{"id":3759,"date":"2015-09-07T08:56:57","date_gmt":"2015-09-07T08:56:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=3759"},"modified":"2015-11-07T08:57:39","modified_gmt":"2015-11-07T08:57:39","slug":"rememorari-aprilie-2015","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-aprilie-2015\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri &#8211; aprilie 2015"},"content":{"rendered":"<p><strong><\/strong>* 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (d. 5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii Dumitri\u0163a Vasilca, Lucian Corneanu \u015fi ziaristul Mircea Zaharia, a hot\u0103r\u00e2t publicarea, din martie 1999, a revistei \u201eApostolul\u201d (seria nou\u0103), care apare \u015fi \u00een prezent ca publica\u0163ie a cadrelor didactice din Jude\u0163ul Neam\u0163, editat\u0103 de Sindicatul din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi Cercetare Neam\u0163, al c\u0103rui pre\u015fedinte a fost Florin Florescu.<\/p>\n<p>* 2\/1938, n. C\u0103t\u0103lin-Florin Stupcanu, la Filioara, Agapia, Neam\u0163 (d. 26. 09. 2000, Ceahl\u0103u, Neam\u0163), profesor, ziarist. A urmat clasele primare la \u015ecoala \u201eSf\u00e2ntul Andrei\u201d din Bucure\u015fti, apoi pe cele ale \u015ecolii Elementare de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, cele liceale la \u015ecoala Medie de B\u0103ie\u0163i Nr. 1, ambele din Piatra-Neam\u0163, \u015fi Facultatea de Istorie din Ia\u015fi (1961). Cariera didactic\u0103: \u015ecoala din Zbere\u015fti, Costi\u015fa, Neam\u0163 \u015fi \u015ecoala Nr. 1, Piatra-Neam\u0163. Ziarist la ziarele: \u201eFlac\u0103ra\u201d (1963), \u201eSteagul ro\u015fu\u201d din Bac\u0103u (1965-1968), \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000). Func\u0163ii: inspector la Comitetul Jude\u0163ean de Cultur\u0103, director al Muzeului de Istorie din Piatra-Neam\u0163 (1974-1978). \u00cen publica\u0163iile la care a lucrat, a risipit nenum\u0103rate articole, cronici cinematografice, de art\u0103 plastic\u0103, note-semnal, recenzii, opinii, mai ales pe probleme de cultur\u0103 \u015fi art\u0103. Volumul \u201eZ\u0103pad\u0103 \u015fi fum, scrieri de tinere\u0163e\u201d a ap\u0103rut postum, prin grija so\u0163iei, Maria Stupcanu.<\/p>\n<p>* 4\/1900 \u2013 n. Mazyer A. I. Halevy, la Piatra-Neam\u0163 (d. 15. 04. 1972, Paris), teolog iudaic roman. Absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, a urmat Seminarul Israelit al Fran\u0163ei, ob\u0163ine autoriza\u0163ia de rabin (1925), concomitent, la Sorbona (doctoratul), \u015ecoala Practic\u0103 de \u00cenalte Studii \u015fi la \u015ecoala de Arheologie a Muzeului Luvru. A oficiat la sinagogi \u015fi temple (1926-1963): Iasi \u015fi Bucure\u015fti. A fondat: Societatea de Studii Iudaice, Institutul de Istorie Evreo-Rom\u00e2n\u0103, Anuarul \u201eSinai\u201d (1926-1939), \u00een care a publicat: \u201eComunit\u0103\u0163ile evreilor din Ia\u015fi si Bucure\u015fti, vol. I\u201d, \u201ePietrele funerare din Ia\u015fi\u201d, \u201eDin arhiva iudaismului rom\u00e2nesc\u201d, \u201eProblema khazarilor\u201d, \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi evreii\u201d \u015f. a. A lucrat ca cercet\u0103tor la Academia R. P. R. (1950-1963). A evadat \u00een Fran\u0163a (1963), unde a fost profesor la Seminarul Israelit al Fran\u0163ei \u015fi mare rabin la Centrul Evreiesc din Paris. Alte lucr\u0103ri: \u201eCatalogul manuscriselor \u015fi incunabulelor ale \u015ecolii Rabinice a Fran\u0163ei\u201d; \u201eLegende evreie\u015fti apocrife despre via\u0163a lui Moise\u201d; \u201eMoise \u00een istorie \u015fi \u00een legende\u201d, \u201eMedicina rabinilor taumaturgi din secolul al XVIII-lea\u201d, \u201e\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiint\u0103 \u00een istoria medicinii evreie\u015fti din secolul al XV-lea\u201d.