Realitatea istoric\u0103 a domnitorului \u015etefan cel Mare \u015fi realitatea sa mitic\u0103 \u015fi legendar\u0103 nu pot fi rupte una de alta. Ceea ce uime\u015fte \u015fi \u00een zilele noastre este faptul de necontestat c\u0103 domnitorul \u015etefan cel Mare a ajuns figur\u0103 legendar\u0103, \u00een perpetu\u0103 devenire chiar din timpul vie\u0163ii sale. Poporul l-a v\u0103zut dintru \u00eenceput salvatorul \u015fi ocrotitorul s\u0103u \u00een calea puhoiului de nedrept\u0103\u0163i venite din partea boierimii asupritoare \u015fi ap\u0103r\u0103torul p\u0103m\u00e2ntului str\u0103mo\u015fesc.<\/p>\n
Via\u0163a este darul lui Dumnezeu, iar prin na\u015ftere omul intr\u0103 \u00een timp, \u00een m\u0103surabil \u015fi dob\u00e2nde\u015fte istorie. Pentru unii dintre noi, istoria individual\u0103 str\u0103luce\u015fte dintru \u00eenceputuri, pentru al\u0163ii, dup\u0103 oarece decantare a timpului, dar mul\u0163i r\u0103m\u00e2nem anonimi. Marile personalit\u0103\u0163i ale nea\u00admului au str\u0103lucit \u00een timpul vie\u0163ii lor, fie c\u0103 s-au numit conduc\u0103tori de \u0163ar\u0103, oameni politici, oameni de \u015ftiin\u0163\u0103, arti\u015fti sau din cei care au lucrat pentru sufletul omului, pedagogi \u015fi duhovnici. To\u0163i au f\u0103cut jertf\u0103, oferind modele de via\u0163\u0103, de cumin\u0163enie, de f\u0103ptuire, de iubire.<\/p>\n
Indiferent de statutul lor social, ei au sfin\u0163it prin faptele lor aceste locuri \u015fi au fost identifica\u0163i ca oameni aparte. Unul dintre sfin\u0163ii neamului rom\u00e2nesc este \u015etefan cel Mare. Nu sunt mul\u0163i conduc\u0103tori de \u0163ar\u0103 care au ajuns la o asemenea \u00een\u0103l\u0163are. Milostenia, iscusin\u0163a \u015fi credin\u0163a de care a dat dovad\u0103 l-au impus \u00een fa\u0163a poporului ca un adev\u0103rat sf\u00e2nt chiar din timpul vie\u0163ii sale. Numele de \u015etefan avea ad\u0103ugate la un moment dat dou\u0103 atribute: cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt. A\u015fa era mereu amintit atunci de c\u0103tre contemporanii s\u0103i dup\u0103 cum precizeaz\u0103 \u015fi cronicarul Grigore Ureche \u00een Letopise\u0163ul \u0162\u0103rii Moldovei: \u201eCe dup\u0103 moartea lui, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00eei zicu sveti (sf\u00e2ntul n. n.) \u015etefan vod\u0103, nu pentru sufletu, ce este \u00een m\u00e2na lui Dumnezeu, c\u0103 el \u00eenc\u0103 au fostu om cu p\u0103cate, ci pentru lucrurile lui cele viteje\u015fti, carile nimenea din domni, nici mai \u00eenainte, nici dup\u0103 aceia l-au ajunsu\u201d(p. 65, Editura Litera, Chi\u015fin\u0103u, 1997). Adev\u0103rat este c\u0103 domnia sa, aflat\u0103 \u00eentre anii 1457-1504, nu a mai fost egalat\u0103 \u00een istoria Moldovei nici ca durat\u0103, nici ca fapte de vitejie! Mircea Eliade l-a numit \u201ecel mai mare conduc\u0103tor rom\u00e2n cunoscut vreodat\u0103\u201d, Mihai Eminescu exprim\u0103 ideea c\u0103 morm\u00e2ntul s\u0103u \u201eeste altarul con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale\u201d, iar Putna \u201eIerusalim al neamului rom\u00e2nesc\u201d, Carol I afirma c\u0103 nu vom mai avea altul ca el!<\/p>\n
