Despre emigran\u0163i, cu toate problemele lor materiale \u015fi spirituale, s-a scris mult \u015fi nu de azi, de ieri, ci cam de c\u00e2nd se circul\u0103 mai repede prin lume, cu po\u015ftalionul, cu corabia sau, mai de cur\u00e2nd, cu reactorul care str\u0103bate Europa \u00een dou\u0103 ceasuri \u015fi oleac\u0103, at\u00e2t c\u00e2t \u00eei trebuia lui Vasile Alecsandri s\u0103 ajung\u0103 de la Mirce\u015fti la Roman, cu caii la galop. Literatura emigra\u0163iei este de obicei plin\u0103 de dramatism, dezr\u0103d\u0103cinarea fiind o tem\u0103 b\u0103tut\u0103 la micron de marii \u015fi mai micii scriitori ai Estului, fiindc\u0103 migra\u0163iile moderne, ca \u015fi cele din epoca barbarilor, tot de la r\u0103s\u0103rit la apus se produc. Deoarece emigrarea s-a datorat mereu unor cauze pu\u0163in pl\u0103cute (s\u0103r\u0103cia \u015fi persecu\u0163iile religioase sau politice), este explicabil sentimentul dezr\u0103d\u0103cin\u0103rii, fiindc\u0103 emigrantul simte mereu c\u0103 a fost silit s\u0103 plece de acas\u0103, rup\u00e2nd astfel r\u0103d\u0103cinile, leg\u0103turile cu locul de ba\u015ftin\u0103, cu \u0163ara, familia, tradi\u0163ia, credin\u0163ele \u015fi obiceiurile.<\/p>\n
Afl\u00e2ndu-m\u0103 de mai bine de dou\u0103zeci de ani \u00een Fran\u0163a, \u00eentr-un fel de mi\u015fcare similar\u0103 cu cea a berzelor, deci nefiind un imigrant \u00een adev\u0103ratul \u00een\u0163eles al cuv\u00e2ntului, am avut curiozitatea s\u0103 studiez, \u00eentre altele, modul \u00een care se manifest\u0103 aici imigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u00een general \u015fi cea nem\u0163ean\u0103 \u00een particular.<\/p>\n
De la Banul M\u0103r\u0103cine, str\u0103bunicul poetului Ronsard, cel care \u00ee\u015fi declara originea valah\u0103, \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, numero\u015fi rom\u00e2ni au tr\u0103it o vreme sau o via\u0163\u0103 \u00een aceast\u0103 \u0163ar\u0103, care a \u015ftiut totdeauna s\u0103 atrag\u0103 din lume valorile de care a avut \u015fi are nevoie. Din partea cealalt\u0103, setea de cultur\u0103 sau de distrac\u0163ii i-a atras pe rom\u00e2ni, de secole, c\u0103tre Fran\u0163a, Parisul, fiind veacuri la r\u00e2nd \u201eora\u015ful lumin\u0103\u201d, iar \u0163ara dintre Atlantic \u015fi Mediterana un paradis turistic, \u00een care s-au topit multe averi, la Biarritz, la Monte-Carlo, ori \u00een Paris, la Moulin Rouge. Genera\u0163ia lui Vasile Alecsandri, cu studii mai mult sau mai pu\u0163in temeinice, din Fran\u0163a a importat Revolu\u0163ia de la 1848 \u015fi Idealul Na\u0163ional. Dup\u0103 un stagiu parizian, tinerii boieri au revenit la ba\u015ftin\u0103 \u015fi au \u00eentemeiat statul modern Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Acum, \u00eens\u0103, lucrurile sunt mult mai diverse \u015fi mai complicate. Imigra\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a trecut multi\u015for de jum\u0103tatea milionului \u015fi se duce rapid c\u0103tre milionul \u00eentreg. De nu ar fi fost criza economic\u0103, dur\u0103 aici, pe Sena, conjugat\u0103 cu restric\u0163iile impuse rom\u00e2nilor, chiar \u015fi dup\u0103 integrarea noastr\u0103 \u00een Uniunea European\u0103, milionul ar fi de mult dep\u0103\u015fit. \u015ei \u00een acest torent, unic \u00een istoria rom\u00e2nilor, aportul nem\u0163enilor, la \u00eenceput insignifiant, a devenit important. Avalan\u015fele c\u0103tre Italia \u015fi Spania, unde s-au a\u015fezat temeinic peste dou\u0103 milioane de-ai no\u015ftri, din toate \u0163inuturile, au avut o componen\u0163\u0103 tipic\u0103: agricultori, muncitori necalifica\u0163i \u015fi foarte pu\u0163ini intelectuali. Stilul chibzuit \u015fi inteligent al conduc\u0103torilor Fran\u0163ei, baz\u00e2ndu-se pe importul de m\u00e2n\u0103 de lucru calificat\u0103, cu prec\u0103dere intelectuali \u015fi meseria\u015fi de \u00eenalt\u0103 performan\u0163\u0103, face ca nem\u0163enii de aici s\u0103 fie din a doua categorie, adic\u0103 medici, profesori, ingineri, informaticieni, economi\u015fti, mai\u015ftri \u00een industria lemnului, \u00een construc\u0163ii de nave etc.<\/p>\n
