Tradi\u0163ia spune astfel: atunci c\u00e2nd Maica Domnului l-a n\u0103scut pe M\u00e2ntuitorul Hristos, \u00een ieslea grajdului, animalele au luat \u015fi ele parte la m\u0103re\u0163ul eveniment. Se zice c\u0103 pe c\u00e2t de cumin\u0163i erau boii \u015fi oile, pe at\u00e2t de g\u0103l\u0103gio\u015fi erau caii din grajd. Ca m\u00e2hnire a faptului c\u0103 pruncul nu avea lini\u015fte, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului se zice c\u0103 le-ar fi spus cuv\u00e2ntul ca s\u0103 nu se sature de m\u00e2ncare dec\u00e2t o dat\u0103 \u00een an, la \u00cen\u0103l\u0163area Domnului, c\u00e2nd Fiul ei se va fi \u00een\u0103l\u0163at la Cer. \u00cen ziua \u00een care caii \u201e\u00ee\u015fi pr\u0103znuiesc\u201d Pa\u015ftele, pentru un ceas, ei se satur\u0103 de p\u0103scut iarba c\u00e2mpului.<\/p>\n
Aceasta tradi\u0163ie mai este cunoscut\u0103, \u00eenc\u0103 din vechime, \u015fi sub denumirea de Joia Iepelor. Aceast\u0103 zi mai este numit\u0103, \u00een popor, \u015fi Ispas. Legat de aceast\u0103 a doua denumire popular\u0103 a zilei, tradi\u0163ia locurilor a p\u0103strat o alt\u0103 legend\u0103. Se zice c\u0103 Ispas era un om ce a participat, al\u0103turi de cei trei Apostoli, la \u00cen\u0103l\u0163area Domnului. \u0162in\u00e2nd seama c\u0103 Ispas era un om bun \u015fi vesel, oamenii caut\u0103 \u00een aceast\u0103 zi s\u0103 fie bine dispu\u015fi \u015fi s\u0103 nu-\u015fi caute pricini de sup\u0103rare.<\/p>\n
Vorba poporului spune c\u0103 acel om care moare de Ispas ajunge direct \u00een Rai. Pentru a aminti de aceast\u0103 credin\u0163\u0103 popular\u0103, cum c\u0103 cel mort \u00een aceast\u0103 zi ajunge direct \u00een Rai, oamenii \u00ee\u015fi legau de mijloc un \u015fir de frunze de nuc.<\/p>\n
Potrivit unora dintre cei ce s-au ocupat cu studierea folclorului \u015fi a tradi\u0163iilor, aceast\u0103 s\u0103rb\u0103toare popular\u0103 ar fi de provenien\u0163\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, mai exact, din zona Transilvaniei. Se mai crede, dup\u0103 c\u00e2te se \u015ftiu momentan, c\u0103 acest obicei nu exist\u0103 \u00een alte spa\u0163ii culturale. Despre cele petrecute, \u00een vechime, \u00een Transilvania, citim astfel: \u201e\u00cen Evul Mediu, pe c\u00e2nd \u00een Ardeal exista o component\u0103 multietnic\u0103 \u015fi religioas\u0103, s\u0103rb\u0103toarea \u00cenvierii Domnului avea loc la date diferite. Mai exact, c\u00e2nd ungurii \u00ee\u015fi serbau Pa\u015ftele, rom\u00e2nii cereau de la ei caii, ca s\u0103-\u015fi lucreze p\u0103m\u00e2ntul, iar c\u00e2nd venea r\u00e2ndul rom\u00e2nilor s\u0103-\u015fi serbeze Pa\u015ftele, ace\u015ftia \u00ee\u015fi \u00eemprumutau caii ungurilor. Potrivit calculelor calendarului, se \u00eent\u00e2mpla ca o dat\u0103 la 4 sau 7 ani s\u0103rb\u0103torirea Pa\u015ftelor s\u0103 cad\u0103 \u00een aceea\u015fi zi. De aici a venit \u015fi vorba \u201ela Pa\u015ftele Cailor\u201d, acest an, \u00een care to\u0163i serbau Pa\u015ftele la aceea\u015fi dat\u0103, fiind anul \u00een care caii se odihneau.<\/p>\n
C\u00e2nd are loc Ispasul? Ispasul este s\u0103rb\u0103torit \u00een ziua de \u00cen\u0103l\u0163area la Cer a M\u00e2ntuitorului, adic\u0103 \u00een joia din s\u0103pt\u0103m\u00e2na a \u015fasea de dup\u0103 Pa\u015fte. Spre deosebire de alte s\u0103rb\u0103tori, Ispasul nu are o dat\u0103 fix\u0103, aceasta fiind influen\u0163at\u0103 de data serb\u0103rii Pa\u015ftelor. Probabil c\u0103 de aici vine \u015fi vorba \u201ela Pa\u015ftele Cailor\u201d \u2013 o dat\u0103 ne\u015ftiut\u0103 \u00eenc\u0103, f\u0103r\u0103 o zi exact\u0103 \u00een calendar.<\/p>\n
