{"id":29291,"date":"2026-09-21T15:05:12","date_gmt":"2026-09-21T15:05:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=29291"},"modified":"2026-09-21T15:05:12","modified_gmt":"2026-09-21T15:05:12","slug":"nasc-si-la-moldova-oameni-junimistul-stefan-g-vargolici-un-enciclopedist-nemtean-la-marile-universitati-europene","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/nasc-si-la-moldova-oameni-junimistul-stefan-g-vargolici-un-enciclopedist-nemtean-la-marile-universitati-europene\/","title":{"rendered":"Nasc \u015fi la Moldova oameni: Junimistul \u015etefan G. V\u00e2rgolici, un enciclopedist nem\u0163ean la marile universit\u0103\u0163i europene"},"content":{"rendered":"
\n
\"\"<\/a><\/figure>\n<\/div>\n\n\n

Supranumit Pan\u0103 de fier<\/em>, junimistul \u015etefan G. V\u00e2rgolici a l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe t\u0103r\u00e2m literar \u015fi cultural, \u00een mult prea pu\u0163inii ani de via\u0163\u0103, fiind o figur\u0103 central\u0103 \u00een peisajul academic valah din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.<\/p>\n\n\n\n

A fost prieten cu Mihai Eminescu, profesor al lui Nicolae Iorga \u015fi unul dintre cei mai aprecia\u0163i intelectuali care au racordat Rom\u00e2nia la marile spa\u0163ii culturale europene.<\/p>\n\n\n\n

Critic literar, poet, traduc\u0103tor, publicist, profesor universitar, a devenit \u00een anul 1887 membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen istoria literar\u0103 este recunoscut drept primul rom\u00e2n care a tradus direct din limba spaniol\u0103 fragmente extinse din capodopera lui Cervantes, \u201eDon Quijote de la Mancha\u201d, publicate \u00eentre 1882 \u015fi 1891, \u00een revista \u201eConvorbiri literare\u201d \u015fi \u00een ziarul \u201eTimpul\u201d. Cel mai neobosit dintre to\u0163i a fost \u015etefan V\u00e2rgolici, traduc\u00e2nd c\u00e2nd din Byron \u015fi Schiller, c\u00e2nd din Moli\u00e8re sau Lamartine. El \u015fi-a legat meritul de \u00eentoarcerea pe rom\u00e2ne\u015fte a lui Don Quijote de la Mancha. Limba lui V\u00e2rgolici e fireasc\u0103, e a unui cunosc\u0103tor con\u015ftiincios; traducerea lui ar trebui editat\u0103 din nou \u015fi r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een locul at\u00e2tor traduceri f\u0103r\u0103 valoare<\/em>. (Convorbiri literare<\/em>, 1 ianuarie 1927, nr. 1-4, nr. jubiliar, p.210).<\/p>\n\n\n\n

Colaborator al Revistei \u201eConvorbiri literare\u201d, \u00eenc\u0103 de la primele numere, apare \u00eentre cele 74 de figuri majore ale Societ\u0103\u0163ii \u201eJunimea\u201d, toate personalit\u0103\u0163i marcante ale literaturii secolului al XIX-lea, dup\u0103 cum reiese din fotografiile alipite \u00een faimosul portret de grup din atelierul lui Nestor Heck, la Ia\u015fi, \u00een 1883 (din alte surse 1882).<\/p>\n\n\n\n

