\u201eOsta\u015fii sovietici aprindeau diminea\u0163a focul la buc\u0103t\u0103ria de campanie cu c\u0103r\u0163ile bibliotecii, unele unicate\u201d<\/p>\n
<\/p>\n
Dup\u0103 construirea primului local de \u015fcoal\u0103 din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, care s-a inaugurat la 8 noiembrie 1895, arhimandritul Chiriac Nicolau a considerat necesar ca, pe l\u00e2ng\u0103 \u015fcoal\u0103, s\u0103 \u00eenfiin\u0163eze \u015fi o bibliotec\u0103. La 21 aprilie 1897 arhimandritul Chiriac Nicolau se adresa Ministerului Instruc\u0163iunii Publice. Dup\u0103 aceast\u0103 interven\u0163ie scris\u0103 la minister, la 14 iulie 1897, inspectorul \u015fcolar P. F\u00e2nt\u00e2nariu de la Circumscrip\u0163ia Ia\u015fi \u00eenainta un raport ministrului care-i ceruse informa\u0163ii despre modul \u00een care era conceput\u0103 activitatea bibliotecii. \u00cen raport se preciza \u00eentre altele c\u0103 de integritatea \u015fi conservarea bibliotecii se intereseaz\u0103 donatorul. La 13 octombrie 1897, raportul era pe masa ministrului care va scrie urm\u0103toarea rezolu\u0163ie: Se admit propunerile d-lui F\u00e2nt\u00e2nariu \u00eens\u0103 nu se admite a se lua nici o sarcin\u0103 pentru stat. Spiru Haret. Nemul\u0163umit, dar decis s\u0103 mearg\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t arhimandritul deschide biblioteca \u00een una din s\u0103lile de clas\u0103, d\u00e2nd \u015fcolii \u015fi bibliotecii numele s\u0103u. Organizat\u0103 ca bibliotec\u0103 \u015fcolar\u0103, aceasta va primi \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput statutul de bibliotec\u0103 public\u0103, primul bibliotecar fiind \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Gheorghe D. Popescu. Pentru completarea fondului de carte s-a trimis o scrisoare unor personalit\u0103\u0163i, bibliotecilor din \u0163ar\u0103 \u015fi editurilor: \u201e\u00centr-o vale poetic\u0103 a falnicilor no\u015ftri mun\u0163i se afl\u0103 satul V\u00e2n\u0103tori unde cuviosul arhimandrit Chiriac Nicolau din M\u00e2n\u0103stirea Neam\u0163 pe l\u00e2ng\u0103 un local nou de \u015fcoal\u0103 mixt\u0103, model, a pus bazele unei biblioteci na\u0163ionale spre luminarea \u015fi prop\u0103\u015firea cultural\u0103 a genera\u0163iilor neamului rom\u00e2nesc\u201d. Din scrisoare desprindem \u015fi date despre con\u0163inutul bibliotecii: 5000 de volume av\u00e2nd con\u0163inut literar, istoric, \u015ftiin\u0163ific, antic, clasic \u015fi modern. Se \u00een\u0163elege c\u0103 aceast\u0103 scrisoare se \u00eencheia cu rug\u0103mintea de a fi sprijinit\u0103 biblioteca prin dona\u0163ii de c\u0103r\u0163i. P\u00e2n\u0103 \u00een preajma Primului R\u0103zboi Mondial biblioteca nu avea precedent. Nici o \u015fcoal\u0103 s\u0103teasc\u0103 din Moldova nu dispunea de un fond de carte at\u00e2t de variat \u015fi de valoros. Informa\u0163ii despre soarta pe care a avut-o aceast\u0103 important\u0103 bibliotec\u0103 s\u0103teasc\u0103 \u00een acei ani afl\u0103m din \u201eMonografia comunei V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163\u201d, lucrare \u00een curs de tipar, \u00eentocmit\u0103 de profesorul Neculai Florian, fiu al acestei comune: \u201e\u00cen anul 1915, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul Gheorghe D. Popescu trece \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul urban, la T\u00e2rgu-Neam\u0163 \u015fi va preda biblioteca cu 7248 volume \u00een grija ajutorului de primar, Vasile Iacoboaia, un pasionat cititor. \u015ecoala a fost transformat\u0103 \u00een anul 1916 \u00een spital rusesc \u015fi e posibil ca \u00een acei ani o parte din c\u0103r\u0163i s\u0103 se fi pierdut.<\/p>\n
