Lucram la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale \u015fi descindeam des \u00een Mun\u0163ii H\u0103ghima\u015fului, m\u00e2nat de sarcini profesionale, de studiul paleontologic al calcarelor mezozoice pentru a completa colec\u0163ia institu\u0163iei dar \u015fi pentru trecerea doctoratului \u00een geologie. Pentru a dispune de timp c\u00e2t mai cu folos, \u00een mod obi\u015fnuit, evitam caz\u0103rile pe la cabane \u015fi \u00eennoptam acolo unde m\u0103 prindea seara, prin f\u00e2n\u0103rii, \u00een cort sau \u00een od\u0103ile risipite prin f\u00e2na\u0163urile montane, afundat \u00een atotsalvatorul \u015fi nedesp\u0103r\u0163itul sac de dormit.<\/p>\n
\u00cen vara anului 1965 ne propusesem s\u0103 abord\u0103m zona de la nord de Cheile Bicazului. A\u015fa c\u0103, \u00eenainte de intrarea \u00een Cheile Mari o lu\u0103m pe drumul ce duce la B\u00e2rnadu, satul cu cea mai mare altitudine din Jude\u0163ul Neam\u0163, aflat sub V\u00e2rful Lapo\u015f (1437 m), munte ple\u015fuv, cu p\u0103durea c\u0103zut\u0103 prad\u0103 hulpavelor nevoi omene\u015fti.<\/p>\n
\u00cenainte s\u0103 se ajung\u0103 \u00een c\u0103tunul cu casele lui r\u0103zle\u0163ite pe pov\u00e2rni\u015ful dinspre \u015eug\u0103u, se trece mai \u00eent\u00e2i prin locul unde p\u00e2r\u00e2ul Lapo\u015f intr\u0103 \u00een chei \u015fi de unde drumul de c\u0103ru\u0163\u0103 o ia brusc spre nord. Aici, \u00een spatele abruptului calcaros al Bardosului, terenul cu aspect de podin\u0103 ad\u0103poste\u015fte o c\u0103su\u0163\u0103 modest\u0103 \u00eenconjurat\u0103 de eternul gard de r\u0103slogi; este gospod\u0103ria lui b\u0103dia Ion Lungu cu care aveam s\u0103 tratez g\u0103zduirea noastr\u0103, f\u0103r\u0103 prea mari preten\u0163ii, solicit\u00e2nd doar podul grajdului cu f\u00e2nul r\u0103mas din iarn\u0103.<\/p>\n
Noua mea cuno\u015ftin\u0163\u0103 era un \u00eensingurat, b\u0103rbat \u00eentre dou\u0103 v\u00e2rste, moale la vorb\u0103 \u015fi c\u00e2t se poate de curios. Seara, \u00eentors de pe cele meleaguri stam la taclale \u015fi, ceea ce m\u0103 amuza, era faptul nedumeririi sale cu privire la \u0163elurile c\u0103ut\u0103rilor mele, a utilit\u0103\u0163ii a ceea ce fac, cioc\u0103nind cu satisfac\u0163ie \u015fi speran\u0163\u0103 \u00een abrupturile calcaroase din zon\u0103.<\/p>\n
\u00cen una dintre nop\u0163i, tr\u0103iesc c\u00e2teva ore de co\u015fmar cu ploaie apocaliptic\u0103, tr\u0103snete \u015fi fulgere, auzind din pod, vuietul toren\u0163ilor care curgeau cu vitez\u0103 prin rigolele urmelor de c\u0103ru\u0163\u0103 ale potecii din apropiere. Dis de diminea\u0163\u0103 cobor curios \u015fi ies \u00een drum: Prin cele dou\u0103 rigole ale drumului se mai scurgea c\u00e2te un fir de ap\u0103, sp\u0103l\u00e2nd \u00eens\u0103 sute de a\u015fchii sticloase vinete \u2013 negre sau albicioase. Uluitor, a\u015fchiile \u00eemi aduc aminte de studen\u0163ie, de materialul de la lucr\u0103rile practice de Stratigrafie, unde trebuia s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m uneltele litice ale omului paleolitic \u015fi care aveau denumirea generic\u0103 de silexuri. A\u015fadar, ploaia atrase dup\u0103 sine indiciile existen\u0163ei unui sit arheologic.<\/p>\n
Cel care ne-a confirmat descoperirea a fost bunul prieten \u015fi colaborator al istoricilor nem\u0163eni, academicianul arheolog C.S. Nicolaescu-Plop\u015for, la interven\u0163ia c\u0103ruia sarcina studierii sitului a \u015fi fost \u00eencredin\u0163at\u0103 cercet\u0103torilor, Maria Bitiri din Bucure\u015fti \u015fi amicului nostru Viorel C\u0103pitanu de la Muzeul de Istorie din Bac\u0103u. Concluziile studiului publicat prin 1967 aveau s\u0103 fie destul de interesante \u015fi din el extragem \u015fi noi pentru cititori, datele cele mai semnificative.<\/p>\n
