<\/p>\n\n\n\n
\u25a0 3\/1933\u2013 n. Maria-Dana Lovinescu<\/strong> (n. Crivetz), la Piatra-Neam\u0163 (d. 17. 11. 2012, Melbourne), ziarist, traduc\u0103tor literar, cunosc\u0103toare a 4 limbi, a urmat Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti; c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Radu Beligan (1952-1965), tat\u0103l unicei lor fiice, Anamaria Beligan. A publicat cronici de teatru \u00een mari cotidiene \u015fi reviste, numeroase reportaje \u015fi interviuri cu scriitori, regizori cu prec\u0103dere \u00een Revista \u201eTeatru\u201d, unde a lucrat ca redactor; redactor principal la Revista \u201eMagazin istoric\u201d, consilier cultural al Bibliotecii Americane. A p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia (1982), \u00eempreun\u0103 cu Anamaria, emigr\u00e2nd la Melbourne, unde a lucrat pentru Departamentul australian al imigra\u0163iei.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 7\/1850 \u2013 n. Constantin I. Istrati<\/strong>, la Roman (d. 29. 01. 1918, Paris), profesor universitar, doctor \u00een medicin\u0103 (1877) \u015fi \u00een chimie (1885), membru (1899) \u015fi pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne (1916-1918). A \u00eenfiin\u0163at Societatea Rom\u00e2n\u0103 de \u015etiin\u0163e (1890) \u015fi a editat primul num\u0103r al Buletinului acesteia (1892). Autor al biografiilor: Carol Davilla, Ion Ghica, Gheorghe Asachi, Theodor Aman. A colec\u0163ionat documente istorice (\u015etefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Petru Rare\u015f, Revolu\u0163ia din 1848, Unirea de la 1859). A fost deputat, senator, primar al Capitalei, ministru \u00een mai multe domenii.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 9\/1899 \u2013 n. Mihai En\u0103chescu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163 (d. 20. 02. 1977, Piatra-Neam\u0163), medic, doctor \u00een medicin\u0103. A urmat studiile primare \u015fi liceale \u00een localitatea natal\u0103 (Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d), apoi Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi; la \u00eendemnul lui Socrat Lalu, \u00ee\u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte studiile \u015ftiin\u0163ifice la Sorbona, unde ob\u0163ine titlul de doctor \u00een medicin\u0103. Mai mul\u0163i ani a fost medic asistent la Institutul Medico-Biologic din Paris. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103, medic primar, director la Spitalul din localitatea natal\u0103. Autor a numeroase articole \u015fi studii de specialitate \u00een revistele de \u015ftiin\u0163e medicale din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate, precum \u015fi al unui roman r\u0103mas \u00een manuscris.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 09\/2022 \u2013 d. la Piatra-Neam\u0163 Constantin Grasu<\/strong>, (n. 13.02.1937 la Tarc\u0103u, Neam\u0163), geolog, profesor universitar doctor (1969). A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi Facultatea de Geografie-Geologie, Ia\u015fi. A lucrat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din Piatra-Neam\u0163, cercet\u0103tor la Sta\u0163iunea \u201eStejarul\u201d, cadru didactic universitar. Peste 100 de lucr\u0103ri publicate \u00een presa de specialitate \u015fi mai multe volume \u00een nume propriu sau \u00een colaborare. Este autor al volumelor de memorialistic\u0103: \u201eVacan\u0163e pierdute\u201d, \u201eVacan\u0163e recuperate\u201d \u015fi \u201eRememor\u0103ri tardive\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 10\/1951 \u2013 n. Gabriel PLOSC\u0102<\/strong>, la Cetate, Dolj, inginer, profesor, lider sindical, director general al revistei Apostolul<\/em>. Absolvent al Insitutului Politehnic \u201eTraian Vuia\u201d din Timi\u015foara, gradul didactic I, acordat de Universitatea Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti (1993). Profesor la Colegiul Tehnic \u201ePetru Poni\u201d din Roman (1976-2008), distins cu Diploma \u201eGheorghe Laz\u0103r\u201d clasa \u00eent\u00e2i (2008). Participare la programe na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale de formare profesional\u0103 \u015fi sindical\u0103. Vicepre\u015fedinte al SLLICS Neam\u0163 (1991), pre\u015fedinte (2008-2023), apoi pre\u015fedinte de onoare. Vicepre\u015fedinte al FSLI (2002-2022). Pre\u015fedinte al Uniunii Jude\u0163ene a Sindicatelor Democratice Neam\u0163 (2000 \u2013 prezent). Membru al Biroului Executiv Na\u0163ional al CSDR (2002 – prezent). Manager de proiect POSDRU, Leonardo da Vinci \u015fi Erasmus+. Ini\u0163iatorul parteneriatului cu Federa\u0163ia sindical\u0103 din educa\u0163ie \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 Republica Moldova.