Copil\u0103ria are o importan\u0163\u0103 major\u0103 \u00een formarea \u015fi dezvoltarea unei personalit\u0103\u0163i. Educa\u0163ia primit\u0103 \u00een familie, \u015fcolile urmate, anumite aspecte legate de via\u0163\u0103 ofer\u0103 importante semne care vorbesc despre devenirea adultului de mai t\u00e2rziu. Din p\u0103cate, date despre copil\u0103ria domnitorului \u015etefan cel Mare nu prea se g\u0103sesc. Pu\u0163ine pot fi amintite iar ele vin mai degrab\u0103 din tradi\u0163ie, poporul av\u00e2nd obiceiul s\u0103 acopere cu o poveste necunoscutul vie\u0163ii. C\u00e2teva \u00eens\u0103 se pot \u00eenfiripa. Cu aproxima\u0163ie, ca dat\u0103 a na\u015fterii sunt men\u0163iona\u0163i anii 1442\/ 1443. P\u0103rin\u0163i sunt Bogdan al II-lea \u015fi Maria-Oltea. Copilul vine pe lume la mo\u015fia de valea Trotu\u015fului. Izvoarele nu ofer\u0103 mai mult despre prima copil\u0103rie \u015fi despre ambian\u0163a social\u0103 \u00een care a crescut. Se pare c\u0103 la mo\u015fia din Borze\u015fti \u015fi-a petrecut viitorul domnitor primii ani de via\u0163\u0103, iar tradi\u0163ia popular\u0103 arunc\u0103 lumin\u0103 \u015fi asupra acestei v\u00e2rste. Copilul \u015etefan este prezent \u00een jocurile cu b\u0103ie\u0163ii de seama lui, desigur, jocuri de-a moldovenii \u015fi invadatorii. A r\u0103mas celebr\u0103 \u00eent\u00e2mplarea de la stejarul din Borze\u015fti, c\u0103reia, oameni cu talent precum scriitorul Eusebiu Camilar, i-au pus hain\u0103 artistic\u0103. Se zice c\u0103 \u015etefan nu a uitat niciodat\u0103 moartea cumplit\u0103 a prietenului s\u0103u \u015fi, \u00een momentul \u00een care s-a ivit ocazia, l-a sp\u00e2nzurat pe hanul t\u0103tarilor de crengile aceluia\u015fi stejar.<\/p>\n
\u015etefan este men\u0163ionat pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un document emis de cancelaria domneasc\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u la 11 februarie 1450. Copilul avea pe atunci 8-9 ani \u015fi se pare c\u0103 era tot la Borze\u015fti. \u00cen documentul trimis lui Iancu de Hunedoara, Bogdan al II-lea, ajuns domnitor, \u00eei f\u0103g\u0103duie\u015fte principelui transilvan prietenie \u015fi alian\u0163\u0103. \u00cel aminte\u015fte cu aceast\u0103 ocazie \u015fi pe fiul s\u0103u \u015fi \u00eel nume\u015fte \u201e\u015etefan voievod\u201d, desemn\u00e2ndu-\u015fi astfel urma\u015ful care trebuia recunoscut \u015fi de alte puteri statale. Dup\u0103 anul 1451, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u este ucis de Petru Aron, copilul \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 familia \u00een pribegie, mai \u00eent\u00e2i \u00een Transilvania, apoi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. Se \u00een\u0163elege c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost oaspetele unor cur\u0163i domne\u015fti \u015fi c\u0103 acolo a primit instruc\u0163ie \u015fi educa\u0163ie. Tr\u0103ind \u00een mediu c\u0103rtur\u0103resc, \u015etefan \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 