Se \u015ftie c\u0103 limba este \u00eentr-o continu\u0103 schimbare, iar perioadele de mare efervescen\u0163\u0103 creatoare (descoperiri, inova\u0163ii, noi tehnologii, evenimente deosebite, mi\u015fc\u0103ri sociale), impun \u00eembog\u0103\u0163irea unor anumite terminologii.
\nActualmente, \u00een epoca dezvolt\u0103rii tehnologiilor digitale \u015fi a globaliz\u0103rii, se ajunge firesc, prin absorb\u0163ia rapid\u0103 a informa\u0163iei, la utilizarea unor termeni de larg\u0103 circula\u0163ie \u00een comunicarea lumii contemporane de pe toate meridianele globului. \u00cemprumutul este deci principalul mijloc de \u00eembog\u0103\u0163ire \u015fi de modernizare a vocabularului \u015fi s-au adoptat, justificat, preponderent anglicismele (engleza fiind limba unora dintre \u0163\u0103rile tehnologiilor de v\u00e2rf). Astfel, ne sunt familiare cuvinte ca: gadget, card, gril\u0103, copirait, market, marketing, clic, bip \u015fi multe altele pe care le utiliz\u0103m aproape curent.
\nAberant \u00eens\u0103 (\u015fi uneori distractiv) este atunci c\u00e2nd rom\u00e2nul \u0163ine cu orice pre\u0163 s\u0103 demonstreze prin exprimare c\u0103 \u015ftie engleza \u015fi auzi c\u0103 sunt cool \u015fi haina \u015fi automobilul \u015fi meniul s\u0103u. Oare, pentru a fi cool (\u00een englez\u0103 cu accep\u0163iile de: r\u0103coros, calm, tihnit, \u00eendr\u0103zne\u0163, pasiv, interesant, agreabil, simpatic sau modern) solu\u0163ia este s\u0103 ne pocim limba, c\u00e2nd, din \u00een\u015firuirea sinonimelor de mai sus pentru englezescul cool, a reie\u015fit c\u0103 exist\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 suficiente cuvinte pentru a nuan\u0163a exprimarea? Se \u015ftie, de fapt, c\u0103 \u00een englez\u0103 cool definea ini\u0163ial muzica de jazz interpretat\u0103 re\u0163inut, interiorizat, cu sonorit\u0103\u0163i discrete. Dar ce importan\u0163\u0103 mai are proprietatea exprim\u0103rii, c\u00e2nd vrei doar s\u0103 fii la mod\u0103? Totul e s\u0103 fie frapant\u0103 formularea \u015fi s\u0103 utilizezi c\u00e2t mai multe anglicisme, multora p\u0103r\u00e2ndu-li-se c\u0103 e mai savant s\u0103 spui barter pentru troc, lip-stick pentru rujul de buze, deal pentru afacere, \u00eenvoial\u0103 sau acord, party pentru petrecere (dar care \u00eenseamn\u0103 \u015fi grup, partid), iar pentru bine (bun, \u00een regul\u0103, de acord), s\u0103 folose\u015fti adjectivul invariabil \u015fi interjec\u0163ia ok, uzitate frecvent la noi de c\u0103tre mul\u0163i ignoran\u0163i \u015fi la superlativul hilar: foarte ok (!!!)
\nUneori, indiscutabil, \u00eemprumutul lexical este necesar \u015fi e chiar justificat c\u00e2nd prefer\u0103m, de exemplu, week-end, \u00een locul expresiei ample de la noi, sf\u00e2r\u015fit de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, dar nu e de \u00een\u0163eles \u00een loc de vai, maimu\u0163\u0103reala cu wow, interjec\u0163ie din limba englez\u0103, ce apare curent tocmai \u00een exprimarea unora care nu \u015ftiu o boab\u0103 din aceast\u0103 limb\u0103, dar nici nu mai pot folosi interjec\u0163ia neao\u015f rom\u00e2neasc\u0103. La fel, referindu-ne la \u00eemprumuturile din alte limbi, nu e deloc de \u00een\u0163eles preferin\u0163a pentru machit (care vine din \u0163ig\u0103nescul makhiv) \u00een locul cuv\u00e2ntului rom\u00e2nesc beat, care, recent \u2013 \u015fi mai grav \u2013 poate fi auzit \u00een presa vorbit\u0103 \u015fi scris\u0103, cu totul impropriu, cu forma de participiu: a urcat b\u0103ut la volan. Este curios c\u0103 speciali\u015ftii \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i nu intervin pentru a penaliza ustur\u0103tor astfel de abera\u0163ii ale publici\u015ftilor \u015fi comentatorilor.
\nConsider\u0103m regretabil, de asemenea, c\u0103 at\u00e2t pornirile histrionice ale celor lipsi\u0163i de cultur\u0103, c\u00e2t \u015fi exager\u0103rile \u015fi gre\u015felile de exprimare semnalate mai sus, precum \u015fi multe altele la care nu ne-am referit, nu sunt comb\u0103tute \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de toate gradele, \u00een institu\u0163iile de cultur\u0103, \u00een media, asigur\u00e2ndu-se cultivarea unei exprim\u0103ri corecte \u015fi nuan\u0163ate, \u00een limba rom\u00e2n\u0103.
\nNu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 conchidem c\u0103 e la latitudinea fiec\u0103ruia s\u0103 opteze \u00eentre a fi ridicol \u015fi a st\u00e2rni hazul, sau a fi atent la asigurarea propriet\u0103\u0163ii termenilor folosi\u0163i \u00een exprimare, cinstind cum se cuvine frumoasa noastr\u0103 limb\u0103 str\u0103mo\u015feasc\u0103.<\/p>\n
Coralia-Leti\u0163ia BUNGHEZ<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se \u015ftie c\u0103 limba este \u00eentr-o continu\u0103 schimbare, iar perioadele de mare efervescen\u0163\u0103 creatoare (descoperiri, inova\u0163ii, noi tehnologii, evenimente deosebite, mi\u015fc\u0103ri sociale), impun \u00eembog\u0103\u0163irea unor anumite terminologii. Actualmente, \u00een epoca dezvolt\u0103rii tehnologiilor digitale \u015fi a globaliz\u0103rii, se ajunge firesc, prin…<\/p>\n