{"id":3377,"date":"2015-09-26T12:22:26","date_gmt":"2015-09-26T12:22:26","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=3377"},"modified":"2015-09-26T12:23:55","modified_gmt":"2015-09-26T12:23:55","slug":"congresele-agiro-o-dulce-vanare-de-vant","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/eveniment\/congresele-agiro-o-dulce-vanare-de-vant\/","title":{"rendered":"Congresele AGIRo \u2013 o dulce v\u00e2nare de v\u00e2nt\u2026"},"content":{"rendered":"

* Interviu cu dl. Gheorghe Amaicei, membru \u00een Consiliul Director AGIRo<\/p>\n

\"Amaicei7023\"<\/a><\/p>\n

Anul acesta, ca o noutate absolut\u0103, manifest\u0103rile celui de-al XXXVII-lea Congres al Asocia\u0163iei Generale a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Rom\u00e2nia, Congres al Cadrelor Didactice din Rom\u00e2nia \u015fi al Cadrelor Didactice Rom\u00e2ne de peste Hotare, au \u00eentrunit, sub acest generic, trei evenimente: \u015ecoala de Var\u0103 Interna\u0163ional\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u (24-26 iulie), cu tema Limba rom\u00e2n\u0103 \u00een contextul dialogului intercultural pedagogic f\u0103r\u0103 frontiere. Vizita \u00een Ucraina, Cet\u0103\u0163ii Albe \u015fi a unei \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti din regiunea Odessa; \u015ecoala Interna\u0163ional\u0103 de Var\u0103 Eforie Sud (27-29 iulie 2015), cu tema Asigurarea succesului \u015fcolar prin utilizarea strategiilor didactice specifice societ\u0103\u0163ii informatizate: con\u0163inuturi educa\u0163ionale digitale, resurse web, dispozitive mobile; Lucr\u0103rile Congresului AGIRo, Cluj-Napoca, 18-22 august 2015, cu activit\u0103\u0163i pe 22 august \u015fi \u00een Sighetul Marma\u0163iei \u015fi Slatina, regiunea Transcarpatia, Ucraina. Printre participan\u0163ii la aceste evenimente s-a num\u0103rat \u015fi dl. profesor Gheorghe Amaicei, pre\u015fedintele de onoare al asocia\u0163iei nem\u0163ene, unul dintre liderii AGIRo, care a avut amabilitatea de a ne acorda acest revelator interviu:<\/p>\n

\u2013 Domnule profesor, v\u0103 rog s\u0103 preciza\u0163i pentru \u00eenceput care au fost organizatorii acestor evenimente. Pentru c\u0103, oric\u00e2t de competent\u0103 ar fi, conducerea AGIRo a fost pus\u0103 \u00een fa\u0163a unui eveniment interna\u0163ional\u2026<\/p>\n

\"100_7242\"<\/a>\u2013 Toate activit\u0103\u0163ile au fost organizate cu sprijinul Guvernului Rom\u00e2niei, Ministerului Afacerilor Externe \u2013 Departamentul Politicii pentru Rela\u0163ia cu Rom\u00e2nii de Pretutindeni \u015fi sub patronajul Ministerului Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii \u015etiin\u0163ifice \u015fi au fost coordonate de asocia\u0163iile \u00eenv\u0103\u0163\u0103torilor din Rom\u00e2nia, Ucraina \u015fi Serbia. La Chi\u015fin\u0103u, s-a mai implicat \u015fi Asocia\u0163ia General\u0103 a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Rom\u00e2nia, filiala \u00een Republica Moldova, sub patronajul Academiei de \u015etiin\u0163e a Moldovei \u015fi \u00een parteneriat cu Direc\u0163ia general\u0103 educa\u0163ie, tineret \u015fi sport a Consiliului municipal Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

\u2013 Cine \u015fi de unde au fost participan\u0163ii? A\u0163i avut sentimentul c\u0103 face\u0163i parte din aceea\u015fi comunitate spiritual\u0103?<\/p>\n