Prietenia cu Mihai Eminescu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Prieten \u015fi mare admirator al lui Mihai Eminescu, a colaborat cu poetul nepereche \u00eentre mai\/iunie 1876 \u015fi noiembrie 1877, \u00een redac\u0163ia ziarului Curierul de Ia\u015fi<\/em>. Eminescu era redactor-administrator \u015fi corector, iar V\u00e2rgolici, coproprietar. La 26 ianuarie 1887, \u00eei scria lui Iacob Negruzzi, pe atunci senator de Ia\u015fi, solicit\u00e2nd sprijin financiar pentru Eminescu, aflat la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163: Eminescu care e la Niam\u0163u e cu totul bine, dar dac\u0103 ar veni \u00een Ia\u015fi, n-ar avea cu ce tr\u0103i. Nu s-ar putea face ceva pentru d\u00e2nsul? Vr\u2019o rent\u0103 viager\u0103, vr\u2019o recompens\u0103 na\u0163ional\u0103? s\u2019au vr\u2019o pensiune de la vr\u2019un bog\u0103ta\u015f de pe acolo? E o adev\u0103rat\u0103 ru\u015fine pentru \u0163ar\u0103 ca un aseminea om s\u0103 nu aib\u0103 cu ce tr\u0103i \u00een via\u0163\u0103 c\u00e2nd numele lui va tr\u0103i c\u00e2t veacurile<\/em>. Abia \u00een 1888, academicianul Iacob Negruzzi a propus un proiect de lege pentru acordarea unei pensii de stat lui Mihai Eminescu, iar Parlamentul Rom\u00e2niei a aprobat ulterior o pensie lunar\u0103 de 250 de lei. Decretul regal de promulgare a fost \u00eens\u0103 semnat la 12 februarie 1889, cu doar c\u00e2teva luni \u00eenainte de moartea poetului.<\/p>\n\n\n\n

Profesorul lui Nicolae Iorga<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015etefan V\u00e2rgolici a \u00een\u0163eles foarte devreme remarcabila valoare a lui Nicolae Iorga, cel care avea s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai mari istorici \u015fi c\u0103rturari ai Rom\u00e2niei. \u00cen decembrie 1889, V\u00e2rgolici, care-i fusese profesor la facultate \u015fi membru \u00een comisia de examinare lui Nicolae Iorga, expediaz\u0103 lui Iacob Negruzzi o scrisoare \u00een care \u00ee\u015fi exprima admira\u0163ia pentru excep\u0163ionala capacitate intelectual\u0103 a savantului de mai t\u00e2rziu, pe atunci un student \u00een v\u00e2rst\u0103 de numai 18 ani \u015fi jum\u0103tate.<\/p>\n\n\n\n

\u201eIubite amice,<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103 cu scrisoarea mea, pleac\u0103 la Minister o peti\u0163ie a t\u00e2n\u0103rului Neculai Iorga care cere o suplinire de catedr\u0103 la liceul din Foc\u015fani, cursul superior, de limba rom\u00e2n\u0103 sau latin\u0103, suplinite actual de aceea\u015fi persoan\u0103. Acest t\u00e2n\u0103r Iorga a trecut ieri licen\u0163a \u00een litere, sec\u0163ia istorico-literar\u0103, cu un succes extraordinar de str\u0103lucit, dup\u0103 ce a urmat, fiind elev al \u015ecoalei Normale de aice, numai un an cursurile facult\u0103\u0163ii noastre de litere. \u00cen iunie trecut, el a dat toate examenele anului I, numai cu bile albe \u015fi acum la \u00eenceputul anului curent, c\u0103p\u0103t\u00e2nd de la Consiliul facult\u0103\u0163ii, dispensa de inscrip\u0163iuni, a dat \u015fi restul examenelor de doi ani \u015fi \u00een sf\u00e2r\u015fit examenul general de licen\u0163\u0103 fiind admis Magna cum laude<\/em>. Este un b\u0103iet cu des\u0103\u00adv\u00e2r\u015fire distins, cum n-am avut \u015fi probabil mult timp nu vom avea \u00een facultatea noastr\u0103, un adev\u0103rat fenomen \u015fi ca memorie \u015fi ca putere de judecat\u0103 \u015fi are numai 18 ani jum\u0103tate. (…) El a f\u0103cut admira\u0163ia noastr\u0103 a tuturora \u015fi ar merita s\u0103 se creeze o burs\u0103 anume pentru d\u00e2nsul. Solicitez recomandarea \u015fi ajutorul t\u0103u pentru acest t\u00e2n\u0103r\u201d. (Revista Astra<\/em>, 1 noiembrie 1972, nr. 11, p. 7). Mai t\u00e2rziu, Iorga avea s\u0103 vorbeasc\u0103 despre profesorii s\u0103i cu recuno\u015ftin\u0163\u0103, m\u0103rturisind c\u0103 le-a dat ascultarea cuvenit\u0103 \u015fi c\u0103 nu a existat vreunul de la care s\u0103 nu fi \u00eenv\u0103\u0163at ceva: \u201eDe la mul\u0163i, m-am \u00eencredin\u0163at pe urm\u0103, c\u0103 aveam de \u00eenv\u0103\u0163at \u015fi mai mult\u201d (Ibidem Revista Astra<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

