{"id":28642,"date":"2026-04-22T18:22:12","date_gmt":"2026-04-22T18:22:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=28642"},"modified":"2026-04-22T18:24:41","modified_gmt":"2026-04-22T18:24:41","slug":"rememorari-nemtene-luna-aprilie-2026","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-luna-aprilie-2026\/","title":{"rendered":"REMEMOR\u0102RI NEM\u021aENE \u2013 luna aprilie 2026"},"content":{"rendered":"\n<p>\u25a0 2\/1938, n. <strong>C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu<\/strong>, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26.09.2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la \u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, ambele din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963), \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Func\u0163ii: inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 1\/1944, n. \u2013 <strong>Florin Florescu<\/strong>, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (d. 5.12.2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei \u201e<strong>Apostolul<\/strong>\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 2\/1952 \u2013 n. <strong>Vladimir Tescanu<\/strong> (pseud. lui Viorel Buruian\u0103), la Tescani, Bac\u0103u (tat\u0103l din Dobreni, Neam\u0163), profesor de limba francez\u0103 la Piatra-Neam\u0163; scriitor, traduc\u0103tor, editor. Dup\u0103 absolvirea Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti (1975). A debutat cu proza scurt\u0103 \u201eSec\u0163ia\u201d, \u00een Revista \u201eAteneu\u201d (1985), iar editorial, cu romanul \u201ePalimpsest\u201d (1988), urmat de \u201eNegru \u015fi roz\u201d (1997). A tradus din F. Scott Fitzgerald (\u201eDincoace de Paradis\u201d \/ \u201eThis Side of Paradise\u201d, 1995), din William Blake, Aldous Huxley, William Styron \u015f. a. Este membru al ASPRO \u015fi al S. S. din Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 23 aprilie 1949 \u2013 n. <strong>Gheorghe Dumitroaia<\/strong> (d. 6.04.2016), eminent istoric, arheolog, cercet\u0103tor \u015fi muzeograf, directorul Complexului Muzeal al jude\u0163ului Neam\u0163. Dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Istorie \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi, \u00ee\u015fi ia doctoratul \u00een istorie, la Institutul Rom\u00e2n de Tracologie. \u00cen anul 1994 a creat <strong>Centrul Interna\u0163ional de Cercetare a Culturii Cucuteni<\/strong> \u015fi, pe 24 iunie 2005 a inaugurat un muzeu unic la nivel na\u0163ional \u2013 <strong>Muzeul de Art\u0103 Eneolitic\u0103 Cucuteni<\/strong> \u2013, cu cea mai bogat\u0103 colec\u0163ie de art\u0103 neo-eneolitic\u0103 din sud-estul Europei \u015fi de art\u0103 cucutenian\u0103 (decorativ\u0103 \u015fi figurativ\u0103) din \u00eentreaga lume. Lucr\u0103ri de specialitate, \u00een publica\u0163iile Muzeului \u015fi \u00een alte publica\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 5\/1882 \u2013 n. <strong>Maria S. Pallade<\/strong>, la Roman (d. 1957, Bucure\u015fti), scriitoare, profesoar\u0103 de lucru \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul secundar. A debutat \u00een adolescen\u0163\u0103. Scrieri: \u201eDin lanuri vii\u201d, 1926; \u201eDin umbra vie\u0163ii\u201d, 1927; \u201eNumerus Clausus\u201d, 1927; \u201eLucia\u201d, 1933; \u201ePe malul m\u0103rii\u201d, 1938; \u201eSuzana\u201d, 1939 \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 5\/1940 \u2013 n. <strong>Ioan Gherasim<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, memorialist, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ilor de Teologie (Bucure\u015fti, 1968) \u015fi de Filologie (Ia\u015fi, 1995). Hirotonit preot (24.06.1969), pe seama Parohiei V\u0103leni, Piatra-Neam\u0163, transferat la Parohia V\u00e2n\u0103tori, Piatra-Neam\u0163 (1.08.1981). A colaborat \u015fi a f\u0103cut parte din consiliul de redac\u0163ie al revistei \u201eCredin\u0163a neamului\u201d, Neam\u0163 (1990-2008). Coordonator, director \u015fi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra-Neam\u0163 (1996). C\u0103r\u0163i: \u201ePetru Pogonat. Medita\u0163iunile unui c\u0103lug\u0103r surghiunit\u201d, \u201eProfe\u0163ie mincinoas\u0103. Lamenta\u0163ie la un zid al pl\u00e2ngerii \u00een construc\u0163ie\u201d \u015fi \u201eBiblia pe \u00een\u0163eles\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 