\u2013 Participan\u0163ii au fost cadre didactice, educatoare, \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, profesori din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul liceal \u015fi universitar din \u0163\u0103rile vecine unde se afl\u0103 comunit\u0103\u0163i rom\u00e2ne\u015fti. Au mai fost prezente \u015fi delega\u0163ii din Bulgaria, Ungaria \u015fi Transnistria. Personal, m-am sim\u0163it onorat sa fiu al\u0103turi de colegi de toate specialit\u0103\u0163ile din \u0163\u0103rile vecine, pe care \u00eei consider adev\u0103ra\u0163i \u201e\u00eenving\u0103tori\u201d pentru ceea ce fac \u00een educarea copiilor, pentru \u00eenv\u0103\u0163area limbii rom\u00e2ne \u015fi efortul de a-i \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 iubeasc\u0103 Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u2013 La ce evenimente a\u0163i participat efectiv? Ce v-a impresionat cel mai mult?<\/p>\n

\u2013 Am participat la activit\u0103\u0163i cu mare \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 istoric\u0103, cu evoc\u0103ri menite s\u0103 cultive spiritul de solidaritate a cadrelor didactice rom\u00e2ne de pretutindeni. Impresiile au fost puternice, cu o mare rezonan\u0163\u0103 sufleteasc\u0103, \u00eenso\u0163ite de mari emo\u0163ii \u015fi care nu vor fi uitate niciodat\u0103. Iat\u0103 c\u00e2teva:<\/p>\n

\"100_7173\"<\/a><\/p>\n

La Chi\u015fin\u0103u<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen cadrul \u015ecolii Interna\u0163ionale de Var\u0103 sub genericul: Limba rom\u00e2n\u0103 \u00een contextul dialogului intercultural pedagogic f\u0103r\u0103 frontiere s-au adunat peste 200 de profesori. Obiectivul principal al interven\u0163iilor s-a axat pe cultivarea spiritului de solidaritate a cadrelor didactice rom\u00e2ne de pretutindeni, pentru ridicarea prestigiului limbii noastre \u00een toate comunit\u0103\u0163ile unde tr\u0103iesc rom\u00e2nii.<\/p>\n

Scriitorul Nicolae Dabija, \u00een discursul de salutare a participan\u0163ilor, a spus: \u201eLimba rom\u00e2n\u0103 este una \u00eentreag\u0103 \u015fi comun\u0103 pentru rom\u00e2nii de pretutindeni \u015fi a r\u0103mas cea care a fost oferit\u0103 rom\u00e2nilor de c\u0103tre Dumnezeu\u201d.<\/p>\n

Scriitorul a men\u0163ionat \u00een fa\u0163a celor prezen\u0163i c\u0103 elevii vor vorbi a\u015fa cum vorbesc profesorii, iar \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul a r\u0103mas \u00een continuare personajul principal \u00een localit\u0103\u0163ile \u0163\u0103rii.<\/p>\n

\u201eTrebuie s\u0103 facem a\u015fa \u00eenc\u00e2t limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 ne uneasc\u0103. Au trecut c\u00e2teva genera\u0163ii, dar, din p\u0103cate, \u00een \u0163ar\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 este infectat\u0103 \u015fi misiunea noastr\u0103 e de a face ca aceasta s\u0103 fie vorbit\u0103 corect\u201d.<\/p>\n

Au fost organizate mai multe ateliere, lec\u0163ii publice \u015fi discu\u0163ii despre strategiile de promovare a limbii rom\u00e2ne culte. La unul din ateliere, fiind inclus \u00een program, am prezentat \u015fi eu cartea \u201eCr\u00e2ncenul veac al XX-lea \u015fi ororile sale\u201d a \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului Mihai David Ghind\u0103oani, care a predat \u00een primii ani de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een Basarabia.<\/p>\n

Prezentarea c\u0103r\u0163ii a avut o apreciere unanim\u0103, \u015fi am oferit organizatorilor cinci exemplare.<\/p>\n

\u015ecoala de Var\u0103 de la Chi\u015fin\u0103u s-a \u00eencheiat cu o rezolu\u0163ie \u00een care s-au consemnat multe propuneri f\u0103cute de cei prezen\u0163i \u015fi un Apel c\u0103tre cadrele didactice \u015fi factorii de decizie din statele participante la evenimente pentru a spori efortul comun \u00een sus\u0163inerea, valorificarea, \u015fi promovarea limbii rom\u00e2ne culte.<\/p>\n