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 11\/1930 \u2013 n. Eduard Covali<\/strong>, la Orhei, Basarabia (d. 2. 11. 2002, Piatra-Neam\u0163), teatrolog, scriitor, autorul statutului moral \u015fi artistic al Teatrului Tineretului. A absolvit I. A. T. C. \u201eI. L. Caragiale\u201d, cu \u00eentreruperi \u015fi, fiind condamnat politic, a lucrat pe diferite \u015fantiere de construc\u0163ii. La T. T., \u00eentre 1961-1992, este pictor-executant, secretar literar, director, regizor, consilier artistic. Debut publicistic \u00een revistele \u201eTeatrul\u201d \u015fi \u201eContemporanul\u201d (1957), \u015fi cu pseudonimul V. Negrea. Colabor\u0103ri: \u201eCeahl\u0103ul\u201d, \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, Ateneu\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d, \u201eApostolul<\/strong>\u201d, \u201eMeridianul Ozana\u201d, \u201eCredin\u0163a neamului\u201d \u015f. a. A dramatizat: \u201eVr\u0103jitorul din Oz\u201d, \u201eInim\u0103 rece\u201d, \u201eCartea junglei\u201d. Debut editorial cu \u201eTeatru\u201d: \u201eIon Creang\u0103 sau m\u0103razurile amintirilor\u201d, \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, \u201eBelerophon\u201d, \u201eAlb\u0103 ca z\u0103bava \u015fi cei 7 pitici\u201d. A fost membru al U. S.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 15\/916 \u2013 n. Constantin-Virgil Gheorghiu<\/strong>, la R\u0103zboieni, Neam\u0163 (d. 22. 06. 1992, Paris), poet, prozator, reporter. A absolvit Facultatea de Litere \u015fi Filozofie, Bucure\u015fti (1940). Debut cu versuri \u00een \u201eBilete de papagal\u201d \u015fi editorial, cu \u201eVia\u0163a de toate zilele\u201d (1937). \u00cen 1963, este hirotonit ca preot al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Paris. C\u0103r\u0163i \u00een \u0163ar\u0103: \u201eArd malurile Nistrului\u201d, \u201eCu submarinul la asediul Sevastopolului\u201d, \u201eCeasul de rug\u0103ciune\u201d, \u201eAm luptat \u00een Crimeea\u201d, \u201eUltima or\u0103\u201d; peste hotare (traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103): \u201eLa Vingt-cinqui\u00e8me heure\u201d; \u201eLa Cravache\u201d; \u201eLa Maison de Petrodava\u201d; \u201ePerahim\u201d \u015fi multe altele.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 17\/1978 \u2013 n., Cristina Petrariu<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163. Masterat \u00een Arte decorative la U.N.A. \u201eG. Enescu\u201d Ia\u015fi. Membru al UAP. Fondator (2010) \u015fi pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Culturale \u201eArte.Ro\u201d din Piatra-Neam\u0163. Organizeaz\u0103 cel mai important festival interna\u0163ional de arte plastice pentru copii \u015fi tineri din \u0163ar\u0103: Piatra-Neam\u0163 Creativ<\/em><\/strong>. Prezent\u0103 frecvent \u00een expozi\u0163ii colective \u015fi personale, numeroase particip\u0103ri la stagii de documentare \u015fi workshopuri interna\u0163ionale, curator de expozi\u0163ii, concursuri \u015fi festivaluri de art\u0103 plastic\u0103 ale elevilor, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate (Bitola \u2013 Macedonia, Nesebar \u2013 Bulgaria, Vene\u0163ia \u2013 Italia, Hong Kong \u2013 China, Evora \u2013 Portugalia). Premiul revistei<\/strong> \u201eApostolul\u201d<\/strong> (2016), Premiul Mentor pentru excelen\u0163\u0103 \u00een educa\u0163ie (2021).