{"id":3845,"date":"2015-09-07T14:08:16","date_gmt":"2015-09-07T14:08:16","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=3845"},"modified":"2015-11-07T14:09:45","modified_gmt":"2015-11-07T14:09:45","slug":"rememorari-martie-2015","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-martie-2015\/","title":{"rendered":"Rememor\u0103ri, martie 2015"},"content":{"rendered":"<p>* 1\/1788 \u2013 n. Gheorghe Asachi. la Her\u0163a (d. 12. 11. 1869, Ia\u015fi), scriitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) \u015fi pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Filozofie, Litere \u015fi \u015etiin\u0163e (1803-1804). A pus bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Leg\u0103turile sale cu \u0162inutul Neam\u0163 s-au concretizat \u00een versuri, \u00een proz\u0103 sau \u00een piese de teatru inspirate de mitologia locurilor; prin \u00eenfiin\u0163area primelor \u015fcoli primare pe teritoriul de ast\u0103zi al Jude\u0163ului (Roman, Piatra \u015fi M\u0103n\u0103stirea Neam\u0163), \u00een timp ce a fost \u201ereferendariu al epitropiei \u015fcoalelor\u201d (1820-1849), \u00cen prim\u0103vara anului 1841, a deschis, la V\u0103leni (azi anex\u0103 a Ora\u015fului Piatra-Neam\u0163) Fabrica de H\u00e2rtie \u201ePetrodava\u201d, cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de \u201emoara lui Asachi\u201d.<\/p>\n<p>* 1\/1839, n. Ion Creang\u0103, la Humule\u015fti (d. 31. 12. 1889, Ia\u015fi). De\u015fi controversat\u0103, aceast\u0103 dat\u0103 a na\u015fterii marelui scriitor, este \u00een conformitate cu \u201eDic\u0163ionarului general al literaturii rom\u00e2ne\u201d editat de Academia Rom\u00e2n\u0103, precum \u015fi conform lui Constantin Parascan, \u00een \u201eIon Creang\u0103. \u00abM\u0103\u015ftile inocen\u0163ei\u00bb, pref. Zoe Dumitrescu-Bu\u015fulenga, postf. Liviu Leonte, 2000.<\/p>\n<p>* 1\/1931 \u2013 n. Elisabeta Bostan, la Buhu\u015fi, Neam\u0163, scenarist \u015fi regizor de film, profesor universitar. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neam\u0163 (azi, Colegiul Na\u0163ional \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d), apoi Institutul de Teatru. A semnat scenariul (\u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e\u201d, \u201eVeronica se \u00eentoarce\u201d, \u201eSaltimbancii\u201d, \u201eCampioana\u201d), regia la multe filme inspirate din universul copil\u0103riei \u015fi nu numai: \u201eCulegere de dansuri rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eTrei jocuri rom\u00e2ne\u015fti\u201d, \u201eDansul \u00abClo\u015fca cu puii de aur\u201d, \u201eClo\u015fca cu pui\u201d, \u201eHora\u201d, \u201ePu\u015ftiul\u201d, \u201eN\u0103ic\u0103 \u015fi pe\u015fti\u015forul\u201d, \u201eAmintiri din copil\u0103rie\u201d, \u201ePup\u0103za din tei\u201d, \u201eN\u0103ic\u0103 \u015fi barza\u201d, \u201eN\u0103ic\u0103 \u015fi veveri\u0163a\u201d, \u201eN\u0103ic\u0103 pleac\u0103 la Bucure\u015fti\u201d, \u201eVeronica\u201d, \u201eMama\u201d, \u201eFram\u201d, \u201ePromisiuni\u201d, \u201eZ\u00e2mbet de soare\u201d, \u201eDesene pe asfalt\u201d, \u201eTelefonul\u201d \u015f. a., fiind distins\u0103 cu numeroase premii \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi peste hotare. Printre ini\u0163iatorii Festivalului de Film pentru Copii \u201ePungu\u0163a cu doi bani\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1980).