\u00cen ultima zi (26 iulie 2015) s-au vizitat Cetatea Alb\u0103 (la v\u0103rsarea Nistrului \u00een Marea Neagr\u0103) \u015fi muzeul \u015fcolii din localitatea Satu Nou, din raionul S\u0103rata, regiunea Odessa,Ucraina.<\/p>\n

La \u015fcoala din Satu Nou am fost primi\u0163i rege\u015fte de tot satul, \u00een frunte cu primarul. Am avut ocazia s\u0103 vedem unul dintre cele mai dotate muzee rurale vizitate vreodat\u0103 \u015fi s\u0103 asist\u0103m la un frumos program cultural \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi ucrainean\u0103.<\/p>\n

Apoi am depus flori la bustul lui Mihai Eminescu \u015fi la cel al poetului ucrainean Taras \u015eevcenco. \u00cen finalul vizitei am fost pofti\u0163i la o mas\u0103 tradi\u0163ional\u0103, \u00eembel\u015fugat\u0103, a\u015fa cum numai rom\u00e2nii \u015ftiu s\u0103 preg\u0103teasc\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

La Eforie Sud<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen perioada 27-29 iulie 2015 s-a \u0163inut \u015ecoala Interna\u0163ional\u0103 de Var\u0103 AGIRo care a avut ca tem\u0103 Asigurarea succesului \u015fcolar prin utilizarea strategiilor didactice specific societ\u0103\u0163ii informatizate, con\u0163inuturi educa\u0163ionale digitale, resurse web dispozitive mobile.<\/p>\n

Toate comunic\u0103rile prezentate au fost urm\u0103rite cu mult interes. Participarea a fost numeroas\u0103: 250 de colegi din mai toate jude\u0163ele \u0163\u0103rii \u015fi \u00eenc\u0103 aproape o suta din Republica Moldova (inclusiv \u015fcolile cu predare \u00een alfabetul chirilic \u015fi latin din regiunea Nistrean\u0103), din Ucraina \u015fi Serbia.<\/p>\n

 <\/p>\n

La Cluj-Napoca<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen perioada 18-22 august 2015 lucr\u0103rile celui de-al XXXVII-lea Congres al AGIRo s-au desf\u0103\u015furat \u00een sala \u201eAuditorium Maximum\u201d, de 800 de locuri, a Universitarii Babe\u015f-Bolyai \u015fi, \u00een ultima zi, 22 august 2015, \u00een Sighetul Marma\u0163iei \u015fi Slatina din regiunea Transcarpatia, Ucraina.<\/p>\n

\"100_7091\"<\/a>La acest congres, care a avut ca obiectiv sprijinirea comunit\u0103\u0163ilor rom\u0103ne\u015fti din afara grani\u0163elor Rom\u00e2niei pentru p\u0103strarea \u015fi afirmarea identit\u0103\u0163ii lingvistice rom\u00e2ne\u015fti s-au \u00eenscris peste 1300 de cadre didactice, dintre care 400 de peste hotare. Din discu\u0163iile purtate a reie\u015fit c\u0103 este necesar\u0103 formarea unor elite din r\u00e2ndul cadrelor didactice, precum \u015fi a unor noi genera\u0163ii de lideri care s\u0103 reprezinte interesele comunit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti \u00een statele de domiciliu.<\/p>\n

La eveniment a participat \u015fi ministrul delegat pentru rela\u0163ia cu rom\u00e2nii de peste hotare, Angel Talvar, care a subliniat importan\u0163a muncii pe care \u00eenv\u0103\u0163\u0103torii o depun pentru alfabetizarea copiilor: \u201eIdentitatea unui popor este ca un abecedar: un abecedar al sensurilor \u015fi al numerelor, lucrurilor \u015fi locurilor care ne spun cine suntem. \u015ei, ca orice abecedar, trebuie \u00eenv\u0103\u0163at liter\u0103 cu liter\u0103, semn cu semn. Exist\u0103 ni\u015fte oameni care ne conduc pe drumul acestei cunoa\u015fteri: Ei sunt \u00cenv\u0103\u0163\u0103torii no\u015ftri. Ei ne spun primele adev\u0103ruri despre noi. Ei ne modeleaz\u0103 ca p\u0103r\u0163i ale neamului nostru\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 vizita la Cimitirul Vesel de la S\u0103p\u00e2n\u0163a ne-am deplasat \u00een localitatea Apsa de Mijloc, din Ucraina, unde exist\u0103 \u015fcoal\u0103 \u00een limba rom\u00e2n\u0103 de peste 200 de ani.<\/p>\n