<\/p>\n\n\n\n \u25a0 18\/1960 \u2013 n. Ada Popovici<\/strong>, la Ia\u015fi, (d. 11.09.2017, Piatra-Neam\u0163), profesoar\u0103, eseist\u0103, publicist\u0103. Studii de filologie, regie de teatru, film \u015fi tv., jurnalistic\u0103. Doctor, magna cum laud\u00e6, \u00een \u015ftiin\u0163e filologice (2007), profesor la Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d din Piatra-Neam\u0163. Numeroase particip\u0103ri la simpozioane, conferin\u0163e \u015fi colocvii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Colabor\u0103ri: \u201eApostolul<\/strong>\u201d; \u201eMonitorul cultural \u015fi artistic de Neam\u0163\u201d, \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eRevista noastr\u0103\u201d, ASTRA \u015f. a. C\u0103r\u0163i: \u201ePoezia rom\u00e2neasc\u0103. Studiu teoretic \u015fi aplicativ\u201d; \u201eLimbajul dramatic \u015fi orizontul de a\u015fteptare estetic\u0103\u201d; \u201eRug\u0103ciuni pentru cei mici\u201d; \u201eLimb\u0103 \u015fi literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103. Comunicare. Proz\u0103. Dramaturgie\u201d; \u201eAlfabetul din pove\u015fti\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 19\/1953 \u2013 n. Viorel Nicolau<\/strong>, inginer, editor, anticar, filatelist, publicist. A absolvit Facultatea Tehnologia Construc\u0163iilor de Ma\u015fini, Bra\u015fov, inginer la \u00ce. M. \u201eCeahl\u0103u\u201d \u015fi profesor-inginer la Grupul \u015ecolar de Construc\u0163ii. Din 1991, devine librar, anticar, atestat de Ministerul Culturii. A \u00eenfiin\u0163at, \u00een Piatra-Neam\u0163, prima libr\u0103rie-anticariat privat\u0103. Este recunoscut ca un bun colec\u0163ionar de c\u0103r\u0163i po\u015ftale ilustrate. Membru \u00een diferite comitete \u015fi comisii filatelice. Organizator a peste dou\u0103zeci de edi\u0163ii ale Simpozionului na\u0163ional de cartofilie de la Piatra-Neam\u0163; este pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Filateli\u015ftilor Neam\u0163. A editat sute de c\u0103r\u0163i (prin propria-i editur\u0103 \u201eCetatea Doamnei\u201d), autor, coautor sau colaborator la peste 30 de c\u0103r\u0163i, \u00eengrijitor de edi\u0163ii. Colaborator la toate publica\u0163iile din Neam\u0163.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 20\/1953 \u2013 n. Ioan Amironoaie<\/strong>, la Timi\u015foara, profesor, compozitor, ziarist, absolvent al Conservatorului \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj. Peste 30 de ani de activitate la catedr\u0103 \u00een Jude\u0163ul Neam\u0163, ziarist (\u201eRealitatea Press\u201d \u015fi \u201eMonitorul de Neam\u0163\u201d), colabor\u0103ri la radio \u015fi tv., la: \u201eAc\u0163iunea\u201d, \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d, \u201eMonitorul de Roman\u201d, \u201eOchiul public\u201d (Neam\u0163), \u201eConvorbiri literare\u201d, \u201eActualitatea muzical\u0103\u201d, \u201eBravo\u201d, \u201eSalut\u201d. Interpret \u015fi compozitor (piese muzicale difuzate pe posturile de televiziune centrale \u015fi locale). Premii pentru proz\u0103 (\u201eSadoveniana\u201d); al revistei \u201eTribuna\u201d. Dou\u0103 volume din ciclul \u201ePrivilegii\u201d (2004, 2005), alc\u0103tuite din interviuri cu mari personalit\u0103\u0163i din lumea muzical\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 22\/1974 \u2013 n. Mihai Floroaia<\/strong>, profesor la Colegiul Tehnologic \u201eSpiru Haret\u201d Piatra-Neam\u0163. Licen\u0163iat al Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d Ia\u015fi, Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 (1997). Doctor \u00een Teologie (2010), cu distinc\u0163ia Magna cum Laude, la Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d Cluj-Napoca. Specializarea Istorie<\/em> (conversie profesional\u0103) la Facultatea de Istorie \u015fi Filosofie a UBB (2024). C\u0103r\u0163i: Inchizi\u0163ia \u00eentre mit \u015fi realitate<\/em>, (2016), Inchizi\u0163ia \u00een Europa<\/em> (2001), Rolul metodei didactice \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul religios<\/em> (2004). Numeroase studii \u015fi articole de specialitate. Stagii de cercetare doctoral\u0103 \u015fi postdoctoral\u0103 la Universitatea Catolic\u0103 din Louvain-la-Neuve (Belgia), la Universitatea Mis\u00e9ricorde din Fribourg (Elve\u0163ia) \u015fi Universitatea \u201eBabe\u015f-Bolyai\u201d. Formator-consilier ARACIP, mentor, formator, evaluator na\u0163ional la Agen\u0163ia de Credite \u015fi Burse de Studii, evaluator de manuale \u015fcolare. Colaborator al revistei \u201eApostolul<\/strong>\u201d (din 2004), redactor al acesteia (din 2010, \u00een prezent). Membru al UZPR din 2020.