<\/p>\n<p>* 4\/1885 \u2013 n. Aurel Metroniu, la Roman (d. 1917, M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti), profesor, ziarist. Dup\u0103 absolvirea \u015fcolii primare, a gimnaziului \u015fi a Liceului \u201eRoman-Vod\u0103\u201d, \u00een localitatea natal\u0103, a urmat cursu\u00adrile Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filozofie, Sec\u0163ia istorie, a Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, unde l-a avut profesor pe Nicolae Iorga. A \u00eentre\u0163inut rela\u0163ii apropiate cu \u015etefan O. Iosif, Dimitrie Anghel \u015fi G. V\u00e2lsan. Scrieri: \u201eD-l Dobrogeanu Gherea \u015fi imperativul nostru na\u0163ional\u201d, \u201eImperativul na\u0163ional\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eS\u0103m\u0103n\u0103torul\u201d, \u201eRom\u00e2nia viitoare\u201d, \u201eDrum drept\u201d, \u201eNeamul rom\u00e2nesc\u201d.<\/p>\n<p>* 5\/1940 \u2013 n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neam\u0163, memorialist, licen\u0163iat al Facult\u0103\u0163ilor de Teologie (Bucure\u015fti, 1968) \u015fi de Filologie (Ia\u015fi, 1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Parohiei V\u0103leni, Piatra-Neam\u0163, transferat la Parohia V\u00e2n\u0103tori, Piatra-Neam\u0163 (1. 08. 1981). A colaborat \u015fi a f\u0103cut parte din consiliul de redac\u0163ie al revistei \u201eCredin\u0163a neamului\u201d, Neam\u0163 (1990-2008). Coordonator, director \u015fi profesor al Seminarului Teologic Ortodox din Piatra Neam\u0163 (1996). C\u0103r\u0163i: \u201ePetru Pogonat. Medita\u0163iunile unui c\u0103lug\u0103r surghiunit\u201d, \u201eProfe\u0163ie mincinoas\u0103. Lamenta\u0163ie la un zid al pl\u00e2ngerii \u00een construc\u0163ie\u201d \u015fi \u201eBiblia pe \u00een\u0163eles\u201d. La mul\u0163i ani, precucernice p\u0103rinte!<\/p>\n<p>* 11\/1962 \u2013 n. Dumitri\u0163a Vasilca (pseud. Diana), la Piatra-Neam\u0163, profesoar\u0103, poet\u0103, absolvent\u0103 a Liceului Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1981) \u015fi a Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Filozofie, din Ia\u015fi (1985), Cariera didactic\u0103: profesoar\u0103 \u00een Jude\u0163ul Harghita (1985-1989), expert metodist \u015fi director al C. C. D. Neam\u0163 (1991-2000), profesor colaborator la Academia de Muzic\u0103 \u201eGheorghe Dima\u201d Cluj, Filiala Piatra-Neam\u0163 (1998-2008), profesor, director-adjunct la Colegiului Tehnic (2010-2011), \u015fi la Colegiului Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (2011-2012), la Liceul de Arte \u201eVictor Brauner\u201d, formator, mentor, metodist (din 2007), fondator al Editurii \u201eAlfa\u201d a C. C. D. Neam\u0163 (1996), al Revistei \u201eApostolul\u201d (1999). A debutat cu versuri \u00een \u201eAteneu\u201d (1991), editorial cu placheta \u201eAproape amintiri\u201d (1997), urmat\u0103 de \u201eDucatul inocen\u0163ei\u201d (2003). Colabor\u0103ri la: \u201eCeahl\u0103ul\u201d \u201eAntiteze\u201d, \u201eApostolul\u201d, \u201eAsachi\u201d.<\/p>\n<p>* 14\/1860 \u2013 n. Zulnia Is\u0103cescu, la Boto\u015fani (d. 13. 05. 1918, Piatra-Neam\u0163), institutoare, considerat\u0103 cadru didactic de excep\u0163ie \u015fi remarcat\u0103 de I. L. Caragiale, A. D. Xenopol, Gheorghe Panu \u015fi Spiru Haret, \u00een trecerea lor prin Piatra-Neam\u0163. Membr\u0103 \u00een comitetul de conducere a Revistei \u201eProp\u0103\u015firea\u201d, colaboratoare la publica\u0163ii din Moldova \u015fi din Bucure\u015fti, a scris piesa de teatru \u201eSatul \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul\u201d, premiat\u0103 de Ministerul Cultelor \u015fi Instruc\u0163iunii Publice (1904). 