Primarul comunei ne-a primit cu urm\u0103toarele ur\u0103ri: \u201eSe spune c\u0103 de\u015fi am trecut de-a lungul timpului prin Austro-Ungaria, Rom\u00e2nia, Cehoslovacia, Ucraina Subcarpatic\u0103, Ungaria horthist\u0103, Uniunea Sovietic\u0103 (Rusia) \u015fi azi, noi, rom\u00e2nii din Transcarpatia locuim \u00een Ucraina independent\u0103, de fapt, noi niciodat\u0103 nu am plecat de acas\u0103\u201d.<\/p>\n

Aceste cuvinte au fost rostite prima dat\u0103 de Ion M. Botos, un intelectual de renume de pe acele meleaguri.<\/p>\n

M-a impresionat \u00een mod deosebit c\u00e2t de bine vorbesc rom\u00e2ne\u015fte \u015fi ce \u015fcoal\u0103 dotat\u0103 cu aparatur\u0103 modern\u0103 au.<\/p>\n

Muzeul de Istorie \u015fi Etnografie a Rom\u00e2nilor din Transcarpatia are ca ini\u0163iator \u015fi fondator pe dom\u00adnul Ion M. Botos, din Apsa de Jos, c\u0103ruia i s-au asociat so\u0163ia sa, doamna Ileana \u015fi cele doua fiice \u015fi posed\u0103 peste 9.000 de exponate, o adev\u0103rat\u0103 colec\u0163ie de documente istorice, etnografice \u015fi de memorialistic\u0103, toate obiectele de patrimoniu care vin s\u0103 descopere \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 identitatea cultural, zonal\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din Transcarpatia.<\/p>\n

Munca domnului Ion M. Botos \u015fi a frumoasei sale familii de intelectuali rom\u00e2ni este nepre\u0163uit\u0103, acest muzeu, concentr\u00e2nd valori importante ale nea\u00admului, de care to\u0163i rom\u00e2nii ar trebui s\u0103 aib\u0103 grij\u0103 \u015fi s\u0103 le facem cunoscute \u00een \u00eentreaga \u0163ar\u0103.<\/p>\n

\u2013 Ce c\u00e2\u015ftiguri practice a adus acest Congres? C\u00e2t de justificat\u0103 este desf\u0103\u015furarea sa anual\u0103?<\/p>\n

\u2013 Mai \u00eent\u00e2i trebuie spus c\u0103 de la primul congres din 1898 de la Ploie\u015fti \u015fi p\u00e2n\u0103 la recentele congrese na\u0163ionale de dup\u0103 revolu\u0163ie (XXVIII \u2013 XXXVII) \u0163inute \u00een diferite ora\u015fe ale \u0163\u0103rii (Arad, Bucure\u015fti \u2013 Palatul Parlamentului, Bucure\u015fti \u2013 Universitatea Politehnic\u0103, Constan\u0163a, Slobozia, Bu\u015fteni, Chi\u015fin\u0103u, Slatina, Suceava, Cern\u0103u\u0163i \u015fi Cluj-Napoca) \u2013 congresele AGIRo, cu desf\u0103\u015furare anual\u0103, au intrat deja \u00een tradi\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Au participat, aici, mini\u015ftrii educa\u0163iei, parlamentari \u015fi la unele pre\u015fedintele \u0163\u0103rii \u015fi au conferen\u0163iat nume de cel mai mare prestigiu din domeniul \u015ftiin\u0163ei \u015fi educa\u0163iei.<\/p>\n

M\u0103 simt onorat c\u0103 am participat la toate cele zece congrese AGIRo ca delegat al jude\u0163ului Neam\u0163 \u015fi ca invitat, f\u0103c\u00e2nd parte din consiliul director al AGIRo.<\/p>\n