Student la \u00c9cole Normale Sup\u00e9rieure<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015etefan G. V\u00e2rgolici s-a n\u0103scut la 13 octombrie 1843, \u00een comuna Borle\u015fti, din jude\u0163ul Neam\u0163, p\u0103rin\u0163ii s\u0103i fiind agricultori.<\/p>\n\n\n\n

A frecventat \u015ecoala Domneasc\u0103 nr. 1 de b\u0103ie\u0163i din Piatra-Neam\u0163, apoi, a urmat la Ia\u015fi, cursurile secundare la Academia Mih\u0103ilean\u0103, iar pe cele superioare la Facultatea de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, ob\u0163in\u00e2nd licen\u0163a \u00een anul 1864.<\/p>\n\n\n\n

Datorit\u0103 inteligen\u0163ei sale excep\u0163ionale, a beneficiat de burse de studiu \u00een str\u0103in\u0103tate. Mai \u00eent\u00e2i \u00een Spania unde, timp de un an, a aprofundat limba \u015fi literatura spaniol\u0103, devenind unul dintre primii mari hispani\u015fti rom\u00e2ni. \u00cen 1865 a plecat la Paris, fiind admis la celebra \u00c9cole Normale Sup\u00e9rieure<\/strong>. Aici s-a impus rapid prin st\u0103p\u00e2nirea deosebit\u0103 a limbilor clasice, greaca veche \u015fi latina, devenind doctor \u00een litere, \u201efiind unul dintre pu\u0163inii rom\u00e2ni, care au izbutit s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een acest loca\u015f de erudi\u0163iune. Mul\u0163i dintre profesorii \u015fi litera\u0163ii cari fac azi fal\u0103 Franciei, au fost colegii lui V\u00e2rgolici, onor\u00e2ndu-i cu prietenia lor\u201d (Opinia<\/em>, 30 iulie 1897, nr. 76, p.3). Cu sprijinul lui Titu Maiorescu, \u015fi-a continuat preg\u0103tirea \u00een Germania, efectu\u00e2nd stagii de specializare la W\u00fcrzburg \u015fi Berlin.<\/p>\n\n\n\n

Profesor \u015fi \u00eentemeietor al studiilor de romanistic\u0103 la Ia\u015fi<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00centors \u00een \u0163ar\u0103, V\u00e2rgolici avea s\u0103 joace un rol esen\u0163ial \u00een dezvoltarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului universitar ie\u015fean. \u00centre 1876 \u015fi 1897, a predat la Facultatea de Litere din Ia\u015fi istoria limbilor neolatine \u015fi istoria literaturii franceze, contribuind la dezvoltarea studiilor de romanistic\u0103 la Universitatea din Ia\u015fi. \u201eTemperament viguros \u015fi muncitor, cursurile sale de limba \u015fi literatura francez\u0103, de la Facultatea de litere din Ia\u015fi erau urmate cu un \u00eencordat interes de studen\u0163i, cari admirau mult metoda \u015fi modul s\u0103u de expunere\u201d (Ibidem Opinia<\/em>).<\/p>\n\n\n\n

