A\u015fa cum era \u015fi firesc, aspira\u0163ia fiec\u0103rui cercet\u0103tor al Sta\u0163iunii era ob\u0163inerea titlurilor academice \u015fi promovarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, unde erau avantaja\u0163i \u015fi, de altfel, prefera\u0163i din punctul de vedere al experien\u0163ei, fa\u0163\u0103 de cadrele didactice \u201es\u0103rite\u201d direct din banc\u0103 la catedr\u0103.<\/p>\n
Primii care au promovat au fost botani\u015ftii Mihai Toma (1934 \u2013 1995) \u015fi Valeriu Zanoschi (1934 \u20131996). Prin concurs ei au devenit asisten\u0163i la Institutul Agronomic din Ia\u015fi, \u00een anii c\u00e2nd rector era Mihai R\u0103v\u0103ru\u0163, originar din Grum\u0103ze\u015fti-Neam\u0163, ajung\u00e2nd apoi p\u00e2n\u0103 la gradul de profesor universitar. Lor le dator\u0103m prima Monografie a plantelor toxice din Rom\u00e2nia (1981) \u015fi ad\u0103ug\u0103m faptul c\u0103 Mihai Toma a devenit unul din cei mai mari micologi ai \u0163\u0103rii, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd \u00een anul 1988 Societatea micologilor rom\u00e2ni \u015fi public\u00e2nd, primul \u015fi unicul Atlas al ciupercilor din Rom\u00e2nia (1971)<\/p>\n
\u00cen perioada dinaintea dezmembr\u0103rii, au urmat apoi geograful Ion Bojoi \u015fi biologul Dan Munteanu. Cercet\u0103torul-geomorfolog Ion Bojoi (1936 \u2013 1998) a promovat prin concurs direct pe post de profesor la Institutul Pedagogic de 3 ani din Suceava, unde a fost decan al Facult\u0103\u0163ii de Istorie-Geografie \u015fi rector, iar apoi transferat la Facultatea de Biologie, Geografie \u015fi Geologie a Universit\u0103\u0163ii Cuza din Ia\u015fi. Este autorul monografiei Jude\u0163ul Neam\u0163 (1974), din colec\u0163ia Jude\u0163ele Patriei. Semneaz\u0103 apoi capitolul Carstul Mun\u0163ilor H\u0103ghima\u015f din tratatul de Geografie a Rom\u00e2niei (1983), studiul privind Sedimentologia \u015fi gradul de colmatare a Lacului Ro\u015fu, dar \u015fi ineditul curs universitar, de Geografie Fizic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Dan Munteanu, ardelean de ob\u00e2r\u015fie, s-a retras la Centrul de cercet\u0103ri Biologice \u2013 Cluj. Lui i se datoreaz\u0103 monografiile, Avifauna Bazinului Montan al Bistri\u0163ei Moldovene\u015fti, Avifauna rezerva\u0163iei forestiere Go\u015fman-Tarc\u0103u, Atlasul p\u0103s\u0103rilor clocitoare din Rom\u00e2nia \u015fi colec\u0163ia de p\u0103s\u0103ri naturalizate intrat\u0103 \u00een patrimoniul Muzeului de \u015etiin\u0163e Naturale nem\u0163ean. Actual este membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne \u015fi pre\u015fedintele Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii, a aceleia\u015fi institu\u0163ii.<\/p>\n
P\u0103trunderea subsemnatului \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, a fost una total conjunctural\u0103. Anume, economia rom\u00e2neasc\u0103 era greu lovit\u0103, dup\u0103 cum se \u015ftie, de insuficien\u0163a resurselor energetice. Ceau\u015fescu nemul\u0163umit, punea faptul pe seama incompeten\u0163ei geologilor. Diriguitorul de atunci al activit\u0103\u0163ii geologice din Rom\u00e2nia era un personaj care-\u015fi d\u0103duse doctoratul cu articole din ziare. Luat la \u00eentreb\u0103ri a g\u0103sit justificarea \u00een num\u0103rul redus de speciali\u015fti, de\u015fi, poten\u0163ialul real \u00een resurse a subsolului rom\u00e2nesc era bine cunoscut, \u00eenc\u00e2t, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1980, cifra de \u015fcolarizare la geologia ie\u015fean\u0103 s-a ridicat de la 15 la 180 de locuri, fapt ce a impus cre\u015fterea num\u0103rului de cadre. Ajuns prin concurs pe post de lector, statutul nostru a r\u0103mas neschimbat p\u00e2n\u0103 dup\u0103 revolu\u0163ie, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat, de altfel, peste tot \u00een \u0163ar\u0103.<\/p>\n
Anterior anului 1989, dar mai ales dup\u0103, exodul cercet\u0103torilor de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior a fost masiv \u015fi \u00eentr-o adev\u0103rat\u0103 avalan\u015f\u0103. Astfel, Constantin Catan\u0103, geochimist a ajuns prin concurs, conferen\u0163iar \u015fi apoi profesor la Universitatea \u015etefan cel Mare din Suceava, iar Dan Grinea de aceea\u015fi specialitate, lector la Universitatea Cuza, Facultatea de Geografie-Geologie.<\/p>\n