La toate congresele, delega\u0163ii vin cu pl\u0103cere, discut\u0103 probleme legate de educa\u0163ie \u015fi se leag\u0103 noi prietenii. Acest lucru este dovedit de prezen\u0163a mare a participan\u0163ilor (p\u00e2n\u0103 la 1500 de persoane). Pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea activit\u0103\u0163ilor, la aceste congrese se impune ca filialele AGIRo din fiecare jude\u0163 s\u0103 duc\u0103 o activitate intens\u0103, mai bine organizat\u0103, pentru atragerea de noi membri. La nivel na\u0163ional se impune o colaborare mai rodnic\u0103 \u00eentre membrii consiliului AGIRo \u015fi pre\u015fedin\u0163ii filialelor jude\u0163ene. Departamentele sunt numai pe h\u00e2rtie. Ele trebuie restructurate, eventual s\u0103 se fac\u0103 o nou\u0103 form\u0103 de organizare.<\/p>\n

\u2013 Dup\u0103 cum \u015fti\u0163i, printr-o lege adoptat\u0103 de Parlamentul Rom\u00e2niei \u00een 2013, Ziua Limbii Rom\u00e2ne se s\u0103rb\u0103tore\u015fte \u00een Rom\u00e2nia la 31 august, la aceea\u015fi dat\u0103 cu Limba Noastr\u0103, celebrat\u0103 \u00een Republica Moldova, din 1990. \u00cen \u0163ar\u0103, acest lucru a fost uitat imediat ce a fost legiferat. Dar la acest Congres, desf\u0103\u015furat chiar \u00een zilele premerg\u0103toare evenimentului, \u015fi-a amintit cineva de aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare?<\/p>\n

\u2013 Dac\u0103 la \u015fcolile de var\u0103 \u015fi congrese s-a tot vorbit despre cultivarea limbii rom\u00e2ne, la nivel na\u0163ional se face prea pu\u0163in. Mijloacele de audien\u0163\u0103 \u00een mas\u0103, radioul, internetul, televiziunea \u015fi ziari\u015ftii au f\u0103cut \u00een prea mic\u0103 m\u0103sur\u0103 popularitatea evenimentului.<\/p>\n

\u00cen Republica Moldova, imnul de stat este dedicat limbii rom\u00e2ne \u015fi este audiat la fiecare activitate oficial\u0103\u2026<\/p>\n

Sigur c\u0103 noi omagiem la 31 august limba rom\u00e2n\u0103, dar nu toat\u0103 lumea \u00ee\u015fi aduce aminte de aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare… Oare s\u0103 fie de vin\u0103 lenea intelectual\u0103, indiferen\u0163a, elementele str\u0103ine care par, uneori, mai puternice dec\u00e2t cele na\u0163ionale\u2026?<\/p>\n

Oare spiritul patriotic ne este at\u00e2t de slab dezvoltat?<\/p>\n

\u2013 Nu \u015ftiu, domn profesor; nu eu particip la congrese \u015fi \u015fcoli de var\u0103. Ceea ce \u015ftiu este c\u0103 de la Ministrul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, la directorul \u015fcolii din V\u0103sc\u0103u\u0163ii din Deal, toat\u0103 lumea doarme cu Scrisoarea lui Neac\u015fu din C\u00e2mpulung sub cap, vis\u00e2nd c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 e deja limb\u0103 oficial\u0103 a noii Evrope\u2026 Noapte bun\u0103!<\/p>\n

 <\/p>\n

Mircea ZAHARIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

* Interviu cu dl. Gheorghe Amaicei, membru \u00een Consiliul Director AGIRo Anul acesta, ca o noutate absolut\u0103, manifest\u0103rile celui de-al XXXVII-lea Congres al Asocia\u0163iei Generale a \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Rom\u00e2nia, Congres al Cadrelor Didactice din Rom\u00e2nia \u015fi al Cadrelor Didactice Rom\u00e2ne…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18,53],"tags":[],"class_list":["post-3377","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-eveniment","category-septembrie-2015-2"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3377","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3377"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3377\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3384,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3377\/revisions\/3384"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3377"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3377"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3377"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}