2008, La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 14\/1935 \u2013 n. Dumitru Bostan, la \u015eipote, Bac\u0103u, artist plastic, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Chimie din Ia\u015fi. A studiat pictura cu Pantelimon Vedenivschi, fost rector al Academiei de Arte Frumoase din Kiev (1958-1962), apoi cu \u015etefan Hotnog \u015fi sculptura cu Pompiliu Clement. Debuteaz\u0103 cu desene umoristice \u00een reviste studen\u0163e\u015fti din Ia\u015fi (Premiul al II-lea al Revistei \u201eVia\u0163a studen\u0163easc\u0103\u201d, 1961). La suges\u00adtia lui Marin Sorescu, deschide mai multe expozi\u0163ii personale de caricatur\u0103 la Palatul Culturii din Ia\u015fi (1960-1962).Din 1963, este prezent \u00een expozi\u0163ii de grup la: Ia\u015fi, Bucure\u015fti, B\u00e2rlad, Piatra- Neam\u0163. Personale: New York, o colectiv\u0103 \u00een Germania (2002). Lucr\u0103ri \u00een colec\u0163ii: Fran\u0163a, Suedia, Olanda, Cuba, U. S. A., Israel, Republica Dominican\u0103, Cuba. A publicat \u201ePictura pentru amatori\u201d, 2008, La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 15\/1950 \u2013 n. Maria R\u0103d\u0103oane, la Rom\u00e2ni, Neam\u0163, geomorfolog, profesor universitar. A absolvit Liceul din Buhu\u015fi \u015fi Facultatea de Biologie-Geografie din Ia\u015fi, doctor \u00een geografie (1983). A lucrat la Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u201eStejarul\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1973-1997), apoi profesor universitar la Suceava (din 1997). A participat la diverse programe de cercetare, la reuniuni \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate; membr\u0103 a mai multor societ\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine. Autoare a trei subcapitole din \u201eGeografia Rom\u00e2niei\u201d \u015fi peste o sut\u0103 de lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice, \u00een reviste de specialitate. De\u0163ine Premiul \u201eGrigore Cob\u0103lcescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne, pentru lucrarea \u201eEfectele barajelor \u00een dinamica reliefului\u201d (1986). La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 16\/1930 \u2013 n. Mario I. Duma, la Piatra-Neam\u0163 (d. 18. 12. 2007), cercet\u0103tor, inginer, doctor (1973). A absolvit Facultatea de Electrotehnic\u0103 de la Institutul Politehnic din Kiev. A lucrat la Electromagnetica (1953-1956), inginer cercet\u0103tor (1959-1991). A fost membru AGIR, membru titular al A. O. \u015e. din Rom\u00e2nia, pre\u015fedinte fondator al Funda\u0163iei Premiul Rom\u00e2n pentru Calitate \u201eJ. M. Juran\u201d (1992-2005). A \u00eenfiin\u0163at \u015fi condus Scientconsult SRL (1991), micro\u00eentreprindere independent\u0103 de cercetare \u015fi consultan\u0163\u0103 \u00een domeniul economiei, managementului, cercet\u0103rii-dezvolt\u0103rii. Vicepre\u015fedinte al C. C. I a Rom\u00e2niei \u015fi al Municipiului Bucure\u015fti, pre\u015fedinte fondator al Sec\u0163iunii Industrie a CCIRB (1992-2002); Peste 150 de lucr\u0103ri cu caracter economico-social, multe din acestea au fost publicat \u00een culegerea \u201eCercetarea, industria, economia Rom\u00e2niei \u015fi conexiunile lor\u201d (2004).<\/p>\n<p>* 17\/1955 \u2013 n. Mariana Papar\u0103, la Br\u0103ila, profesoar\u0103, artist plastic, studii liceale \u00een ora\u015ful natal, Universitatea de Arte \u201eIon Andreescu\u201d Cluj (1978) \u015fi a desf\u0103\u015furat activitate didactic\u0103 la Liceul de Art\u0103 din Piatra-Neam\u0163. \u00cen prezent, este stabilit\u0103 \u00een Italia, la Torino, unde a deschis o galerie de art\u0103 \u015fi a fondat Asocia\u0163ia Artistic\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ARIPA. Este membru U. A. P. \u015fi al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale AIAP \u2013 UNESCO. Expozi\u0163ii personale (1978-2006) \u00een \u0163ar\u0103 (Piatra-Neam\u0163, Bac\u0103u, Bucure\u015fti,), \u00een str\u0103in\u0103tate (1979-2006): Roma, Vene\u0163ia, Paris, Olanda, Fran\u0163a. Expozi\u0163ii colective (1978-2009): Rom\u00e2nia, Canada, Belgia, Spania, Suedia. 