Prin defini\u0163ie, omul de la catedr\u0103 \u015ftie tot. E tob\u0103 de carte, cunoa\u015fte \u015fi \u201en\u201d limbi str\u0103ine. La liceu a fost numai premiant, iar la facultate \u015fef de promo\u0163ie. Marf\u0103 de marf\u0103. Ajuns \u201edomn\u201d la ora\u015f, printre domni, vrea s\u0103 lumineze tineretul \u201eviitorul \u0163\u0103rii\u201d [Sanchi!]. Dac\u0103 pred\u0103 \u015fi matematic\u0103, treaba devine criminal\u0103. Se \u015ftie, matematica nu poate fi \u00eengurgitat\u0103 de oricine. Trebuie s\u0103 ai chemare pentru a\u015fa ceva. De aceea mul\u0163i liceeni o ignor\u0103 sublim, de\u015fi promoveaz\u0103.
\nDemult, demult am avut un prof de mate tare curios. Era ciudat, cu un comportament straniu. Cu reac\u0163ii nea\u015fteptate, derutante, de aceea a\u015fteptam ora de matematic\u0103 ca judecata de apoi. St\u0103team \u00een picioare la marginea b\u0103ncilor \u015fi ne rugam Celui de Sus, s\u0103 ne fereasc\u0103 de \u201eceasul r\u0103u\u201d. \u0162i-ai g\u0103sit. Profesorul ap\u0103rea \u00eencruntat, furios, pus pe mizerii m\u0103runte. Dac\u0103 z\u0103rea vreun elev f\u0103c\u00e2nd cruce, scandalul era gata. \u00cei c\u00e2rpea dou\u0103 perechi zdravene de palme, zic\u00e2ndu-i: \u201eCe sunt eu m\u0103, Satana, de faci cruce c\u00e2nd m\u0103 vezi?\u201d \u015ei \u00eencepea supliciul. Trei \u201evictime\u201d erau scoase \u201ela ecranul negru\u201d \u015fi jumulite cum trebuie. Fiecare \u00een p\u0103tr\u0103\u0163ica lui, sub privirile dure ale profului. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eei apostrofa: \u201eb\u0103, e\u015fti un zero\u201d, \u201eba nu, un zero absolut\u201d\u2026 \u015fi le st\u00e2lcea \u015fi numele. Lui C\u0103pi\u0163\u0103 \u00eei zicea C\u0103chi\u0163\u0103, lui Bojin, Borvin iar lui Micu, Nimicu. Teroare mare. Numai vorbe de os\u00e2nd\u0103.
\n\u00centr-o astfel de or\u0103, un coleg ghidu\u015f, talentat la desen a \u00eenceput s\u0103-l picteze pe \u201edictator\u201d. \u015ei-a introdus stiloul \u00eentre degetele de la piciorul drept, a a\u015fezat caietul pe podea \u015fi d\u0103-i. Portretul prindea contur clar, reu\u015fit. Cum-necum, proful l-a z\u0103rit. Mam\u0103\u0103\u0103\u0103!!! S-a repezit cu ferocitate, ca un hultan \u00een porumbei. Ce a urmat e greu de povestit. \u00cemi amintesc doar c\u0103 \u201epenelul\u201d \u2013 stiloul pictorului a zburat prin aer \u015fi s-a \u00eenfipt \u00een perete, oscil\u00e2nd \u00een sus \u015fi \u00een jos. \u00cen anul urm\u0103tor, spre u\u015furarea noastr\u0103 am f\u0103cut matematica cu o doamn\u0103, o mare doamn\u0103. Dumnezeu s-o odihneasc\u0103, c\u0103 ne-a trecut pe to\u0163i, chiar \u015fi pe cei cleio\u015fi. Dom\u2019 profesor, \u00een schimb a fost delicios, \u00een tic\u0103lo\u015fie!<\/p>\n
Dumitru RUSU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prin defini\u0163ie, omul de la catedr\u0103 \u015ftie tot. E tob\u0103 de carte, cunoa\u015fte \u015fi \u201en\u201d limbi str\u0103ine. La liceu a fost numai premiant, iar la facultate \u015fef de promo\u0163ie. Marf\u0103 de marf\u0103. Ajuns \u201edomn\u201d la ora\u015f, printre domni, vrea s\u0103…<\/p>\n