cartea, s\u0103 citeasc\u0103 Sf\u00e2nta Biblie, Sfintele Evanghelii, Vie\u0163ile Sfin\u0163ilor, c\u0103r\u0163ile populare Alexandria \u015fi Esopia, s\u0103 cunoasc\u0103 bine limba slavon\u0103 \u015fi limba latin\u0103. Numai a\u015fa se explic\u0103 faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd ajunge domnitor, dicteaz\u0103 diecilor s\u0103i scrisori c\u0103tre regii Europei, formuleaz\u0103 articole pentru tratatele \u00eencheiate cu puterile vecine. De asemenea, din porunca sa se scrie o cronic\u0103 a Moldovei \u00een limba slavon\u0103 \u015fi apar o sumedenie de c\u0103r\u0163i copiate. \u00cen ideea aceluia\u015fi program cultural \u015fi religios, domnitorul are \u00een vedere ridicarea unor ctitorii \u015fi biserici, pictate \u00een stil bizantin.<\/p>\n
<\/p>\n
Recunoa\u015fterea meritelor sale vine \u015fi din afar\u0103. At\u00e2t prietenii c\u00e2t \u015fi du\u015fmanii simt c\u0103 \u00een Moldova tr\u0103ie\u015fte o puternic\u0103 autoritate. Papa Sixtus al IV-lea l-a numit \u201eAthleta Christi\u201d, iar poporul i-a \u00een\u0103l\u0163at din cuvinte adev\u0103rata str\u0103lucire: \u201e\u015etefan Vod\u0103 domn cel mare, seam\u0103n pe lume nu are, dec\u00e2t numai m\u00e2ndrul soare\u201d. Poporul l-a numit sf\u00e2nt din timpul vie\u0163ii sale, iar Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, la data de 21 iunie 1992, a oficializat dorin\u0163a rom\u00e2nilor ca marele domn moldovean s\u0103 fie trecut \u00een calendarele (sinaxarele) ortodoxe ca \u201ebinecredinciosul voievod \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt\u201d \u00een ziua de 2 iulie a fiec\u0103rui an, \u201eziua trecerii sale la cele ve\u015fnice\u201d.<\/p>\n
\u00cen textul care \u00eenso\u0163e\u015fte ziua sa din sinaxar, se afirm\u0103, printre altele, c\u0103 \u201e\u015etefan cel Mare a luptat pentru ap\u0103rarea \u00eentregii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163i \u201ep\u00e2n\u0103 la moarte\u201d, cu capul s\u0103u adic\u0103, \u201ecu pre\u0163ul vie\u0163ii sale\u201d, cum ar\u0103ta \u00een scrisoarea adresat\u0103 principilor \u00eentregii cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163i, chem\u00e2ndu-i la lupta sf\u00e2nt\u0103 de ap\u0103rare a credin\u0163ei cre\u015ftine\u201d. Este ad\u0103ugat, de asemenea c\u0103 domnitorul nu a pus biruin\u0163ele sale pe seama iscusin\u0163ei de care ar fi dat dovad\u0103, ci, \u201ecu smerenie, pe seama voii \u015fi puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu \u00een ajutor\u201d. M\u0103rturisirea credin\u0163ei sale este vizibil\u0103 \u015fi ast\u0103zi \u00een numeroasele loca\u015furi de cult ortodox construite, renumite \u00een frumuse\u0163e \u015fi m\u0103re\u0163ie.<\/p>\n