2008, La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 20\/1900 \u2013 n. Aurel M\u0103rculescu (Aron Marcovici), la Piatra \u2013 Neam\u0163 (d. 12. 12. 1947, Boto\u015fani), gravor, s-a mutat la Bucure\u015fti (1914), ucenic de bijutier, admis la \u015ecoala de Belle Arte, abandoneaz\u0103, se al\u0103tur\u0103 mi\u015fc\u0103rii de st\u00e2nga (1920). Public\u0103 \u00een \u201eFacla\u201d \u015fi \u201eChemarea\u201d. La Boto\u015fani (1927), lucreaz\u0103 xilogravur\u0103 si linogravur\u0103 cu tematic\u0103 antifascist\u0103; public\u0103 albumul \u201eParlamentul \u00een caricatur\u0103\u201d (1927); cu Scarlat Calimachi, editeaz\u0103 \u201eClopotul\u201d (1933). O singur\u0103 expozi\u0163ie personal\u0103 la Detroit (1936). A \u00eentemeiat, cu al\u0163i arti\u015fti, Grupul Grafic (1939) cu care a expus (1940; 1942). Deportat \u00een Transnistria. La Muzeul National de Art\u0103 al Rom\u00e2niei se afl\u0103 lucr\u0103rile: \u201eLag\u0103rul de interna\u0163i politici de la Vapniarca\u201d, \u201e\u00cenmorm\u00e2ntare \u00een lag\u0103rul de la Vapniarca\u201d si \u201eTab\u0103ra de munc\u0103 de la Savrani\u201d. Prezent cu lucr\u0103ri \u00een Expozi\u0163ia lag\u0103rului, (1945), cu 18 dintre cele 20 de gravuri \u00een \u201eGhetto i lag\u0103r\u201d album de Sasa Pan\u0103.<\/p>\n<p>* 22. 04. 1943, Utta-Siegrid K\u0151nig, la Posen, Germania, poet\u0103. A absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d, Suceava, \u015ecoala Tehnic\u0103 de Arhitectur\u0103, (1964) \u015fi s-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu un grupaj de sonete \u00een Revista \u201eAsachi\u201d din Piatra-Neam\u0163 (1993). Volume de poezii (edi\u0163ii bibliofile): \u201e\u2026\u015fi Haiku\u201d, \u201eVe\u015fnica efemerid\u0103\u201d, \u201eAbia zbor\u2026 f\u0103r\u0103 urm\u0103\u201d, \u201eMai gr\u0103bit ca mine\u2026 un fluture alb\u201d, poeme \u00eentr-un vers, \u201e\u00centruna ramul \u00een r\u0103zboi cu clipa\u201d, poeme \u00eentr-un vers \u015fi secven\u0163e trivers \u00een stil haiga, \u201eAlb \u2013 Albastru. Sub raza cea dint\u00e2i\u2026\u201d, \u201eRo\u015fu \u2013 Galben. Sub cea de-a doua raz\u0103\u2026 Itinerar spaniol \u015fi nu numai\u2026\u201d\u2013 secven\u0163e \u015fi foto-secven\u0163e \u00een stil tanka, \u201e\u2026doar calendare f\u0103r\u0103 file, rondeluri\u201d. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 22\/1850 \u2013 n. Veronica Micle, la N\u0103s\u0103ud cu numele Ana (d. 3. 08. 1889, M\u0103n\u0103stirea Varatic, Neam\u0163), poet\u0103. A venit cu mama sa \u015fi cu fratele Radu la T\u00e2rgu-Neam\u0163, unde va locui p\u00e2n\u0103 \u00een 1852, c\u00e2nd se vor muta la Ia\u015fi. La absolvirea \u015ecolii Centrale de Fete (1863), din comisia de examen f\u0103cea parte profesorul universitar (mai t\u00e2rziu, rector al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi) \u015etefan Micle, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 43 de ani, cu care se va c\u0103s\u0103tori \u015fi vor avea dou\u0103 fete. \u00cen 1872, \u00eel cunoa\u015fte pe Mihai Eminescu la Viena. \u00cen timpul R\u0103zboiului pentru Independen\u0163\u0103, a fost sor\u0103 de caritate. A debutat cu dou\u0103 schi\u0163e (\u00een \u201eNoul curier rom\u00e2n\u201d, 1972). \u00cen 1887, se mut\u0103 la Bucure\u015fti, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103-l sprijine moral pe Eminescu. \u015ei tot \u00een 1887, apare volumul \u201ePoezii\u201d. Public\u0103 \u00een: \u201eColumna lui Traian\u201d \u201eConvorbiri Literare\u201d, \u201eCurierul Olteniei\u201d, \u201eFamilia\u201d, \u201eLiberalul\u201d, \u201eLiteratorul\u201d, \u201eRevista nou\u0103\u201d, \u201eRevista