{"id":28483,"date":"2026-03-20T11:25:57","date_gmt":"2026-03-20T11:25:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=28483"},"modified":"2026-03-20T11:28:51","modified_gmt":"2026-03-20T11:28:51","slug":"rememorari-nemtene-luna-martie-2026","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-luna-martie-2026\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri nem\u021bene \u2013 luna martie 2026"},"content":{"rendered":"\n<p>\u25a0 1\/1788 \u2013 n. <strong>Gheorghe Asachi<\/strong>, la Her\u0163a (d. 12.11.1869, Ia\u015fi), scriitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) \u015fi pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Filozofie, Litere \u015fi \u015etiin\u0163e (1803-1804). A pus bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Leg\u0103turile sale cu \u0162inutul Neam\u0163 s-au concretizat \u00een versuri, \u00een proz\u0103 sau \u00een piese de teatru inspirate de mitologia locurilor; prin \u00eenfiin\u0163area primelor \u015fcoli primare pe teritoriul de ast\u0103zi al Jude\u0163ului (Roman, Piatra \u015fi M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163), \u00een timp ce a fost \u201ereferendariu al epitropiei \u015fcoalelor\u201d (1820-1849). \u00cen prim\u0103vara anului 1841, a deschis, la V\u0103leni (azi anex\u0103 a Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163), Fabrica de H\u00e2rtie \u201ePet\u00adrodava\u201d, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de \u201emoara lui Asachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1839 \u2013 n. <strong>Ion Creang\u0103<\/strong>, la Humule\u015fti (d. 31.12.1889, Ia\u015fi).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1841 \u2013 n. <strong>Mihai Burada<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 7.11.1918, Roman), biolog. doctor \u00een medicin\u0103, compozitor, profesor. A absolvit Conservatorul, Ia\u015fi, Facultatea de Medicin\u0103 \u015fi \u015etiin\u0163e Naturale, Paris. \u00cen ultima parte a vie\u0163ii, s-a stabilit la Roman (prof. de geografie, la Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d). Membru fondator (1907) \u015fi pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Culturale \u201eMiron Costin\u201d din Roman (1907-1918). A creat peste 50 de opusuri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 8\/1911 \u2013 n. <strong>Emanuel Elenescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 17.06.2003), profesor, compozitor, considerat unul dintre cei mai mari dirijori din secolul al XX-lea (dirijor al Corului Academic Rom\u00e2n \u015fi al Orchestrei Simfonice a Radioteleviziunii Rom\u00e2ne). Turnee \u00een str\u0103in\u0103tate (Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria \u015f. a.); autor al multor opere muzicale pentru cor \u015fi orchestr\u0103 (\u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103 pentru vioar\u0103 \u015fi orchestr\u0103\u201d). La Piatra-Neam\u0163, \u00een organizarea de Liceului de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d se desf\u0103\u015foar\u0103, anual, Concursul Na\u021bional de Interpretare Muzical\u0103 \u015fi Coregrafie \u201eEmanuel Elenescu\u201d (2026 \u2013 edi\u0163ia XXXV-a).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 9\/1936 \u2013 n. <strong>Coralia-Leti\u0163ia Bunghez<\/strong>, la B\u00e2ra, Neam\u0163, profesoar\u0103, publicist\u0103. Dup\u0103 efectuarea studiilor: generale \u015fi liceale la Roman \u015fi Ia\u015fi (1943-1954), a urmat cursu\u00adrile Facult\u0103\u0163ii de Filologie -Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi (1954-1958). A predat la \u015ecoala General\u0103 din St\u0103ni\u0163a \u015fi la \u015ecoala Medie S\u0103b\u0103oani, Jude\u0163ul Neam\u0163, la licee din Bac\u0103u \u015fi din Piatra-Neam\u0163. A debutat editorial, \u00een 2003, cu lucrarea monografic\u0103 \u201eColegiul Na\u0163ional \u00abPetru Rare\u015f\u00bb \u2013 File de istorie (1969-1999)\u201d, urmat\u0103 de \u201ePasiune \u015fi culoare \u2013 Convorbiri cu Iulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d \u015fi \u201eMuzeul de Art\u0103 \u00abIulia H\u0103l\u0103ucescu\u00bb\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1904 \u2013 n. <strong>Dumitru D. Botez<\/strong>, la Roman (d. 5.10.1988, Bucure\u015fti), profesor universitar, compozitor, dirijor. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman, Conservatorul de Muzic\u0103 din Ia\u015fi (1929). Dirijor al Corului Radio \u015fi al Corului Filarmonicii \u201eGeorge Enescu, director muzical la Radio, rector al Conservatorului \u201eGeorge Enescu\u201d (1945-1974). Membru al Uniunii Compozitorilor (1949). Multe articole \u00een reviste de profil \u015fi \u00een presa cultural\u0103. Peste o sut\u0103 de lucr\u0103ri corale. Lucrarea \u201eTratatul de c\u00e2nt \u015fi dirijat coral\u201d este una de referin\u0163\u0103 pentru dirijori.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 13\/1831 \u2013 n. <strong>George-Radu Melidon<\/strong>, la Roman (d. 11.05.1897, Roman), profesor, prozator, poet \u015fi traduc\u0103tor. A \u00eenv\u0103\u0163at la Academia din Ia\u015fi. La Paris, a studiat matematica. Cuno\u015ftea germana, latina, franceza \u015fi greaca. Director general al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar din Rom\u00e2nia (1862-1864), primul director al \u015ecolii Normale din Bucure\u015fti (1867). La pensie (1881), s-a retras la Roman. A donat Prim\u0103riei Roman 228 de volume, s\u0103 se constituie \u00eentr-un \u00eenceput al bibliotecii publice (02.04.1885), conf. actul de dona\u0163ie. Lucr\u0103ri: \u201eReguli scurte de versifica\u0163ie rom\u00e2n\u0103\u201d, \u201eIstoria na\u0163ional\u0103 pentru popor\u201d, \u201eManualul \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1937 \u2013 n. <strong>Gheorghe Apostu<\/strong>, la Bozienii de Sus, Neam\u0163 (d. 2009, la Cluj), artist plastic. \u015ecoala Primar\u0103 \u00een satul natal, Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman, Institutul de Arte Plastice \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1962), cadru universitar la Academia de Arte Vizuale din Cluj (1962-1977). Prezent \u00een expozi\u0163ii jude\u0163ene, republicane \u015fi de grup peste hotare (Italia, Polonia, Grecia, Ungaria, Germania, Anglia, Japonia, Elve\u0163ia, U. R. S. S., Cehoslovacia, China, Egipt, Libia, Algeria). I se acord\u0103 o burs\u0103 de studii \u00een Italia (1974-1975). A pictat iconostasul de la paraclisul M\u0103n\u0103stirii Rohia \u2013 Maramure\u015f \u015fi icoane pentru Biserica M\u0103n\u0103stirii Po\u015faga, Alba (1985).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 14\/1907 \u2013 n. <strong>Mihai David-Ghind\u0103oani<\/strong>, la Ghind\u0103oani, Neam\u0163 (d. 17.03.1999, Ghind\u0103oani), \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, c\u0103rturar. A absolvit \u015ecoala Normal\u0103 de B\u0103ie\u0163i din Piatra-Neam\u0163. Colabor\u0103ri: <strong>\u201eApostolul\u201d<\/strong>, \u201eGraiul d\u0103sc\u0103limii\u201d din Sighi\u015foara \u015fi la alte reviste din Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti. C\u0103r\u0163i: \u201eAventurile lui Singurel\u201d, \u201eM\u00e2ndr\u0103 Basarabie, dulce Bucovina\u201d, \u201eCr\u00e2ncenul veac XX \u015fi ororile sale\u201d. S-a preocupat de publicarea manuscrisului \u0163\u0103ranului autodidact Toader I. \u015etefan (n. 1852), \u201eMemoriul meu\u201d (1974 \u015fi 1989). A l\u0103sat \u00een manuscris o lucrare monografic\u0103, \u201eVia\u0163a filozofului Vasile Conta\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 18\/1947 \u2013 n. <strong>Emil Nicolae<\/strong> (pseud. Emanuel Nadler), la Bac\u0103u, scriitor, publicist, specialist \u00een probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de art\u0103, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Filologie din Ia\u015fi. Colabor\u0103ri, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii \u015fi traduceri, la numeroase publica\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Scrieri: \u201ePoetul adormit \u00een dragoste\u201d, \u201eRostirea unui fluture-n lumin\u0103\u201d, \u201eStudii \/ Confesiuni \/ Capricii\u201d, \u201ePsihodrom\u201d, \u201eFemeia \u015fi femela\u201d, trilogia \u201eOmul de h\u00e2rtie\u201d, \u201eMortul perfect\u201d \u015fi \u201eParanoima\u201d, \u201eVictor Brauner \u2013 la izvoarele operei\u201d, \u201ePatimile dup\u0103 Victor Brauner\u201d, \u201eCearc\u0103n \u2013 poeme\u201d, \u201ePoezia nu e dec\u00e2t sl\u0103biciunea artei. Cu 6 deSemne \u015fi o copert\u0103 de Dinu Huminiuc\u201d, \u201eAutres caprices\u201d, grafic\u0103, Dumitru D. Bostan. \u201eVictor Brauner \u015fi \u00eenso\u0163itorii. Incursiuni \u00een avangard\u0103\u201d; \u201eAurel B\u0103e\u015fu. Album documentar\u201d; \u201eEmanuel spune\u201d; \u201eScriitori \u015fi arti\u015fti \/ Moderni \u015fi avangardi\u015fti \/ Evrei \u015fi rom\u00e2ni\u201d etc. Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Ia\u015fi, (2000 \u015fi 2023); Ordinul Meritul Cultural \u00een grad de <em>cavaler<\/em> (2004).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 19\/1958 \u2013 n. <strong>Gheorghe Cuciureanu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, cadru didactic, artist plastic, absolvent al Institutului \u201eIon Andreescu\u201d din Cluj-Napoca, pred\u0103 la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163. Debut expozi\u0163ional (1975). \u00cen 1998, emigreaz\u0103 \u00een Canada. Burse \u00een Germania \u015fi S. U. A. A expus \u00een str\u0103in\u0103tate: Personal Ar Exhibition-Youth Center, 1975; Flers, Atelier 7, Fran\u0163a, 1993; Saint Georges, Fran\u0163a, 1993; Prim\u0103ria din Almere, Olanda, 1996; Los Angeles, 1997; Torrance, California, 1997 \u015f. a.). Decora\u0163iuni murale la Capela \u201eSaint Georges\u201d (Fran\u0163a) \u015fi designul interior la Banca \u201eCozla\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23\/1912 \u2013 n. <strong>Geo Barton<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 10. 06. 1982, Bucure\u015fti), actor, absolvent al Conservatorului de Art\u0103 Dramatic\u0103, Bucure\u015fti (1941), a jucat la Teatrul \u201eConstantin Nottara\u201d din Satu Mare, la Teatrele Giule\u015fti \u0219i Municipal (\u201eBulandra\u201d), stabilindu-se, apoi, la Teatrul Na\u0163ional. A debutat \u00een cinematografie cu \u201eR\u0103sun\u0103 valea\u201d (1949) urmat de \u201eLa Moara cu Noroc\u201d (1950) \u015fi alte dou\u0103zeci \u015fi trei de pelicule din care amintim: \u201ePe r\u0103spunderea mea\u201d (1956), \u201eBijuterii de familie\u201d (1957), \u201ePortretul unui necunoscut\u201d (1960), \u201eDarclee\u201d (1961), \u201eTudor\u201d (1962), \u201eDacii\u201d (1967), \u201eFra\u0163ii Jderi\u201d (1973), \u201e\u015etefan cel Mare\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1938 \u2013 n. <strong>Mihai Agape<\/strong>, la S\u0103l\u0103geni-Groze\u015fti, Ia\u015fi, artist plastic, prozator. Studii: \u015ecoala Medie Tehnic\u0103 de Energie Electric\u0103 Ia\u015fi, \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103, Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi; debuteaz\u0103 cu o expozi\u0163ie la Casa Universitarilor (1969). Se transfer\u0103 la Piatra-Neam\u0163, deschide prima expozi\u0163ie personal\u0103 la Casa de Cultur\u0103 (1970), particip\u0103 la toate expozi\u0163iile organizate de Filiala U. A. P. Pred\u0103 desenul la \u015fcolile din Z\u0103ne\u015fti, la Casa Pionierilor din Piatra-Neam\u0163, arta fotografic\u0103, la \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103. A fost director al Clubului Copiilor (1990-1994). Este membru U. A. P. (2001). Debut \u00een literatur\u0103 cu un volum de proz\u0103 (2012). Numeroase expozi\u0163ii \u00een Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Premii la: Expozi\u0163ia Interjude\u0163ean\u0103 Boto\u015fani (1975) \u015fi la Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d (1999).