Cu toate c\u0103 \u201eera aprig la m\u00e2nie\u201d, domnitorul putea fi lesne om al iubirii \u015fi iert\u0103rii: \u201eTe-am iertat \u015fi toat\u0103 m\u00e2nia \u015fi ura am alungat-o cu totul din inima noastr\u0103\u201d spunea, adres\u00e2ndu-se unui boier care ar fi participat la uciderea p\u0103rintelui s\u0103u. Calit\u0103\u0163ile de cre\u015ftin capabil de jertf\u0103, dragostea fa\u0163\u0103 de neamul s\u0103u, fa\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2ntul sf\u00e2nt al \u0163\u0103rii sale, l-au ridicat pe voievodul \u015etefan la des\u0103v\u00e2r\u015fire, a\u015fa cum M\u00e2ntuitorul a cerut: \u201eFi\u0163i dar \u015fi voi des\u0103v\u00e2r\u015fi\u0163i, precum \u015fi Tat\u0103l vostru Cel din ceruri des\u0103v\u00e2r\u015fit este\u201d (Matei, V, 48).<\/p>\n
Poporul a f\u0103urit c\u00e2ntece, legende, istorioare cu s\u00e2mbure de adev\u0103r, arti\u015ftii plastici \u015fi sculptorii i-au imortalizat figura \u00een culoare, marmur\u0103 sau granit, compozitorii i-au \u00eenchinat c\u00e2ntece de slav\u0103, scriitorii i-au dedicat versuri \u015fi i-au roman\u0163at via\u0163a, \u00eenc\u00e2t tr\u0103im cu credin\u0163a c\u0103 Sf\u00e2ntul Voievod \u015etefan Cel Mare este mereu de veghe \u015fi ocrote\u015fte oamenii care tr\u0103iesc pe meleagurile Moldovei.<\/p>\n
Cu siguran\u0163\u0103, monumentul cel mai impun\u0103tor dedicat Sf\u00e2ntului voievod \u015etefan cel Mare sunt produc\u0163iile populare. \u015etefan cel Sf\u00e2nt este glorificat f\u0103r\u0103 excep\u0163ie \u015fi scos astfel dintr-un spa\u0163iu temporar restr\u00e2ns al documentelor istorice \u015fi al cronicilor \u015fi lansat \u00een spa\u0163iul nelimitat ca durat\u0103 a pove\u015ftilor populare, cu existen\u0163\u0103 multisecular\u0103. O serie \u00eentreag\u0103 de culegeri de folclor \u00eenregistreaz\u0103 produc\u0163ii populare legate de numele lui \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt. Dintre ele se remarc\u0103 culegerea alc\u0103tuit\u0103 de Simion Teodorescu Kirileanu, fratele lui Gheorghe Teodorescu Kirileanu. Cartea se intituleaz\u0103 \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt. Istorisiri \u015fi c\u00e2ntece populare \u015fi este ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1904. At\u00e2t de puternic a influen\u0163at personalitatea voievodului imagina\u0163ia popular\u0103, \u00eenc\u00e2t numele s\u0103u este pomenit \u00een variate produc\u0163ii literare precum doine, c\u00e2ntece, balade, legende, pove\u015fti \u015fi chiar strig\u0103turi sau desc\u00e2ntece: \u201ePe vremuri de secerat \/ \u015etefan calu-a \u00eenc\u0103lecat \/ \u015ei la Baia a plecat \/ Pe unguri de i-a secat\u201d.<\/p>\n
\u00centr-o poveste se aminte\u015fte de judecata dreapt\u0103 a copilului \u015etefan \u015fi se precizeaz\u0103: \u201eVezi c\u0103 unul singur a fost \u015etefan Vod\u0103, \u015fi dac\u0103 a fost s\u0103 fie om mare, a dat semne de mic\u201d (S. T. Kirileanu, pag. 39, op. cit.). \u00cen alt\u0103 parte, \u00een legenda \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi turcii\u201d se afirm\u0103 c\u0103 \u201eA\u015fa era \u015etefan Vod\u0103, cine vrea s\u0103 \u015ftie; \u00een\u0163elept, iste\u0163, inimos \u015fi viteaz cum n-a mai fost altul pe timpul lui, de-oi fi umblat s\u0103 cau\u0163i lumea lungi\u015f \u015fi curmezi\u015f.