\u00a0<\/p>\n
* \u00cen martie 1999, a ap\u0103rut seria nou\u0103 a Revistei Apostolul, ajuns\u0103 \u00een prezent la num\u0103rul 135<\/p>\n
* 1\/1788 – n. la\u00a0 He\u0163a, Dorohoi, Gheorghe Asachi. \u00cen timp ce a fost „referendariu al epitropiei \u015fcoalelor” (1820-1849), au luat fiin\u0163\u0103 primele \u015fcoli primare din Roman \u015fi Piatra, \u00een 1843, la M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163, o \u015fcoal\u0103 primar\u0103 \u015fi de catihe\u0163i pentru tinerii c\u0103lug\u0103ri. \u00cen prim\u0103vara anului 1841, a deschis Fabrica de H\u00eertie „Petrodava”, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de „moara lui Asachi”.<\/p>\n
* 1\/1837, n., la Humule\u015fti, Ion Creang\u0103. Anul acesta s-au \u00eemplinit 130 de ani de c\u00eend a fost publicat\u0103 \u00een Revista „Convorbiri Literare” prima parte a „Amintirilor din copil\u0103rie”.<\/p>\n
* 7\/1879, n., la Holda (Bro\u015fteni), \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Simion Teodorescu- Kirileanu, fratele c\u0103rturarului G. T. Kirileanu. A fost un folclorist de seam\u0103, fiind consultat de Academia Rom\u00e2n\u0103.. Semneaz\u0103 \u00een revistele „\u015eez\u0103toarea”, „Ion Creang\u0103”, „Tudor Pamfile”, „R\u0103va\u015ful poporului”, „Albina”. „Neamul Rom\u00e2nesc”, „Prietenul Nostru”, „Vestitorul satelor”, „Calendarul s\u0103teanului”, „Lamuri” \u015f. a. A militat pentru introducerea folclorului \u00eentre disciplinele \u015fcolare, \u00een vederea continu\u0103rii bunei tradi\u0163ii.<\/p>\n
* 8\/1911, n. la Piatra-Neam\u0163, profesorul, dirijorul, compozitorul Emanuel Elenescu. Considerat unul dintre cei mai mari dirijori din secolul al XX-lea (Orchestra Simfonic\u0103 a Radioteleviziunii Rom\u00e2ne), a efectuat numeroase turnee \u00een str\u0103in\u0103tate (Bulgaria, Germania, Italia, Iugoslavia, Polonia, Ungaria \u015f. a.), autor al multor opere muzicale pentru cor \u015fi orchestr\u0103. A fost r\u0103spl\u0103tit cu diverse distinc\u0163ii (Ordinul Muncii, Ordinul Meritul Cultural, Titlul de Artist Emerit)<\/p>\n
* 18\/1947, n., la Bac\u0103u, poetul Emil Nicolae (pseudonimul lui Emanuel Nadler), stabilit la Piatra-Neam\u0163 din anul 1950; cunoscut \u015fi ca specialist \u00een istoria c\u0103r\u0163ii vechi; membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia (1990); amintim din crea\u0163ia sa trilogia: Omul de h\u00eertie (1999), Mortul perfect (2002) \u015fi Paranoima (2005) \u015fi ilustrat\u0103 de pictorul Dinu Huminiuc.<\/p>\n
* 22\/1905, n., la Roman, poetul \u015fi pianistul Virgil Gheorghiu (d. 7 martie 1977). A debutat cu „C\u00eent\u0103rile r\u0103s\u0103ritului” (1925) Alte volume: „Fabre”, „Marea v\u00een\u0103toare”, „T\u0103r\u00eemul cel\u0103lalt”, „C\u00eentece de faun” „P\u0103durea adormit\u0103” \u015fi „Din muzica \u015fi via\u0163a compozitorilor”.<\/p>\n