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 24\/1916 \u2013 n. Aurel Giroveanu<\/strong>, la Girov, Neam\u0163 (d. 2. 04. 2001, Bucure\u015fti), pianist, dirijor \u015fi compozitor. Studii la Conservatorul \u201eEgizio Massini\u201d, Bucure\u015fti (1933-1937), S-a perfec\u0163ionat cu Tudor Ciortea (forme muzicale) \u015fi cu Ion Dumitrescu (compozi\u0163ie) la cursurile U. C. M. (1954-1955). A fost redactor la Radiodifuziunea Rom\u00e2n\u0103 (1949-1950), pianist \u015fi dirijor al Orchestrei \u201eAurel Giroveanu\u201d, Bucure\u015fti (1949-1954). A compus muzic\u0103 u\u015foar\u0103, de film, coral\u0103. Premiul Juriului la Festivalul de Muzic\u0103 U\u015foar\u0103 de la Mamaia (1966). Ordinul Muncii cl. a III-a, Ordinul Meritul Cultural cl. a III-a, Premiul U. C. M. (1972). Colabor\u0103ri: \u201eContemporanul\u201d, \u201eInforma\u0163ia Bucure\u015ftiului\u201d, \u201eRom\u00e2nia liber\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 27\/1937 \u2013 n. Nicolae Florian<\/strong>, la V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, animator cultural, publicist, absolvent al \u015ecolii Pedagogice din Piatra-Neam\u0163 (1956, \u015fef de promo\u0163ie). A predat la \u015fcolile din: P\u0103str\u0103veni, Boi\u015ftea, Petricani, Lunca (director), V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163. A fost director al C\u0103minului Cultural (1968-1978); primar (1990-1992) \u015fi consilier comunal p\u00e2n\u0103 \u00een 2008. Cet\u0103\u0163ean de onoare al comunei natale (2007). Colabor\u0103ri: Revista \u201eApostolul\u201d. Este autor al \u201eMonografiei Comunei V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163\u201d (2006), lucrare important\u0103 pentru informa\u0163iile despre locuri \u015fi institu\u0163ii din preajma localit\u0103\u0163ii V\u00e2n\u0103tori (M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, Cetatea-Neam\u0163, M\u0103n\u0103stirile Secu \u015fi Sih\u0103stria \u015f. a.) \u015fi despre mul\u0163i intelectuali care au tr\u0103it pe aceste locuri.<\/p>\n\n\n\n \u25a0 29\/1974 \u2013 n. Adrian G. Romila<\/strong>, la Piatra-Neam\u0163, publicist, prozator, eseist, a absolvit Facultatea de Litere a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi (1998); doctor \u00een folclor \u015fi antropologie cultural\u0103 (2005), profesor la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. A publicat c\u0103r\u0163ile: Imaginea Raiului \u00een cultura popular\u0103. Eseu de antropologie<\/em> (2009), premiul pentru debut USR, Ia\u015fi; De-a dragostea \u015fi drumul. Sta\u0163ii de lectur\u0103<\/em>, eseuri (2010); \u00cen drum spre sud. Roman de aventur\u0103<\/em> (2012); Radio \u00een z\u0103pad\u0103<\/em>, povestiri (2014); Pira\u0163i \u015fi cor\u0103bii. Incursiune \u00eentr-un posibil imaginar al m\u0103rii<\/em>, eseu (2015); Mici schimb\u0103ri \u00een via\u0163\u0103<\/em>, povestiri (2016); Zeppelin<\/em>, roman (2017); Apocalipsis<\/em>, roman, (2019), Efectul \u00eendelungat al pasiunilor de tinere\u0163e<\/em>, eseuri, (2020); Acas\u0103, departe<\/em> (2023); Jean Bart. Argonautul<\/em> (2024). Prezent \u00een antologii literare prestigioase, c\u00e2\u015ftig\u0103tor al mai multor premiile literare, recent \u2013 Premiul Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia, 2024 pentru romanul Acas\u0103, departe<\/strong>. Este membru al Uniunii Scriitorilor \u015fi al PEN Club Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n Constantin TOM\u0218A<\/em><\/strong><\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n (N. R.<\/strong> \u2013 Prelucrare \u015fi actualizare dup\u0103 Personalit\u0103\u0163i ale culturii din jude\u0163ul Neam\u0163<\/em>, un calendar alc\u0103tuit de Constantin Tom\u015fa<\/strong>, Editura Crigarux & Cetatea Doamnei, Piatra-Neam\u0163, 2014).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u25a0 3\/1933\u2013 n. Maria-Dana Lovinescu (n. Crivetz), la Piatra-Neam\u0163 (d. 17. 11. 2012, Melbourne), ziarist, traduc\u0103tor literar, cunosc\u0103toare a 4 limbi, a urmat Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u0163ii Bucure\u015fti; c\u0103s\u0103torit\u0103 cu Radu Beligan (1952-1965), tat\u0103l unicei lor fiice, Anamaria Beligan.…<\/p>\n