fi citit. Nu pentru c\u0103 spune adev\u0103ruri confortabile, ci pentru c\u0103 spune adev\u0103ruri care r\u0103m\u00e2n. Poate cel mai important lucru este c\u0103 Vi\u015fniec nu este cinic. De\u015fi vede limpede dezechilibrele din aceast\u0103 lume, nu renun\u0163\u0103 la ideea c\u0103 teatrul \u015fi literatura au un rol important. Poate c\u0103 nu salveaz\u0103, dar literatura poate avea un efect de con\u015ftientizare. La 70 de ani, Matei Vi\u015fniec r\u0103m\u00e2ne prezent \u015fi atent la ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een jurul s\u0103u. \u015ei, \u00eentr-o lume care pare mereu s\u0103 uite, asta conteaz\u0103 enorm.<\/p>\n\n\n\n

N. R.<\/strong> \u2013 Piese jucate pe scena Teatrului Tineretului: Bine mam\u0103, dar \u0103\u015ftia povestesc \u00een actul doi ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een actul \u00eent\u00e2i<\/em> (1990); Trei zile cu Madox<\/em> \u015fi Ultimul Godot<\/em> (1991); Buzunarul cu p\u00e2ine<\/em> (1994), \u00een regia Nicolae Scarlat<\/strong>; Angajare de clovn<\/em> (2007), \u00een regia Louise D\u0103nceanu<\/strong>.<\/p>\n\n\n\n

Adina Suciu GIURESCU, doctor \u00een teatru, actri\u0163\u0103 la Teatrul Tineretului Piatra-Neam\u0163<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Matei Vi\u015fniec \u00eempline\u015fte 70 de ani \u00eentr-o lume care, paradoxal, seam\u0103n\u0103 tot mai mult cu cea pe care a descris-o \u00een piesele sale cu zeci de ani \u00een urm\u0103. R\u0103zboiul revine \u00een Europa, propaganda devine limbaj oficial, iar omul pare…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,501],"tags":[],"class_list":["post-28284","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-290-ianuarie-2026"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28284","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28284"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28284\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28287,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28284\/revisions\/28287"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28284"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28284"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28284"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}