\u00centre 1891 \u015fi 1895 a ocupat func\u0163ia de inspector general al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului secundar, fiind apreciat pentru corectitudinea cu care evalua activitatea corpului didactic.<\/p>\n\n\n\n

A contribuit la dezvoltarea instrumentelor de lucru necesare elevilor \u015fi studen\u0163ilor, elabor\u00e2nd numeroase lucr\u0103ri didactice, printre care \u201eGramatica limbei latine\u201d, publicat\u0103 \u00een 1875.<\/p>\n\n\n\n

A decedat la 53 de ani<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u015etefan G. V\u00e2rgolici a murit la 29 iulie 1897, la v\u00e2rsta de 53 de ani, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Cimitirul \u201eEternitatea\u201d din Ia\u015fi.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 decesul s\u0103u, Anton Naum, un alt junimist cu r\u0103d\u0103cini nem\u0163ene (este \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een cimitirul din C\u00e2nde\u015fti), a preluat catedra acestuia de limba \u015fi literatura francez\u0103 din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d, aduc\u00e2ndu-i omagii. Cuno\u015ftin\u0163ele sale enciclopedice, activitatea sa erau cunoscute de to\u0163i; traducerile sale din clasicii latini \u015fi francezi erau considerate ca cele mai bune, c\u0103r\u0163ile sale didactice ca cele mai folositoare, articolele sale de critic\u0103 ca cele mai instructive \u015fi mai independente, stilul s\u0103u c\u0103p\u0103tase titlul de \u00abPan\u0103-de-fier\u00bb. Mari calit\u0103\u0163i, f\u0103r\u0103 \u00eendoeal\u0103! Neatins de nici-o ambi\u0163iune care nu era \u00een interesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, strein de orice ocupa\u0163ie care nu era \u00een interesul instruc\u0163iunii, singurul s\u0103u obiectiv era \u015fcoala, singura sa bucurie era familia, singura sa distrac\u0163ie \u015fi singurul s\u0103u repaos era societatea intim\u0103 a c\u00e2torva adev\u0103ra\u0163i prieteni, pentru care inima sa era totdeauna deschis\u0103<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

\u015ei Academia Rom\u00e2n\u0103, prin vocea istoricului \u015fi filosofului A.D. Xenopol, i-a eviden\u0163iat calit\u0103\u0163ile: \u201e\u015etefan V\u00e2rgolici era cu at\u00e2t mai pre\u0163ios element \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, cu c\u00e2t el se \u00een\u0103l\u0163ase la acest\u0103 \u00eensemnat\u0103 posi\u0163iune din straturile cele mai vechi ale na\u0163iunii, din r\u0103ze\u015fi, \u015fi adusese \u00een sferele culturalei acel cuget s\u0103n\u0103tos \u015fi original care este patrimoniul talpei casei n\u00f2stre!\u201d.<\/p>\n\n\n\n

\u015etefan G. V\u00e2rgolici a l\u0103sat \u00een urm\u0103 o oper\u0103 divers\u0103, care cuprinde poezie, critic\u0103 literar\u0103, traduceri, publicistic\u0103 \u015fi lucr\u0103ri didactice.<\/p>\n\n\n\n

Violeta MO\u015eU<\/em><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Supranumit Pan\u0103 de fier, junimistul \u015etefan G. V\u00e2rgolici a l\u0103sat urme ad\u00e2nci pe t\u0103r\u00e2m literar \u015fi cultural, \u00een mult prea pu\u0163inii ani de via\u0163\u0103, fiind o figur\u0103 central\u0103 \u00een peisajul academic valah din a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea.…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,508],"tags":[],"class_list":["post-29291","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-287-septembrie-2026"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29291","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=29291"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29291\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":29293,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/29291\/revisions\/29293"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=29291"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=29291"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=29291"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}