<\/p>\n<p>* 2\/1895 \u2013 n. Eugen Relgis (pseud. lui Eisig Siegler), la Ia\u015fi (d. 03. 1987, la Montevideo), scriitor, ziarist, traduc\u0103tor \u015fi profesor, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163 \u015fi al \u015ecolii de Arhitectur\u0103 din Bucure\u015fti (1916). A fost bibliotecar al Cercului \u201eLibertatea\u201d. A \u00eenfiin\u0163at Revista \u201eUmanitatea\u201d, Ia\u015fi (1920). Cu Ion Pas, a condus revistele \u201eCuget liber\u201d \u015fi \u201eUmanitarismul\u201d (1927-1930). Debut \u00een Ziarul \u201eDiminea\u0163a\u201d (1912). \u00cen 1947, se stabile\u015fte la Montevideo, unde va \u00eenfiin\u0163a Editura \u201eHumanidad\u201d. C\u0103r\u0163i: \u201eTriumful nefiin\u0163ei. Fantezii\u201d; \u201eSonetele nebuniei\u201d; \u201eSoare-R\u0103sare\u201d; \u201eLiteratura, r\u0103zboiul \u015fi era nou\u0103\u201d; \u201eColoana printre ruini\u201d; \u201eUmanitarismul \u015fi Interna\u0163ionala Intelectualilor\u201d; \u201ePrincipiile umanitariste\u201d; \u201ePetru Arbore\u201d; \u201eMelodiile t\u0103cerii\u201d; \u201eGlasuri \u00een surdin\u0103\u201d; \u201eDrumuri \u00een spiral\u0103\u201d; \u201eInterna\u0163ionala pacifist\u0103\u201d; \u201ePeregrin\u0103ri europene\u201d; \u201ePrieteniile lui Miron\u201d; \u201eEuropa cea t\u00e2n\u0103r\u0103\u201d; \u201eEseuri despre iudaism\u201d; \u201eUltimele poeme\u201d; \u201eRomain Roland \u015fi Uniunea Sovietic\u0103\u201d; \u201eEros \u00een al treilea Reich\u201d; \u201eSud-America\u201d; \u201eDesp\u0103r\u0163irea ce une\u015fte\u201d; \u201e\u00daltimos poemas\u201d \u015f. a.<\/p>\n<p>* 4\/1900 \u2013 n. Marcu Nadler, la Buhu\u015fi (d. 29. 01. 1971, Piatra-Neam\u0163), doctor \u00een medicin\u0103. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Medicin\u0103 din Bucure\u015fti (1927), cursuri de specializare \u00een Fran\u0163a (1933). Medic al Fabricii de Postav din Buhu\u015fi (p\u00e2n\u0103 \u00een 1949), medic al Spitalului din Piatra-Neam\u0163 (1950-1969). Medic-\u015fef al Sta\u0163iunii Sl\u0103nic-Moldova \u015fi medic director al Spitalului de Copii din P\u0103str\u0103veni. Membru al S. \u015e. M. din Rom\u00e2nia.<\/p>\n<p>* 9\/1936 \u2013 n. Coralia-Leti\u0163ia Bunghez, la B\u00e2ra, Neam\u0163, profesoar\u0103, publicist\u0103. Dup\u0103 efectuarea studiilor: generale \u015fi liceale la Roman \u015fi Ia\u015fi (1943-1954), a urmat cursurile Facult\u0103\u0163ii de Filologie-Istorie-Filozofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAlexandru Ioan Cuza\u201d din Ia\u015fi (1954-1958). A predat la \u015ecoala General\u0103 din St\u0103ni\u0163a \u015fi la \u015ecoala Medie S\u0103b\u0103oani, Jude\u0163ul Neam\u0163, la licee din Bac\u0103u \u015fi din Piatra-Neam\u0163. A debutat editorial, \u00een 2003, cu lucrarea monografic\u0103 \u201eColegiul Na\u0163ional \u00abPetru Rare\u015f\u00bb \u2013 File de istorie (1969-1999)\u201d, urmat\u0103 de \u201ePasiune \u015fi culoare \u2013 Convorbiri cu Iulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d, 2007 \u015fi \u201eMuzeul de Art\u0103 \u00abIulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d, cap. \u00een \u201eTarc\u0103u \u2013 Studiu monografic\u201d, 2012. La mul\u0163i ani, doamna profesoar\u0103!