Ce fac romanii de Ispas? Tradi\u0163ii s\u0103v\u00e2r\u015fite pentru cei adormi\u0163i. Pe alocuri se \u0163in \u201eMo\u015fii de Ispas\u201d, casele \u015fi mormintele cimitirului fiind \u00eempodobite cu crengi de pom t\u00e2n\u0103r (paltin, nuc), iar la ferestre pun\u00e2ndu-se frunze de leu\u015ftean. Despre leu\u015ftean se crede ca ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Acum se fac pomeni pentru mor\u0163i, \u00eemp\u0103r\u0163indu-se \u00een mod special p\u00e2ine cald\u0103, br\u00e2nz\u0103, ceap\u0103 verde \u015fi rachiu. Aceasta este ultima zi \u00een care se mai pot ro\u015fi ou\u0103.<\/p>\n
\u00cen ograda casei, animalele au \u015fi ele r\u00e2nduiala lor. Acum sunt marcate vitele \u015fi t\u0103ia\u0163i unii miei. \u00cen aceast\u0103 zi, caii nu erau pu\u015fi la c\u0103ru\u0163\u0103, primeau f\u00e2n proasp\u0103t pe s\u0103turate, iar \u00een unele sate rom\u00e2ne\u015fti se f\u0103ceau chiar unele rug\u0103ciuni, pentru bel\u015fug \u015fi s\u0103n\u0103tatea animalelor. Tot \u00een aceasta zi, m\u00e2njii cailor de munte erau du\u015fi la p\u0103scut \u00een goluri montane, spre a pa\u015fte iarba cea t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi revigorant\u0103 a p\u0103\u015funilor.<\/p>\n
T\u00e2rgurile vedeau \u015fi ele, \u00een aceast\u0103 zi, un moment special. Ciudata serbare a Cailor devenea prilej pentru organizare de t\u00e2rguri \u015fi pentru \u00eencheierea unor afaceri, afaceri care nu \u00een toate cazurile erau reu\u015fite, de aici n\u0103sc\u00e2ndu-se \u015fi expresia \u201ela Pa\u015ftele cailor\u201d. Aceast\u0103 zi era v\u0103zut\u0103 ca una \u201ea soroacelor\u201d, c\u00e2nd se \u00eencheiau diferite calcule. \u00cen aceast\u0103 zi se f\u0103ceau pl\u0103\u0163ile \u00eent\u00e2rziate, neachitate la Sf\u00e2ntul Gheorghe, dup\u0103 cum era obiceiul. Se mai zice \u015fi c\u0103 plantele s\u0103dite dup\u0103 aceast\u0103 zi nu vor da rod.<\/p>\n
Ce \u00een\u0163elegem ast\u0103zi prin \u201ePa\u015ftele Cailor\u201d? Ast\u0103zi, prin expresia \u201ela Pa\u015ftele cailor\u201d, se \u00een\u0163elege de regul\u0103 \u201eniciodat\u0103\u201d, \u00eens\u0103 aceasta este o gre\u015feal\u0103, pentru c\u0103 vorba se refer\u0103 mai degrab\u0103 la ceva instabil, la ceva ce se va petrece cu siguran\u0163\u0103, \u00eens\u0103 nu se \u015ftie \u00eenc\u0103 \u00een ce moment. De asemenea, cuv\u00e2ntul mai poate \u00eensemna \u015fi ca f\u0103c\u00e2nd referin\u0163\u0103 la ceva ce se petrece foarte rar. Gre\u015feala \u00een\u0163elegerii actuale asociaz\u0103 aceast\u0103 vorb\u0103 cu aceea de \u201ela Sf\u00e2ntul A\u015fteapt\u0103\u201d, care ar putea \u00eens\u0103 avea acela\u015fi sens.<\/p>\n
<\/p>\n
Teodor Danalache http:\/\/www.crestinortodox.ro<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Tradi\u0163ia spune astfel: atunci c\u00e2nd Maica Domnului l-a n\u0103scut pe M\u00e2ntuitorul Hristos, \u00een ieslea grajdului, animalele au luat \u015fi ele parte la m\u0103re\u0163ul eveniment. Se zice c\u0103 pe c\u00e2t de cumin\u0163i erau boii \u015fi oile, pe at\u00e2t de g\u0103l\u0103gio\u015fi erau…<\/p>\n