Muncitorii se grupeaz\u0103 \u00een dou\u0103 categorii distincte. Cei mai mul\u0163i inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 lucreze aici un timp, s\u0103 adune bani \u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 pricopsi\u0163i acas\u0103, unde au l\u0103sat temporar familiile. Un grup mai mic se alc\u0103tuie\u015fte din tineri deci\u015fi s\u0103-\u015fi \u00eentemeieze \u00een Fran\u0163a o situa\u0163ie. Vin \u00eempreun\u0103 cu membrii familiei, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 repede, cu credit, ma\u015fini (dou\u0103, c\u0103 e nevoie!) \u015fi cas\u0103, \u00ee\u015fi dau copiii la \u015fcoal\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd limba \u015fi obiceiurile, caut\u0103 s\u0103 se integreze \u00een societatea francez\u0103. La Nevers, unde locuiesc \u015fi eu, exist\u0103 un grup de muncitori nem\u0163eni din industria lemnului, cu to\u0163ii integra\u0163i deplin \u00een noua lor lume. So\u0163iile lor lucreaz\u0103 \u00een bran\u015f\u0103 sau \u00een alte domenii, dup\u0103 calificarea de acas\u0103 sau cea dob\u00e2ndit\u0103 aici. Nu au de g\u00e2nd s\u0103 revin\u0103 \u00een vechea lor patrie, c\u00e2\u0163iva au deja cet\u0103\u0163enie francez\u0103, nu manifest\u0103 nimic care s\u0103 semene a sentiment de dezr\u0103d\u0103cinare. Copiii lor sunt elevi sau studen\u0163i obi\u015fnui\u0163i, vorbind cel pu\u0163in trei limbi (rom\u00e2na, franceza \u015fi engleza). Unii dintre muncitori, pu\u0163ini la num\u0103r, se mi\u015fc\u0103 numai \u00een lumea restr\u00e2ns\u0103 a nem\u0163enilor sau a celorlal\u0163i rom\u00e2ni afla\u0163i \u00een Hexagon, motiva\u0163i de cunoa\u015fterea limbii sau de anume nostalgii marcate temeinic. \u00cen general, se \u00eentorc \u00een \u0163ar\u0103 doar \u00een concedii sau, foarte pu\u0163ini, din cauza inadapt\u0103rii la stilul de via\u0163\u0103 \u015fi de munc\u0103 din Fran\u0163a.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, sosesc la Nevers tot mai mul\u0163i intelectuali, unii din Neam\u0163. Eu cunosc peste treizeci de persoane cu studii superioare (medici, ingineri, profesori, economi\u015fti). Cei mai \u00een v\u00e2rst\u0103 au de g\u00e2nd, ca \u015fi unii dintre muncitori, s\u0103 lucreze un num\u0103r de ani \u015fi apoi s\u0103 revin\u0103 \u00een \u0163ar\u0103. Dar cei tineri au, \u00een majoritate, g\u00e2nduri de stabilire \u00een noua patrie. La spitalul din ora\u015ful capital\u0103 de departament (jude\u0163) func\u0163ioneaz\u0103 acum \u015fase medici rom\u00e2ni \u015fi p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd o pietreanc\u0103 a fost \u015fef\u0103 de sec\u0163ie (dializ\u0103), dar a fost solicitat\u0103 \u00eentr-o mare clinic\u0103 din sudul Fran\u0163ei \u015fi a plecat. Interesant este c\u0103 s-a creat un grup de intelectuali rom\u00e2ni, care interac\u0163ioneaz\u0103 cu prietenii \u015fi colegii lor, francezi sau veni\u0163i din alte \u0163\u0103ri \u015fi integra\u0163i deplin \u00een via\u0163a local\u0103.<\/p>\n
Nu am sesizat triste\u0163i marcate sau regrete devastatoare. Dimpotriv\u0103. Globalizarea ac\u0163ioneaz\u0103 ca \u015fi schimb\u0103rile climatice, f\u0103r\u0103 menajamente \u015fi, de cele mai multe ori, f\u0103r\u0103 regrete \u015fi priviri nostalgice \u00een urm\u0103. Nem\u0163enii din jurul meu nu uit\u0103 c\u0103 sunt rom\u00e2ni \u015fi au p\u0103strat ideea de m\u00e2ndrie na\u0163ional\u0103. Copiii lor \u00eenc\u0103 mai vorbesc rom\u00e2ne\u015fte, dar au un lexic modest \u015fi, cei mai nev\u00e2rstnici, goluri \u00een gramatica rom\u00e2neasc\u0103, \u00eentruc\u00e2t limba lor uzual\u0103 este franceza.<\/p>\n
De bun\u0103 seam\u0103,emigra\u0163ia gole\u015fte acum Rom\u00e2nia de valori. Dar nimeni \u015fi nimic nu o poate opri deocamdat\u0103, pentru c\u0103 diferen\u0163a \u00eentre nivelurile de c\u00e2\u015ftig prin munc\u0103 \u015fi de trai este \u015fi r\u0103m\u00e2ne imens\u0103. Atunci c\u00e2nd muncitorul \u015fi intelectualul nem\u0163ean vor c\u00e2\u015ftiga acas\u0103 la fel ca \u00een Fran\u0163a, fenomenul poate c\u0103 va deveni reversibil. Dar c\u00e2nd se va petrece acest miracol? S\u0103 vedem iar\u0103\u015fi, ca \u00een Rom\u00e2nia de odinioar\u0103, venind la noi la munc\u0103 elve\u0163ieni, austrieci, cehi, slovaci, greci, italieni, francezi, nem\u0163i? Pare un basm SF. Din p\u0103cate…<\/p>\n
<\/p>\n
Mihai-Emilian MANCA\u015e<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre emigran\u0163i, cu toate problemele lor materiale \u015fi spirituale, s-a scris mult \u015fi nu de azi, de ieri, ci cam de c\u00e2nd se circul\u0103 mai repede prin lume, cu po\u015ftalionul, cu corabia sau, mai de cur\u00e2nd, cu reactorul care str\u0103bate…<\/p>\n