<\/p>\n<p>* 10\/1985 \u2013 n. Andreea-Raluca Nantu, la Roman, poet\u0103, este absolvent\u0103 a Colegiului Na\u0163ional \u201eRoman-Vod\u0103\u201d din localitatea natal\u0103, profil istorie-\u015ftiin\u0163e sociale (2004). S-a num\u0103rat printre premian\u0163ii edi\u0163iei I a Festivalului Na\u0163ional de Poezie \u201eNicolae Dr\u0103gan\u201d, de la Galda de Jos (6-7. 11. 2010), la care au participat 149 de concuren\u0163i, c\u00e2nd i s-a acordat Premiul Revistei \u201eDiscobolul\u201d, \u00een timp ce so\u0163ul ei, Gabriel-Codru\u0163 Berceanu, a primit Marele Premiu. Este autoare a dou\u0103 c\u0103r\u0163i de versuri care au re\u0163inut aten\u0163ia criticii literare.<\/p>\n<p>* 12\/1995, d. Dumitru Alma\u015f, la Bucure\u015fti. Dumitru Ailinc\u0103i), istoric, scriitor (n. 19. 10. 1908, Negre\u015fti, Neam\u0163; v. fi\u015fa lunii octombrie.)<\/p>\n<p>* 13\/25\/1875 \u2013 n. Socrat D. Lalu, la Piatra-Neam\u0163 (d. 15. 02. 1944, Bucure\u015fti), profesor universitar, doctor \u00een medicin\u0103 (1898) \u015fi \u00een \u015ftiin\u0163e. A urmat \u015ecoala Primar\u0103 Nr. 1 din Piatra-Neam\u0163, Institutele Unite din Ia\u015fi, Facultatea de Medicin\u0103 (Sorbona) \u015fi Coll\u00e8ge de France. A lucrat \u00een diverse clinici. \u00centors \u00een \u0163ar\u0103 (1913), va fi profesor la Universitatea din Ia\u015fi, transferat la Bucure\u015fti (1920). A publicat \u201eEpilepsia experimental\u0103 prin cre\u015fterea concentra\u0163iei moleculare a s\u00e2ngelui\u201d \u201eReglarea osmotic\u0103 a lichidelor interne la echinoderme\u201d, la Paris. \u00cen \u0163ar\u0103: \u201eLec\u0163ie de deschidere la Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi\u201d; \u201eRevista \u015etiin\u0163elor Medicale\u201d; \u201e\u00cen chestiunea specialit\u0103\u0163ilor farmaceutice. Reflec\u0163iile unui medic\u201d, \u201eDiverse\u201d I-II, ce con\u0163in \u201ealocu\u0163iuni alese \u015fi elogii pentru profesorii no\u015ftri \u015fi pentru cei str\u0103ini\u201d. Cet\u0103\u0163ean de Onoare, post-mortem, al Municipiului Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n<p>* 18\/1947, n. Emil Nicolae (pseud. Emanuel Nadler), la Bac\u0103u, scriitor, publicist, specialist \u00een probleme de patrimoniu cultural, ziarist, critic de art\u0103, membru al U. S. A absolvit Liceul \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, Facultatea de Filologie din Ia\u015fi. Stabilit la Piatra-Neam\u0163 \u00een 1950. Debut publicistic \u00een \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1968), editorial: \u201eCerul \u00een ap\u0103\u201d (1970). Colabor\u0103ri, cu versuri, studii, cronici literare, eseuri, recenzii \u015fi traduceri, la numeroase publica\u0163ii din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Scrieri: \u201ePoetul adormit \u00een dragoste\u201d, \u201eRostirea unui fluture-n lumin\u0103\u201d, \u201eStudii \/ Confesiuni \/ Capricii\u201d, \u201ePsihodrom\u201d, \u201eFemeia \u015fi femela\u201d, trilogia \u201eOmul de h\u00e2rtie\u201d, \u201eMortul perfect\u201d \u015fi \u201eParanoima\u201d. \u201eVictor Brauner \u2013 la izvoarele operei\u201d, Patimile dup\u0103 Victor Brauner\u201d, \u201eCearc\u0103n \u2013 poeme\u201d, \u201ePoezia nu e dec\u00e2t sl\u0103biciunea artei. Cu 6 deSemne \u015fi o copert\u0103 de Dinu Huminiuc\u201d, \u201eAutres caprices\u201d, grafic\u0103, Dumitru D. Bostan. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 19\/1958 \u2013 n. Gheorghe Cuciureanu, la Piatra-Neam\u0163, cadru didactic, artist plastic, absolvent al Institutului \u201eIon Andreescu\u201d din Cluj-Napoca, pred\u0103 la Liceul de Art\u0103 \u201eVictor Brauner\u201d din Piatra-Neam\u0163. Debut expozi\u0163ional (1975). \u00cen 1998, emigreaz\u0103 \u00een Canada. Burse \u00een Germania \u015fi S. U. A. A elaborat studiul \u201eInterferen\u0163ele spa\u0163iului folclorico-bizantin rom\u00e2nesc cu spa\u0163iul ritualo-magic al indienilor din Vestul S. U. A.\u201d. A participat la: Expozi\u0163ia Na\u0163ional\u0103 de Design (mai 1990), Expozi\u0163ii personale, \u00een \u0163ar\u0103: Galeriile de Art\u0103 din R\u00e2mnicu-V\u00e2lcea (1992), Galeriile de Art\u0103 \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d (1994) \u015fi \u00een str\u0103in\u0103tate (Personal Ar Exhibition -Youth Center, 1975; Flers, Atelier 7, Fran\u0163a, 1993; Saint Georges, Fran\u0163a, 1993; Prim\u0103ria din Almere, Olanda, 1996; Los Angeles, 1997; Torrance, California, 1997 \u015f. a..). Decora\u0163iuni murale la Capela \u201eSaint Georges\u201d (Fran\u0163a) \u015fi designul interior la Banca \u201eCozla\u201d din Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n<p>* 20\/1925 \u2013 n. Eugen Vasiliu, la Piatra-Neam\u0163 (d. 28. 05. 1970, Bucure\u015fti), arhitect, absolvent al Liceului \u201ePetru Rare\u015f\u201d, numele s\u0103u fiind \u00eenscris \u00een cartea de onoare a \u015fcolii; al Facult\u0103\u0163ii de Arhitectur\u0103 (cu media 10). Cursuri de documentare \u00een Italia, Germania, Cehia, Suedia, Polonia \u015fi URSS. Arhitect pe diverse \u015fantiere: Bicaz, Gala\u0163i, Bucure\u015fti, Arge\u015f, \u00een Comisia Monumentelor Istorice, profesor la Liceul de Arhitectur\u0103 din Bucure\u015fti. Colaborator cu articole \u015fi studii \u00een reviste de specialitate din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n<p>* 24\/1938, n. Mihai Agape, la S\u0103l\u0103geni-Groze\u015fti, Ia\u015fi, artist plastic, prozator. Studii: \u015ecoala Medie Tehnic\u0103 de Energie Electric\u0103 Ia\u015fi, \u015ecoala Popular\u0103 de Art\u0103, Facultatea de Arte Plastice, Ia\u015fi; debuteaz\u0103 cu o expozi\u0163ia la Casa Universitarilor (1969). Se transfer\u0103 la Piatra-Neam\u0163, deschide prima expozi\u0163ie personal\u0103 la Casa de Cultur\u0103 (1970), particip\u0103 la toate expozi\u0163iile organizate de Filiala U. A. P.. Este membru U. A. P. (2001). Debut \u00een literatur\u0103 cu un volum de proz\u0103 (2012). Numeroase expozi\u0163ii \u00een Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een \u0163ar\u0103. Particip\u0103 la taberele de crea\u0163ie organizate \u00een Jude\u0163ul Neam\u0163 \u015fi la expozi\u0163iile \u015fi saloanele de art\u0103 fotografic\u0103 na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale. Premii la: Expozi\u0163ia Interjude\u0163ean\u0103 Boto\u015fani (1975) \u015fi la Bienala \u201eLasc\u0103r Vorel\u201d (1999).