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1949 \u2013 n. <strong>Diaconu Petru<\/strong>, la Dobreni, Neam\u0163, a efectuat studii libere de pictur\u0103 \u015fi a frecventat ocazional unele ateliere ie\u015fene. Din 1978, deschide expozi\u0163ii estivale \u00een diferite locuri din Mamaia, iar \u00een 1986, deschide la Ia\u015fi o expozi\u0163ie cu caracter retrospectiv. Se ocup\u0103 de adversiting \u015fi colaboreaz\u0103 la Revista \u201eFlac\u0103ra\u201d din Bucure\u015fti (1989). Deschide la Galeria \u201eTop Art\u201d din Piatra-Neam\u0163 expozi\u0163ia \u201eExerci\u0163ii de culoare I\u201d (2004) \u015fi \u201eExerci\u0163ii de culoare II\u201d (2005). Organizeaz\u0103 \u015fi deschide expozi\u0163ii personale la Beijing (2005), la Piatra-Neam\u0163 (2005\/2009).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1933 \u2013 n. <strong>Gheorghe Amaicei<\/strong>, pe Valea Crac\u0103ului (d. \u2013 31 aug. 2019, Piatra-Neam\u0163), profesor, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163 (1995 &#8211; 2019). Absolvent al \u015ecolii Normale de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163, al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 din Ia\u015fi. Cariera didactic\u0103: la \u015ecoala Medie Bicaz \u015fi \u015ecoala Nr. 3, Piatra-Neam\u0163. Metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor \u201eGazeta de matematic\u0103\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eC\u0103r\u0163i matematice\u201d, <strong>\u201eApostolul\u201d<\/strong>. Al\u0103turi de dr. Gheorghe Iacomi, a \u00eenfiin\u0163at Asocia\u0163ia \u201ePrietenii Ceahl\u0103ului\u201d (1980). Dup\u0103 1989, a re\u00eenviat Asocia\u0163ia \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u015fi, odat\u0103 cu ea \u015fi prin ea, au redob\u00e2ndit cele dou\u0103 imobile ale dasc\u0103lilor din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1633 \u2013 n. <strong>Miron Costin<\/strong>, la Ia\u015fi (d. 24. 12. 1691, Roman), cronicar, poet \u015fi traduc\u0103tor, a urmat Colegiul Iezuit din Bar \u015fi Cameni\u0163a. Revine \u00een \u0163ar\u0103 (1653) adus de c\u0103tre Iordache Cantacuzino, care \u00eel va sprijini \u00een cariera sa diplomatic\u0103. Dreg\u0103tor \u00een Divanul Domnesc. Dup\u0103 1660, va urca \u00een rang, p\u00e2n\u0103 la mare logof\u0103t cu o activitate diplomatic\u0103 bogat\u0103 \u00een solii, cu turcii, cu ungurii, cu polonezii \u015fi cu italienii. Intr\u00e2nd \u00een dizgra\u0163ia lui Constantin Cantemir, acesta va porunci decapitarea sa \u015fi a fratelui s\u0103u Velicico, porunc\u0103 \u00eendeplinit\u0103 la Roman, \u00een decembrie 1691. Opere: \u201eDe neamul moldovenilor&#8230;\u201d: \u201eDescrierea Moldovei \u015fi a \u0162erei Rom\u00e2ne\u015fti \u00een trei c\u00e2nturi, \u00een versuri polone\u201d; \u201eVia\u0163a lumii \u015fi stihuri \u00eempotriva Zavistiei\u201d; \u201eDespre poporul Moldovei \u015fi al \u0162erei Rom\u00e2ne\u015fti\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1942 \u2013 n. <strong>Eugen Tureschi<\/strong>, la Roman (d. 8.12.1988, la Piatra-Neam\u0163), profesor, ziarist, eseist, absolvent al Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Filozofie (sec\u0163ia ziaristic\u0103) a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1966). Ziarist la \u201eSteagul Ro\u015fu\u201d (Bac\u0103u) \u015fi \u201eCeahl\u0103ul\u201d (Piatra-Neam\u0163). A colaborat