6\/1912, d. <strong>Leon Scully<\/strong>, la Ia\u015fi (n. 1853, Piatra-Neam\u0163), studii liceale, Facultatea de Medicin\u0103 din Montpellier si Facultatea de Medicin\u0103 din Paris. Doctor \u00een medicin\u0103 (1879), se \u00eentoarce la Ia\u015fi, profesor de anatomie si histologie la nou \u00eenfiin\u0163ata Facultate de Medicin\u0103, sus\u0163in\u00e2nd cursul inaugural de anatomie \u00een ziua de 1\/13 decembrie 1879. A fost primul decan al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103. Se formeaz\u0103 ca chirurg \u00een clinica profesorului Ludovic Russ senior \u015fi este numit profesor de chirurgie (1881), \u00eenfiin\u0163\u00e2nd a doua clinic\u0103 de chirurgie, unde abordeaz\u0103 chirurgia abdominal\u0103 \u015fi toraco-pulmonar\u0103, dar \u015fi neurochirurgia, fiind precursorul acestei specialit\u0103\u0163i. A introdus asepsia \u015fi antisepsia precum \u015fi radiologia la Spitalul \u201eSf\u00e2ntul Spiridon\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 7\/1953 \u2013 n. <strong>Daniel Corbu<\/strong>, la T\u00e2rgu-Neam\u0163, scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorial\u0103 \u201eIon Creang\u0103\u201d Ia\u015fi, absolvent al Liceului din Roznov \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Limba \u015fi Literatura Rom\u00e2n\u0103, Bucure\u015fti. A fost instructor la Casa de Cultur\u0103 din T\u00e2rgu-Neam\u0163. A ini\u0163iat \u015fi organizat Colocviile Na\u0163ionale de Poezie de la Neam\u0163. A fondat Casa de Editur\u0103 \u201ePanteon\u201d (1993), revista omonim\u0103 \u015fi Academia de Poezie din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, Revista \u201eFeed Back\u201d. Membru al U. S. Volume: \u201eNa\u015ftere vinovat\u0103\u201d; \u201eIntrarea \u00een scen\u0103\u201d; \u201ePreludiu pentru trompet\u0103 \u015fi patru pere\u0163i\u201d; \u201eDocumentele haosului\u201d; \u201eSpre fericitul nic\u0103ieri\u201d; \u201eC\u00e2ntece de am\u0103git \u00eentunericul\u201d; \u201eManualul bunului singuratic\u201d; \u201eIntimitatea public\u0103 a poeziei\u201d, \u201ePost\u00admodernismul pe \u00een\u0163elesul tuturor\u201d, \u201eEvanghelia dup\u0103 Corbu \u015fi alte poeme\u201d, \u201eNeoavangarda rom\u00e2neasc\u0103\u201d, \u201eUrmele lui Dumnezeu \u015fi alte povestiri\u201d, \u201e Via\u0163a de fiecare zi la Ia\u015fi, pe vremea lui Daniel Corbu, povestit\u0103 de el \u00eensu\u015fi\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 8\/2008 \u2013 d. <strong>Dan Cepoi<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, pictor (n. 21 iunie 1949, T\u00e2rgu-Neam\u0163).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 10\/1912 \u2013 n. <strong>Ilie Cleopa<\/strong> (din botez, Constantin), la Suli\u0163a, Boto\u015fani (d. 5.12.1998, M\u0103n\u0103stirea Sih\u0103stria, Neam\u0163), arhimandrit. C\u0103lug\u0103rit \u00een 1937, a fost considerat unul dintre cei mai cu har duhovnici din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea. Lucr\u0103ri: \u201eDespre credin\u0163a ortodox\u0103\u201d; \u201ePredici la praznice \u00eemp\u0103r\u0103te\u015fti \u015fi sfin\u0163i de peste an\u201d; \u201ePredici la Duminicile de peste an\u201d; \u201eDespre vise \u015fi vedenii\u201d; \u201eNe vorbe\u015fte P\u0103rintele Cleopa\u201d, predici \u015fi scrieri diverse.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 11\/1962 \u2013 n. <strong>Dumitri\u0163a Vasilca<\/strong> (pseud. Diana), la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, poet\u0103, absolvent\u0103 a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981) \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi (1985). Profesoar\u0103 \u00een Jude\u0163ul Harghita (1985-1989), expert metodist \u015fi director al C.C.D. Neam\u0163 (1991-2000), colaborator la Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj, Filiala Piatra-Neam\u0163 (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiul Tehnic (2010-2011) \u015fi la Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (2011-2012), la Liceul de Arte \u201eVictor Brauner\u201d, referent literar la T. T. (1989-1991), formator, mentor, metodist (din 2007). Fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a C.C.D. Neam\u0163 (1996), co-fondator al revistei \u201e<strong>Apostolul<\/strong>\u201d (1999). Debut