<\/p>\n<p>* 25\/1925, n. Gheorghe A. M. Ciobanu, la Roman, profesor, scriitor, autor a numeroase studii, eseuri \u015fi cronici muzicale, literare \u015fi de art\u0103, monografii. A absolvit Liceul \u201eRoman-Vod\u0103\u201d \u015fi Facultatea de Drept (1949) \u015fi a predat \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt p\u00e2n\u0103 \u00een 2002. A \u00eenceput, pe la 10-11 ani, s\u0103 scrie versuri, pe la 14-15 ani, s\u0103 scrie proz\u0103, preocupat de \u201eProblema biologic\u0103 pe Marte\u201d (un mic studiu, la 17 ani), a elaborat planuri pentru lucr\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice: \u201eNo\u0163iuni de astrofilosofie\u201d, \u201eStructura fundamental\u0103 a Universului\u201d \u015f. a. A publicat peste 1000 de eseuri \u00een reviste de cultur\u0103, eseuri adunate ulterior \u00een volum. C\u0103r\u0163i: \u201eMonografia Liceului Roman-Vod\u0103\u201d, \u201eLocul \u015fi spiritul \u2013 Valori artistice din Roman\u201d, \u201eIrimescu, \u00eentre statornicie \u015fi zbor\u201d, \u201eScrieri\u201d, I-V, \u201ePrimii fiori (scrieri din adolescen\u0163\u0103)\u201d, \u201eMileniul Trei pe portativ\u201d, \u201eNormativul juridic\u201d, \u201e\u00abMiori\u0163a\u00bb \u2013 mit triadic\u201d, \u201eModelarea\u201d, \u201ePortrete printre rame\u201d, \u201eMecena, medic, misionar, Teodorescu\u201d. La mul\u0163i ani, domnule profesor!<\/p>\n<p>* 27\/1950, n. Gheorghe Simon, la Agapia, profesor, a absolvit Liceul \u201e\u015etefan cel Mare\u201d din T\u00e2rgu-Neam\u0163, apoi Facultatea de Litere din Ia\u015fi (1975), fiind numit profesor de limba francez\u0103 la \u015ecoala \u201eNicolae Grigorescu\u201d din Agapia, unde este \u015fi \u00een prezent. A fost unul dintre membrii fondatori \u015fi redactor-\u015fef adjunct ai Revistei \u201eOpinia studen\u0163easc\u0103\u201d (1974-1975). Debut cu poezie \u00een Ziarul \u201eCeahl\u0103ul\u201d (1969), editorial, cu \u201eFulgere captive\u201d, poeme (1984). Pentru eseu, a fost apreciat cu premii ale revistelor \u201eLuceaf\u0103rul\u201d, \u201eAteneu\u201d, \u201eTribuna\u201d, \u201eAntiteze\u201d. Membru al U. S. din Rom\u00e2nia \u015fi membru al Asocia\u0163iei Europene \u201eFran\u00e7ois Mauriac\u201d, la colocviile c\u0103reia particip\u0103. C\u0103r\u0163i: \u201eLa qu\u00eate sans conqu\u00eate\u201d, eseu, Fran\u0163a, 1994; \u201eVia\u0163a dup\u0103 Iisus\u201d, \u201eJames Joyce, une lecture roumaine\u201d, 1996; \u201eDuminica absen\u0163elor\u201d, \u201eArdere de tot\u201d, \u201eSylvie Germain ou la trenscendance du silence\u201d, Fran\u0163a, 2012, \u201eAmin Agapia\u201d, \u201eFractalia\u201d. La mul\u0163i ani!<\/p>\n<p>* 28\/1933 \u2013 n. Gheorghe Amaicei, pe Valea Crac\u0103ului, profesor, pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163 (din 1995). Absolvent al \u015ecolii Normale de B\u0103ie\u0163i \u201eGheorghe Asachi\u201d din Piatra-Neam\u0163, al Facult\u0103\u0163ii de Matematic\u0103 din Ia\u015fi. Cariera didactic\u0103: la \u015ecoala Medie Bicaz \u015fi \u015ecoala Nr. 3, Piatra-Neam\u0163, i-a fost \u00eencununat\u0103 de succese profesionale: grade didactice (II \u015fi I), titlul de profesor eviden\u0163iat, pre\u015fedinte al Comisiei Jude\u0163ene pentru Organizarea Olimpiadelor \u015ecolare. A lucrat ca metodist la Casa Corpului Didactic, colaborator al revistelor \u201eGazeta de matematic\u0103\u201d, \u201ePreocup\u0103ri