Situl aflat la cca 1200 m altitudine este o a\u015fezare a\u015fa zis swiderian\u0103, epoc\u0103 plasat\u0103 ca timp la finele Glaciarului.<\/p>\n
Situl de la Bardos-Bicaz Chei este similar cu cel de la Scaune-Ceahl\u0103u, \u015fi, \u00eempreun\u0103 reprezint\u0103 singurele resturi ale culturii swideriene din Rom\u00e2nia, specificul fiind dat, cum am mai zis, de v\u00e2rfurile de s\u0103ge\u0163i pedunculare; situl de la Scaune a fost descoperit \u00een anul 1956 \u015fi se afl\u0103 la Curm\u0103tura St\u0103nilelor, la o altitudine de 1328 m.<\/p>\n
Densitatea materialului litic de la Scaune de cca 200 de piese pe metrul p\u0103trat, comparativ cu cea de la Bardos de numai 10 piese, arat\u0103, dup\u0103 cei doi cercet\u0103tori, c\u0103 \u00een Ceahl\u0103u tab\u0103ra de v\u00e2n\u0103tori swiderieni a fost o a\u015fezare-atelier, de durat\u0103 mai lung\u0103, \u00een timp ce la Bardos se pare c\u0103 avem de a face cu urmele unei locuiri temporare, de tranzit.<\/p>\n
Cultura swiderian\u0103 \u00ee\u015fi are originea pe Vistula \u00een Polonia, la 20 km nord-est de Var\u015fovia. Aceast\u0103 popula\u0163ie de v\u00e2n\u0103tori era adaptat\u0103 la via\u0163a de tundr\u0103 din regiunile periglaciare, care pendula \u00een raport de avansarea sau retragerea ghe\u0163arilor continentali \u015fi alpini. Era o popula\u0163ie la care, pentru prima dat\u0103, v\u00e2n\u0103toarea colectiv\u0103 cu lancea \u015fi suli\u0163a a fost \u00eenlocuit\u0103 cu v\u00e2n\u0103toarea individual\u0103 cu arcul, de unde \u015fi s\u0103ge\u0163ile pedunculate care predomin\u0103 \u00een industria lor litic\u0103.<\/p>\n
Este de \u00een\u0163eles c\u0103 o oarecare agita\u0163ie intervenit\u0103 dup\u0103 descoperire \u015fi mai ales s\u0103p\u0103turile chiar \u015fi superficiale f\u0103cute pe bucata de p\u0103m\u00e2nt a omului, au avut darul s\u0103 mai nedumireasc\u0103 odat\u0103 pe amabila noastr\u0103 gazd\u0103, b\u0103dia Ion Lungu, care afla de fapt c\u0103 bordeiul lui st\u0103 lini\u015ftit pe o vatr\u0103 unde focul a mai ars \u00een urm\u0103 cu peste 12.000 de ani.<\/p>\n
Nu \u015ftim dac\u0103 gazda noastr\u0103 s-a l\u0103sat convins\u0103 de ceea ce a v\u0103zut \u015fi i-am povestit dar ne aducem aminte c\u0103 la vederea v\u00e2rfurilor de s\u0103ge\u0163i pedunculate \u015fi-a luat dreptul s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 cum c\u0103 acei str\u0103mo\u015fi ai no\u015ftri ar fi putut tr\u00e2nti la p\u0103m\u00e2nt ursul de pe\u015fter\u0103, renii sau mamu\u0163ii.<\/p>\n
\u00cendoiala lui b\u0103dia Ion Lungu parc\u0103 ne \u00eembolde\u015fte cumva \u015fi pe noi, dar prezen\u0163a acelui v\u00e2nat pe meleagurile noastre nem\u0163ene nu poate fi t\u0103g\u0103duit. O demonstreaz\u0103 oasele de ren din situl paleolitic de la Poiana Cire\u015fului \u2013 Cernegura, defensele de mamut g\u0103site \u00een aluviunile Bistri\u0163ei, la Vaduri, craniile \u015fi oasele de urs descoperite \u00een Pe\u015ftera Munticelu, din imediata vecin\u0103tate a Bardosului. Situl, dup\u0103 cum se \u015ftie, se \u00eenscrie ast\u0103zi \u00een arealul Parcului Na\u0163ional Cheile Bicazului-H\u0103\u015fma\u015f \u015fi constituie una din valorile sale patrimoniale.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. univ. dr. Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Lucram la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale \u015fi descindeam des \u00een Mun\u0163ii H\u0103ghima\u015fului, m\u00e2nat de sarcini profesionale, de studiul paleontologic al calcarelor mezozoice pentru a completa colec\u0163ia institu\u0163iei dar \u015fi pentru trecerea doctoratului \u00een geologie. Pentru a dispune de timp c\u00e2t…<\/p>\n