Pedologii, Gheorghe Lupa\u015fcu (1947 \u2013 2003) \u015fi Constantin Rusu, au traversat \u015fi ei treptele didactice p\u00e2n\u0103 la gradul de profesori la aceea\u015fi Facultate. Constantin Rusu, nem\u0163ean din G\u00e2rcina \u015fi absolvent al Rare\u015fului a fost decanul Facult\u0103\u0163ii vreme de dou\u0103 legislaturi, \u00een prezent fiind pre\u015fedintele senatului Universit\u0103\u0163ii Cuza.<\/p>\n
Climatologii Ion Florin Mih\u0103ilescu \u015fi Liviu Apostol au urcat \u015fi ei p\u00e2n\u0103 la gradul de profesor, primul la Universitatea Ovidius, Facultatea de \u015etiin\u0163e ale Naturii \u015fi Agricole din Constan\u0163a, cel\u0103lalt la Universitatea Cuza, Facultatea de Geografie-Geologie; I. F. Mih\u0103ilescu (1941- 2007) a fost absolvent al Liceului Petru Rare\u015f.<\/p>\n
Geografii din colectivul de geomorfologie, condus pe r\u00e2nd de I. Bojoi \u015fi apoi Ioni\u0163\u0103 Ichim au intrat \u015fi ei \u00een elita universitar\u0103. Ioni\u0163\u0103 Ichim (1940- 2007) profesor la Universitatea Cuza, so\u0163ii Nicolae \u015fi Maria R\u0103doane la Universitatea \u015etefan cel Mare din Suceava, iar Virgil Surdeanu profesor la Facultatea de Biologie-Geografie de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai din Cluj; vreme de o legislatur\u0103, Virgil Surdeanu a fost prodecan, iar prof. dr. Maria R\u0103doane, prorector. \u00cen anii din urm\u0103 au mai promovat din pleiada de cercet\u0103tori geografi \u015fi geologi de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, Dan Dumitriu, nem\u0163ean din comuna Borca \u015fi Crina Micl\u0103u\u015f, ajun\u015fi \u015fi ei prin concurs asisten\u0163i, apoi lectori \u015fi actual conferen\u0163iari la Facultatea de Geografie-Geologie a Universit\u0103\u0163ii Cuza.<\/p>\n
Mul\u0163i dintre biologi au urmat aceea\u015fi cale, servind \u015fi ei cu devotament \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior rom\u00e2nesc. Sunt de amintit, Ionel Andreescu, Ionel Miron, Ion B\u0103ra (1941 \u2013 2007), Costic\u0103 Mis\u0103il\u0103 \u015fi Ion Moglan, profesori la Universitatea Cuza, la aceea\u015fi Facultate pe care ei \u00een\u015fi\u015fi au absolvit-o. I. B\u0103ra \u015fi I. Moglan au condus chiar institu\u0163ia \u00een calitate de decani.<\/p>\n
O alt\u0103 parte din cercet\u0103torii biologi, cu doctorate \u00een genetic\u0103, microbiologie, algologie \u015fi fiziologie animal\u0103, au format vreme de c\u00e2teva decenii, principalul corp profesoral al Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e de la Universitatea Vasile Alecsandri din Bac\u0103u. Este vorba de colegii Ghiorghi\u0163\u0103 Gogu, Battes Klaus, Ferdinand Pricopie \u015fi Constantin M\u0103z\u0103reanu (1941 \u2013 2005), ultimul pietrean \u015fi absolvent al Liceului Petru Rare\u015f. S\u0103 consemn\u0103m c\u0103, o vreme, Constantin M\u0103z\u0103reanu a fost prorector iar Ghiorghi\u0163\u0103 Gogu chiar rectorul Universit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\u00cencheind \u015firul cercet\u0103torilor care \u015fi-au aureolat existen\u0163a cu nobila slujire al Almei Mater, este necesar s\u0103 mai amintim pe Gabriel Corneanu, genetician \u015fi profesor la Facultatea de Agricultur\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Craiova, precum \u015fi pe Ecaterina T\u00fcnde Toth, de aceea\u015fi specialitate, conferen\u0163iar \u015fi apoi profesor la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u2013 T\u00e2rgu Mure\u015f.<\/p>\n
Forma\u0163i la \u015fcoala a ceea ce a \u00eensemnat Sta\u0163iunea Stejarul de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, \u00een spiritul emula\u0163iei oneste \u015fi al datoriei civice, fo\u015ftii cercet\u0103tori ajun\u015fi \u00een r\u00e2ndul elitei universitare au continuat s\u0103-\u015fi slujeasc\u0103 profesia cu acela\u015fi devotament, devenind autori a zeci de tratate, monografii, sinteze \u015fi cursuri, multe ap\u0103rute \u00een edituri de prestigiu \u015fi intrate definitiv \u00een patrimoniul \u015ftiin\u0163ific na\u0163ional. Dar, asupra acestor contribu\u0163ii de ordin editorial vom reveni.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. univ. dr. Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A\u015fa cum era \u015fi firesc, aspira\u0163ia fiec\u0103rui cercet\u0103tor al Sta\u0163iunii era ob\u0163inerea titlurilor academice \u015fi promovarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, unde erau avantaja\u0163i \u015fi, de altfel, prefera\u0163i din punctul de vedere al experien\u0163ei, fa\u0163\u0103 de cadrele didactice \u201es\u0103rite\u201d direct din banc\u0103…<\/p>\n