didactice\u201d, \u201eC\u0103r\u0163i matematice\u201d, \u201eApostolul\u201d. Al\u0103turi de dr. Gheorghe Iacomi, a \u00eenfiin\u0163at Asocia\u0163ia \u201ePrietenii Ceahl\u0103ului\u201d (1980). Dup\u0103 1989, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, a c\u0103utat prin arhive, a adunat acte, a \u00eentocmit dosare \u015fi a re\u00eenviat Asocia\u0163ia \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor din Jude\u0163ul Neam\u0163 \u015fi, odat\u0103 cu ea \u015fi prin ea, au redob\u00e2ndit cele dou\u0103 imobile ale dasc\u0103lilor din Piatra-Neam\u0163. La mul\u0163i ani, domnule profesor!<\/p>\n<p>* 31\/1924 \u2013 n. Iulia H\u0103l\u0103ucescu, la Tarc\u0103u, Neam\u0163 (d. 18. 12 2007, Piatra-Neam\u0163), artist plastic, \u201edoamna acuarelei rom\u00e2ne\u015fti\u201d. A absolvit Liceul de Fete din Piatra-Neam\u0163, student\u0103 la Academia de Arte din Ia\u015fi, continu\u0103 la Institutul \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti. Membru U. A. P. (1954) Pre\u015fedinte al Cenaclului U. A. P. Piatra-Neam\u0163 \u015fi al Filialei Neam\u0163 a U. A. P. (1975-1979. Peste 60 de expozi\u0163ii personale (1950-2007): Piatra-Neam\u0163, Roman \u015fi Ia\u015fi, Boto\u015fani, Bac\u0103u, Arad, T\u00e2rgovi\u015fte, T\u00e2rgu-Mure\u015f, C\u0103l\u0103ra\u015fi, Mangalia, Medgidia, Suceava, Mamaia, Vaslui. A expus la Saloanele de Grafic\u0103 \u015fi Pictur\u0103 de la Bucure\u015fti; \u00een selec\u0163ii din str\u0103in\u0103tate: Praga, Cairo, Damasc, Atena, Moscova, Boston, Bagdad, Istanbul, Beijing, Sofia, Berlin. Retrospective (1984-2000): Bucure\u015fti, Ia\u015fi, Piatra-Neam\u0163 \u015fi \u00een Fran\u0163a, la Bayonne \u015fi Saint Pied. \u00cempreun\u0103 cu Simona Vasiliu-Chintil\u0103 a realizat un grafitto la Casa de Cultur\u0103 din Piatra-Neam\u0163 \u015fi la Hotelul \u201eRoman\u201d din Roman. \u00cen anul 2004, s-a inaugurat Muzeul de Art\u0103 \u201eIulia H\u0103l\u0103ucescu\u201d din Tarc\u0103u.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>* 1\/1788 \u2013 n. Gheorghe Asachi. la Her\u0163a (d. 12. 11. 1869, Ia\u015fi), scriitor \u015fi \u00eendrum\u0103tor cultural. A urmat cursurile colegiului clasic (1796-1803) \u015fi pe cele ale Facult\u0103\u0163ii de Filozofie, Litere \u015fi \u015etiin\u0163e (1803-1804). A pus bazele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc. Leg\u0103turile&hellip;<\/p>\n<p class=\"more-link-p\"><a class=\"more-link\" href=\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/lectia-de-istorie\/rememorari-martie-2015\/\">Read more &rarr;<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[6,57],"tags":[],"class_list":["post-3845","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-lectia-de-istorie","category-nr-175-martie-2015"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3845","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3845"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3845\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3846,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3845\/revisions\/3846"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3845"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3845"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3845"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}