literar\u0103\u201d, \u201eUniversul literar\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p>* 23\/1835 \u2013 n. George Missail, la Trife\u015fti, Roman (d. 1906, Bucure\u015fti), avocat, scriitor, publicist. A absolvit Facultatea de Drept, \u00een Ia\u015fi. Director \u00een Ministerul Justi\u0163iei din Moldova, prim-grefier al \u00cenaltei Cur\u0163i de Justi\u0163ie, secretar general \u00een Ministerul Justi\u0163iei \u015fi Domeniilor, membru al Ateneului Rom\u00e2n; vicepre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii pentru \u00cenv\u0103\u0163\u0103tura Poporului Rom\u00e2n. Colabor\u0103ri: \u201eSteaua Dun\u0103rii\u201d, \u201eZimbrul\u201d, \u201eVulturul\u201d, \u201eAteneul Rom\u00e2n\u201d, \u201eTraian\u201d, \u201eTrompeta Carpa\u0163ilor\u201d, \u201eBinele public\u201d, \u201eRom\u00e2nul\u201d, \u201eRevista rom\u00e2n\u0103\u201d. Volume: \u201eOriginile legisla\u0163iei rom\u00e2ne\u201d, \u201eLocotenentul Constantin Jorecu\u201d, \u201eNo\u0163iunea de drept privat dup\u0103 Codicele rom\u00e2n din timpul lui Alexandru Ioan I\u201d, \u201eEpoca lui Vasile Lupu \u015fi Matei Basarab. Domnii Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (1632-1654)\u201d, \u201eDespre rom\u00e2nii din Transilvania, \u00een raporturile lor cu ungurii\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p>* 29\/1965 \u2013 n. Lucian Tudorache, la Independen\u0163a, Gala\u0163i, sculptor. A absolvit Facultatea de Arte Plastice din Ia\u015fi. Membru U. A. P. Expozi\u0163ii personale (2000-2008): Galeriile \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d, Piatra-Neam\u0163; colective (1990-2008): Bucure\u015fti, Bac\u0103u, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163; interna\u0163ionale (1993-2008): Italia, Belgia. Lucr\u0103ri monumentale: \u201eGermina\u0163ie\u201d II, P\u00e2r\u00e2ul Rece; \u201eGermina\u0163ie\u201d, Sl\u0103nic Moldova; \u201eCompozi\u0163ie\u201d H\u00e2rl\u0103u; \u201e\u015etefan cel Mare \u015fi Sf\u00e2nt\u201d, Piscul Gala\u0163i; \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d I; \u201eVictor Brauner\u201d, \u201eMihai Eminescu\u201d, la Piatra-Neam\u0163; \u201eMihail Kog\u0103lniceanu\u201d, T\u00e2rgu-Neam\u0163; \u201eDuhul apelor\u201d, \u201eZbur\u0103t\u0103ciune\u201d II, Cucuteni Ia\u015fi; \u201eGala\u0163i; Compozi\u0163ie\u201d, Muzeul de Art\u0103 V\u00e2lcea; \u201eMedieval\u0103\u201d, Pia\u0163a Morii, Bistri\u0163a. Distins cu premii la Bienalele \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d. Burs\u0103 de studiu UNESCO la Centrul European din Vene\u0163ia (2004). La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>* 1\/1944, n. \u2013 Florin Florescu, C\u00e2nde\u015fti, Buz\u0103u (d. 5. 12. 2009, Piatra-Neam\u0163), profesor, lider sindical, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Biologie. El este cel care a militat pentru \u00eenfiin\u0163area Sindicatului Liber al Lucr\u0103torilor din \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (1990) \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu profesorii&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-aprilie-2015\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,48],"tags":[],"class_list":["post-3759","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-numarul-176"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3759","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3759"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3759\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3760,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3759\/revisions\/3760"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3759"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3759"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3759"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}