cu versuri \u00een \u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu \u201eAproape amintiri\u201d (1997), urmat de \u201eDucatul inocen\u0163ei\u201d (2003). Colabor\u0103ri la: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 17\/1955 \u2013 n. <strong>Mariana Papar\u0103<\/strong>, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. \u00cen prezent, este stabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARIPA. Este membru U.A.P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 21\/1882 \u2013 d. <strong>Vasile Conta<\/strong>, la Bucure\u015fti \u015fi \u00eenhumat la Ia\u015fi, (n. 15.11.1845, Ghind\u0103oani, v. fi\u015fa lunii noiembrie).<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22.04.1943 \u2013 n. <strong>Utta-Siegrid K\u0151nig<\/strong>, la Posen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu un grupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii (ed. bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica efemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor&#8230; f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d, \u201eMai gr\u0103bit ca mine&#8230; un fluture alb\u201d, poeme \u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een r\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e trivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013 Albastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u2026\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben. Sub cea de-a doua raz\u0103\u2026 Itinerar spaniol \u015fi nu numai&#8230;\u201d \u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e \u00een stil tanka, \u201e&#8230;doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 22\/1850 \u2013 n. <strong>Veronica Micle<\/strong>, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3.08.1889, M\u0103n\u0103stirea V\u0103ratic, Neam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu (d. 1850), la T\u00e2rgu-Neam\u0163, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. La absolvirea \u015ecolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen f\u0103cea parte profesorul universitar (mai t\u00e2rziu, rector al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi) \u015etefan Micle, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 43 de ani, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u015fi vor avea dou\u0103 fete. \u00cen 1872, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, a fost sor\u0103 de caritate. Debut cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887, se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei tot \u00een 1887, apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 la: \u201eColumna lui Traian\u201d \u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eCurierul Olteniei\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d, \u201eLiteratorul\u201d, \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 24\/1946 \u2013 n. <strong>Dan Mironescu<\/strong>, la Bozieni, Neam\u0163, regizor. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din Roman, Institutul Politehnic, (1969), I. A. T. C. (1974) ambele din Bucure\u015fti. A fost regizor secund \u015fi realizator de film utilitar la Studioul Bucure\u015fti, apoi, din 1985, la Studioul \u201eAlexandru Sahia\u201d, unde a realizat numeroase filme documentare (\u201eRitmurile vie\u0163ii\u201d, \u201e\u00cen c\u0103utarea vie\u0163ii\u201d, \u201e\u015ecoala rom\u00e2neasc\u0103 de virusologie\u201d, \u201eLa Nord de Sarmisegetuza\u201d \u015f. a). Filme de fic\u0163iune: \u201eJachetele galbene\u201d, \u201eEroii nu au v\u00e2rst\u0103 \/ Fata din Str. Florilor\u201d, serial tv., \u201eDragoste \u015fi ap\u0103 cald\u0103\u201d \u015f. a.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 26\/1943 n. <strong>Viorel Tudose<\/strong> \u00een comuna G\u00e2rcina (d. 24.04.2013, Ia\u015fi), gazetar. Absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u015fi Facult\u0103\u0163ii de filologie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, Ia\u015fi. Redactor la sec\u0163ia cultural\u0103 a ziarului \u201eCeahl\u0103ul\u201d, apoi, mai mul\u0163i ani,&nbsp;&nbsp; a fost secretar de redac\u0163ie, \u201ef\u0103c\u0103tor de ziare\u201d, cum \u00eei pl\u0103cea lui s\u0103-\u015fi spun\u0103. Dup\u0103 1989 a condus ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u00een