\u00centre 1926 \u015fi 1939, grija bibliotecii a avut-o Ion Amih\u0103iesei. \u00cen timpul r\u0103zboiului biblioteca r\u0103m\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi de\u015fi se luase m\u0103suri de protejare, fondul de carte s-a diminuat considerabil. \u00cenv\u0103\u0163\u0103torul Constantin Papuc, care preluase biblioteca, fusese concentrat, au urmat anii de refugiu, \u015fcoala a devenit comandament al trupelor rom\u00e2ne, apoi germane, ca, dup\u0103 23 august 1944, s\u0103 fie comandament al trupelor sovietice. Constantin Pl\u0103cint\u0103, omul de serviciu care mai d\u0103dea pe la \u015fcoal\u0103, mi-a povestit c\u0103 a g\u0103sit c\u0103r\u0163i puse la picioarele cailor, iar vajnicii osta\u015fi sovietici aprindeau diminea\u0163a focul la buc\u0103t\u0103ria de campanie folosind c\u0103r\u0163i din bibliotec\u0103, gesturi pe care nu \u015fi le-a putut explica fiindc\u0103 \u00een zon\u0103 se g\u0103seau \u015fi lemne, \u015fi paie, \u015fi f\u00e2n, \u015fi surcele. Dup\u0103 r\u0103zboi, c\u00e2t a mai r\u0103mas din fondul de carte s-a depozitat \u00een dulapuri bine \u00eencuiate, \u00een aceea\u015fi sal\u0103 spa\u0163ioas\u0103, devenit\u0103 sal\u0103 de clas\u0103, f\u0103r\u0103 a se mai distribui cititorilor, p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 1951, c\u00e2nd toate volumele au fost \u00eempachetate sub supravegherea tovar\u0103\u015fului Ulieru \u2013 trimis cu ordin de la Bucure\u015fti. \u00cen anul celei de a 75-a anivers\u0103ri, s-a \u00eencercat recuperarea vechiului fond de carte al bibliotecii \u015fi au \u00eenceput demersurile pentru aducerea cel pu\u0163in a dubletelor. Ini\u0163iatorii acestui demers \u00een acest sens au fost ajuta\u0163i de profesorul Constantin Tom\u015fa, inspector \u00een acea vreme la Consiliul Jude\u0163ean de Cultur\u0103 Neam\u0163 \u015fi Ioana T\u0103utu, redactor la Revista Bibliotecilor. Ea a transmis bibliotecarului Constantin Oancea, r\u0103spunsul Bibliotecii Centrale de Stat: R\u0103spunsul BCS este echivoc \u015fi departe de realitate: \u00abLa adresa dvs. Nr. 152 din 25.IV.1972 referitoare la fondurile Bibliotecii V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163 v\u0103 comunic\u0103m urm\u0103toarele: \u00eentruc\u00e2t delegatul trimis \u00een urm\u0103 cu aproape 3 ani pentru a prelua fondurile depistate la B. C. S. ca f\u0103c\u00e2nd parte din colec\u0163ia Bibliotecii din comuna V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163 socotind c\u0103 acestea sunt f\u0103r\u0103 importan\u0163\u0103, dep\u0103\u015fite, a renun\u0163at la ele, volumele respective au intrat \u00een circuitul de prelucrare al Bibliotecii Centrale de Stat integr\u00e2ndu-se \u00een aceste fonduri. Dubletele disponibile au fost trimise, la cerere, bibliotecilor interesate din \u0163ar\u0103\u00bb. Care delegat al comunei a putut semna un document de renun\u0163are? Cine i-ar fi dat dreptul s-o fac\u0103? Neculai Florian, director al C\u0103minului Cultural \u00een acea vreme declar\u0103: Nu am trimis pe nimeni s\u0103 \u00eentreprind\u0103 o astfel de ac\u0163iune. Dac\u0103 exist\u0103 totu\u015fi un astfel de document, el poart\u0103 o semn\u0103tur\u0103 fals\u0103. \u00cen al doilea r\u00e2nd, cine era interesat \u015fi \u00eendrept\u0103\u0163it totodat\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 cel pu\u0163in dubletele dac\u0103 nu Biblioteca din V\u00e2n\u0103tori Neam\u0163?<\/p>\n
Din vechiul fond de carte au fost recuperate \u015fi se mai g\u0103sesc \u00een prezent \u00een bibliotec\u0103: Ioan Damaschinul \u2013 descoperirea cu am\u0103nuntul a pravoslavnicei credin\u0163e (1806); Istoria scripturii vechiului testament (1824): Abecedariul rom\u00e2nesc cu \u00eent\u00e2iele cuno\u015ftin\u0163e de litere pentru tinerimea \u015fcolilor \u00eencep\u0103toare (1836); O mie \u015fi una de nop\u0163i (1838) \u015f.a. \u00cen anul 1948, se organizeaz\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 C\u0103minul Cultural o bibliotec\u0103 nou\u0103, prin unirea celor dou\u0103 care existau \u00een comun\u0103, una la Prim\u0103rie \u015fi alta la Cooperativa de Consum Unirea, iar la 13 martie 1948, a fost numit bibliotecar Constantin I. Oancea. Dar de aici \u00eencepe alt\u0103 istorie…<\/p>\n
N.\u00a0S.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eOsta\u015fii sovietici aprindeau diminea\u0163a focul la buc\u0103t\u0103ria de campanie cu c\u0103r\u0163ile bibliotecii, unele unicate\u201d Dup\u0103 construirea primului local de \u015fcoal\u0103 din V\u00e2n\u0103tori-Neam\u0163, care s-a inaugurat la 8 noiembrie 1895, arhimandritul Chiriac Nicolau a considerat necesar ca, pe l\u00e2ng\u0103 \u015fcoal\u0103,…<\/p>\n