\u201d (S. T. Kirileanu, op. cit. p. 55). Realiz\u0103rile folclorice legate de domnitorul \u015etefan cel Mare sunt numeroase, iar selec\u0163ia pentru un asemenea demers pare dificil\u0103. R\u0103m\u00e2ne doar s\u0103 m\u0103 limitez la un portret sintez\u0103 pe care \u00eel alc\u0103tuie\u015fte Petre Ispirescu \u00een a sa poveste numit\u0103 Istoria lui \u015etefan cel Mare \u015fi cel Bun: \u201e \u2026 viteaz cum nu se mai v\u0103zuse \u00eenc\u0103. Spun chiar c\u0103 se cuno\u015ftea \u00eentr-\u00eensul, din v\u00e2rsta cea mai fraged\u0103, o agerime de minte de nu putea nici un copil s\u0103-l ajung\u0103, \u015fi-i pl\u0103ceau armele cu deosebire. Nici unul din semeni s\u0103i nu era destoinic s\u0103-i stea \u00eenainte, nici la tr\u00e2nt\u0103, nici la voroav\u0103. La v\u00e2n\u0103toare mi-\u0163i ucidea ursul \u00een lupt\u0103 dreapt\u0103, \u00eenarmat numai cu un cu\u0163it. Pentru aceasta so\u0163ii lui \u00eel porecleau zic\u00e2ndu-i Burduja. El mo\u015ftenise de la tat\u0103l s\u0103u cutezarea, iu\u0163eala \u015fi me\u015fte\u015fugul min\u0163ii, iar de la bunicul s\u0103u, Alexandru cel Bun, dreptatea, \u00een\u0163elepciunea \u015fi inimo\u015fia\u201d. Un adev\u0103rat F\u0103t-Frumos \u00eentruchipat de creatorul popular cu toate virtu\u0163ile, un F\u0103t-Frumos ridicat din os de domn moldovean.<\/p>\n
Ar mai fi de ad\u0103ugat c\u0103 sunt produc\u0163ii literare care pomenesc de ajutorul divin pe care \u00eel prime\u015fte \u015etefan de la al\u0163i sfin\u0163i precum Gheorghe, Dimitrie, Onofrei, Procopie, me\u015fteri \u015fi ace\u015ftia \u00een m\u00e2nuirea armelor \u015fi ap\u0103rarea cre\u015ftinismului. Poporul \u00eel fixeaz\u0103 \u00een operele sale \u00een calitate de ap\u0103r\u0103tor \u015fi nicicum de invadator: \u201eDe ce nu ne l\u0103sa\u0163i \u00een pace s\u0103 ne c\u0103ut\u0103m de treburile noastre, c\u0103 noi n-avem supu\u015fi s\u0103 ne-aduc\u0103 toate de-a gata. Noi ar\u0103m, noi sem\u0103n\u0103m, noi pr\u0103\u015fim \u015fi secer\u0103m ca s-avem bucate. De ce nu ne l\u0103sa\u0163i \u00een pace, zic vou\u0103? \u015ei \u00eendat\u0103 i-au pus pe to\u0163i la jug de au arat \u015fesul ce se vede din Piatra p\u00e2n\u0103 la Roznov\u201d (Tudor Pamfilie \u2013 M\u0103nunchi nou de povestiri populare cu privire la \u015etefan cel Mare, Chi\u015fin\u0103u, 1910, p. 30).<\/p>\n
Sunt numeroase legendele \u015fi povestirile despre \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt. Poporul i-a ridicat monument nepieritor din cuvinte. \u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt r\u0103m\u00e2ne purt\u0103torul n\u0103dejdii de mai bine pentru rom\u00e2ni. Crucea Lui s-a numit Moldova. \u015ei a purtat-o cu vrednicie!<\/p>\n
<\/p>\n
Leonard ROTARU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Realitatea istoric\u0103 a domnitorului \u015etefan cel Mare \u015fi realitatea sa mitic\u0103 \u015fi legendar\u0103 nu pot fi rupte una de alta. Ceea ce uime\u015fte \u015fi \u00een zilele noastre este faptul de necontestat c\u0103 domnitorul \u015etefan cel Mare a ajuns figur\u0103 legendar\u0103,…<\/p>\n