calitate de redactor \u015fef, apoi de director general. A scos, \u00een decembrie 1989, prima edi\u0163ie a cotidianului, una dintre pu\u0163inele din \u0163ar\u0103, \u00eentr-un moment incert \u015fi periculos. A f\u0103cut ziaristic\u0103 de calitate, f\u0103c\u00e2nd cele mai mici compromisuri timpului, dar a \u015fi crescut ziari\u015fti tineri, dup\u0103 1989, ajut\u00e2ndu-i s\u0103-\u015fi ia zborul prin propriile lor aripi. Viorel Tudose a fost, cu siguran\u0163\u0103, cel mai profesionist gazetar pe care l-a dat Neam\u0163ul ultimelor decenii. A fost, deopotriv\u0103, un sensibil poet \u2013 dar un poet ucis, ca mul\u0163i al\u0163ii, de gazet\u0103rie \u2013 care a paginat \u00een premier\u0103 \u201e\u015fcoala de poezie nem\u0163ean\u0103\u201d, cei mai mul\u0163i dintre scriitorii de azi ai locului debut\u00e2nd \u00een literatur\u0103 gra\u0163ie (\u015fi) lui Viorel Tudose. (<strong>m.z.<\/strong>)<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 28\/1936 \u2013 n. <strong>Dumitru D. Cojoc<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, profesor universitar inginer, doctor (1981). Dup\u0103 cursul primar \u015fi Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d \u00een localitatea natal\u0103, a absolvit Facultatea de Electrotehnic\u0103 de la Academia Tehnic\u0103 Militar\u0103, Bucure\u015fti (1960), apoi a urcat toate treptele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar. Autor a 12 c\u0103r\u0163i \u015fi cursuri (\u201eReceptoare de radioloca\u0163ie\u201d, \u201eReceptoare de frecven\u0163\u0103 \u00eenalt\u0103\u201d, \u201eDispozitive electronice\u201d \u015f. a.). Distins cu \u201eMeritul \u015etiin\u0163ific\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u25a0 29\/1965 \u2013 n. <strong>Lucian Tudorache<\/strong>, la Independen\u0163a, Gala\u0163i, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Ia\u015fi. Membru U.A.P. Expozi\u0163ii personale (2000-2008): Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163; colective (1990-2008): Bucure\u015fti, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163; interna\u0163ionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucr\u0103ri monumentale: \u201eGermina\u0163ie\u201d II, P\u00e2r\u00e2ul Rece; \u201eGermina\u0163ie\u201d, Sl\u0103nic Moldova; \u201eCompozi\u0163ie\u201d, H\u00e2rl\u0103u; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt\u201d, Piscul Gala\u0163i; \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d I, \u201eVictor Brauner\u201d, \u201eMihai Eminescu\u201d, Piatra-Neam\u0163; \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d, T\u00e2rgu-Neam\u0163; \u201eDuhul apelor\u201d, \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d II, Cucuteni Ia\u015fi; \u201eGala\u0163i; Compozi\u0163ie\u201d, Muzeul de Art\u0103 V\u00e2lcea; \u201eMedieval\u0103\u201d, Pia\u0163a Morii, Bistri\u0163a. Premii: Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Burs\u0103 UNESCO la Centrul European din Vene\u0163ia (2004).<\/p>\n\n\n\n<p><strong><em>Constantin TOM\u0218A<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>(<strong>N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare \u015fi actualizare dup\u0103 <em>Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163,<\/em> un calendar alc\u0103tuit de <strong>Constantin Tom\u015fa<\/strong>, Editura Crigarux &amp; Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u25a0 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26.09.2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la \u015ecoala Medie&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-nemtene-luna-aprilie-2026\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,504],"tags":[],"class_list":["post-28642","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-293-aprilie-2026"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28642","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=28642"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28642\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":28643,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/28642\/revisions\/28643"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=28642"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=28642"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=28642"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}