la: \u201eAteneu\u201d, \u201eCronica\u201d, \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eRom\u00e2nia literar\u0103\u201d, \u201eFlac\u0103ra\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 30\/1943 \u2013 n. <strong>Corneliu-Dan Borcia<\/strong>, la Sibiu (d. 16\/17.08.2014, Piatra-Neam\u0163), actor, absolvent al I. A. T. C. (1966). Din anul absolvirii a fost actor la T. T. din Piatra-Neam\u0163, unde a debutat \u00een spectacolul \u201eR\u0103zvan \u015fi Vidra\u201d. Director al institu\u0163iei (1995). Peste 50 de roluri \u00een: \u201eAct vene\u0163ian\u201d, \u201eTristan \u015fi Isolda\u201d, \u201eOmul cel bun din S\u00e2ciuan\u201d, \u201eWoyzeck\u201d, \u201eHarap-Alb\u201d, \u201eZigger-Zagger\u201d, \u201eTrei surori\u201d, \u201eO noapte furtunoas\u0103\u201d, \u201eZ\u00e2t, moarte, z\u00e2t\u201d, \u201eVicleniile lui Scapin\u201d \u015f. a. Ini\u0163iator al sintezei \u201e40 de ani de tinere\u0163e\u201d (repertoriul T. T., p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 31\/1924 \u2013 n. <strong>Iulia H\u0103l\u0103ucescu<\/strong>, la Tarc\u0103u, Neam\u0163 (d. 18.12.2007, Piatra-Neam\u0163), artist plastic, \u201edoamna acuarelei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neam\u0163, student\u0103 la Academia de Arte din Ia\u015fi, continu\u0103 la Institutul \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti. Membru U. A. P. (1954). Pre\u015fedinte al Cenaclului U. A. P. Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1975-1979. Peste 60 de expozi\u0163ii personale (1950 &#8211; 2007): Piatra-Neam\u0163, Roman \u015fi Ia\u015fi, Boto\u015fani, Bac\u0103u, Arad, T\u00e2rgovi\u015fte, T\u00e2rgu-Mure\u015f, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Mangalia, Medgidia, Suceava, Mamaia, Vaslui. A expus la Saloanele de Grafic\u0103 \u015fi Pictur\u0103 de la Bucure\u015fti; \u00een selec\u0163ii din str\u0103in\u0103tate: Praga, Cairo, Damasc, Atena, Moscova, Boston, Bagdad, Istanbul, Beijing, Sofia, Berlin. Retrospective (1984 &#8211; 2000): Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een Fran\u0163a, la Bayonne \u015fi Saint Pied. \u00cempreun\u0103 cu Simona Vasiliu-Chintil\u0103 a realizat un grafitto la Casa de Cultur\u0103 din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Hotelul \u201eRoman\u201d, din Roman. \u00cen anul 2004, s-a inaugurat Muzeul de Art\u0103 \u201eIulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d din Tarc\u0103u.<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin TOM\u0218A<\/em><\/strong><strong><em><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>(<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare \u015fi actualizare dup\u0103 <em>Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163<\/em>, un calendar alc\u0103tuit de <strong>Constantin TOM\u0218A<\/strong>, Editura Crigarux &amp; Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 1\/1788 \u2013 n. Gheorghe Asachi, la Her\u0163a (d. 12.11.1869, Ia\u015fi), scriitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) \u015fi pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Filozofie, Litere \u015fi \u015etiin\u0163e (1803-1804). A pus bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Leg\u0103turile sale cu&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-luna-martie-2026\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,503],"tags":[],"class_list":["post-28483","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-292-martie-2026"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28483","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28483"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28483\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28484,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28483\/revisions\/28484"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}