* 23\/1942, n. la Roman, Florin-Vasile BRATU, finan\u0163ist de profesie, a publicat fabule \u015fi cuget\u0103ri \u00een Urzica \u015fi scheciuri pentru emisiuni de Radio \u015fi TV. C\u0103r\u0163i publicate: „O leg\u0103tur\u0103 ciudat\u0103”; „Un manuscris de ocazie”; „A murit un popor. Versuri amare”.<\/p>\n
* 24\/1938, n., la S\u0103l\u0103geni – Groze\u015fti, jud. Ia\u015fi, prof. Mihai Agape artist plastic, stabilit la Piatra-Neam\u0163 din 1967, membru al Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia, autor al mai multor lucr\u0103ri aflate \u00een colec\u0163ii particulare din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n
* 25\/1872, n., la Holda, G. T. Kirileanu, c\u0103rturar, editorul celei mai complete edi\u0163ii a operei lui Ion Creang\u0103 (1939); a donat Bibliotecii Jude\u0163ene Neam\u0163 (1956), care ast\u0103zi \u00eei poart\u0103 numele, peste 25. 000 de volume.<\/p>\n
* 25\/1925, n., la Roman, prof. Gheorghe A. M. Ciobanu, autor a numeroase volume de eseuri, cronici muzicale, literare \u015fi de art\u0103 (Scrieri, I-V), colaborator al mai multor reviste de cultur\u0103.<\/p>\n
*\u00a0 26\/1934, n. la Roman, Constantin B\u00eerjoveanu, absolvent al \u015ecolii Medii de Arte Plastice din Ia\u015fi, s-a afirmat ca ziarist („Gazeta de Roman”) \u015fi artist plastic. Este autorul a trei volume ap\u0103rute postum: „Constantin B\u00eerjoveanu, Album omagial” (pictur\u0103); „Pegasul d\u0103 cu copita” (2003); „Cronica pis\u0103logului” (2005) (d. 18. 03. 2000)<\/p>\n
* 27\/1950, n., la Agapia prof. Gheorghe Simon, poet, autor al mai multor volume de versuri publicate \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een Fran\u0163a, membru al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
* 28\/1933, n. pe Valea Crac\u0103ului, \u00een familia de oameni gospodari a Ilenei \u015fi a lui \u015etefan, profesorul de matematic\u0103 Gheorghe Amaicei, din 1995, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163. La mul\u0163i ani, domnule profesor!<\/p>\n
* 31\/1924, n. la Tarc\u0103u, Iulia H\u0103l\u0103ucescu, artist plastic, doamna acuarelei rom\u00e2ne\u015fti (d. 18 decembrie 2007, la Piatra-Neam\u0163). Membr\u0103 a Uniunii Arti\u015ftilor Plastici din Rom\u00e2nia; mul\u0163i ani a de\u0163inut func\u0163ia de pre\u015fedinte al Filialei Neam\u0163 a UAP; multiple expozi\u0163ii \u00een jude\u0163ul Neam\u0163, \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate; operele sale plastice se afl\u0103 \u00een numeroase colec\u0163ii muzeale \u015fi particulare din Rom\u00e2nia \u015fi de peste hotare. \u00cen anul 2004, datorit\u0103 dona\u0163iei sale – 115 acuarele, picturi, ceramic\u0103 de valoare muzeal\u0103, icoane vechi \u015fi piese de mobilier muzeal – s-a inaugurat Muzeul de Art\u0103 Iulia H\u0103l\u0103ucescu din Tarc\u0103u. (C.T.)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00a0 * \u00cen martie 1999, a ap\u0103rut seria nou\u0103 a Revistei Apostolul, ajuns\u0103 \u00een prezent la num\u0103rul 135 * 1\/1788 – n. la\u00a0 He\u0163a, Dorohoi, Gheorghe Asachi. \u00cen timp ce a fost „referendariu al epitropiei \u015fcoalelor” (1820-1849), au luat fiin\u0163\u0103…<\/p>\n