A\u015fa cum am consemnat deja \u00eentr-un material anterior, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1975, Sta\u0163iunea a trecut \u00een regim de autofinan\u0163are. O parte din contractele de cercetare erau \u00eencheiate direct cu diversele unit\u0103\u0163i economice, iar o alt\u0103 parte erau c\u00e2\u015ftigate prin licita\u0163ie, din programele instituite la nivel na\u0163ional.<\/p>\n
Bugetul ap\u0103sa greu pe umerii institu\u0163iei. Num\u0103rul de salaria\u0163i crescuse nestingherit \u00een vremea regimului bugetar. La cei aproape 80 de cercet\u0103tori, laboran\u0163i \u015fi tehnicieni se ad\u0103ugau personalul TESA, echipajul de pe vaporul Emil Racovi\u0163\u0103 de pe lacul Bicaz, observatorii de la sta\u0163iile meteorologice, \u015fi muncitorii angrena\u0163i \u00een experimentele de acvacultur\u0103, a p\u0103str\u0103vului de la Potoci \u015fi a crapului din lacurile extracarpatice.<\/p>\n
Se \u00een\u0163elege c\u0103, pentru fiecare colectiv, realizarea obiectivelor din temele de cercetare echivala cu supravie\u0163uirea. Mijloacele materiale deveniser\u0103 insuficiente pentru c\u0103 punctele de lucru se dispersaser\u0103 mult, iar teama de a nu rezolva obiectivele \u015fi a pierde beneficiarul \u00eentre\u0163inea o continu\u0103 tensiune.<\/p>\n
Mult\u0103 energie s-a consumat \u00een acei ani \u00een timpul \u015fedin\u0163elor nesf\u00e2r\u015fite consacrate \u00eencerc\u0103rii de a se ajunge la o utilizare judicioas\u0103 a resurselor materiale \u015fi la un cadru organizatoric mai suplu \u015fi mai operativ. Toate se dovedeau sterile pentru c\u0103 r\u0103ma\u015fi \u00eentre noi nu aveam o personalitate care s\u0103 se impun\u0103 iar cei pe care ni i-am ales s\u0103 ne diriguiasc\u0103, erau de o parte accepta\u0163i de o alta contesta\u0163i.<\/p>\n
Apogeul se atingea la \u015fedin\u0163ele de partid \u015fi de sindicat, care se prelungeau p\u00e2n\u0103 \u00een noapte, t\u00e2rziu. De fiecare dat\u0103 erau conduse de un delegat de la Jude\u0163. Lu\u0103rile de cuv\u00e2nt erau aprige, problemele atacate f\u0103r\u0103 \u00eenconjur \u015fi cu atacuri dure la persoan\u0103, \u00eenc\u00e2t de cele mai multe ori \u015fedin\u0163ele erau sc\u0103pate din m\u00e2n\u0103, cum se spune.<\/p>\n
De obicei ne onora cu prezen\u0163a secretarul cu propaganda al Jude\u0163enei de Partid, dr. Constantin Pot\u00e2ng\u0103. De la o vreme ne-a abandonat \u015fi a refuzat s\u0103 mai participe la \u015fedin\u0163ele noastre, pun\u00e2ndu-ne eticheta de ultraprofesioni\u015fti. \u015ei avea dreptate! Nu prezentam nici un pericol \u00een fond. Fiecare revendica doar dreptul de a r\u0103m\u00e2ne fidel profesiei sale \u015fi de a-\u015fi face meseria cu onestitate \u015fi cu responsabilitate civic\u0103, dincolo de lipsa de con\u015ftiin\u0163\u0103 politic\u0103 de care ne acuza autorul c\u0103r\u0163ii Socialismul \u015fi Cultura de mas\u0103, ajuns ulterior ambasadorul Rom\u00e2niei \u00een Vietnam.<\/p>\n
Atmosfera tensionat\u0103 se prelungea iar nemul\u0163umi\u0163ii au \u00eenceput s\u0103 ias\u0103 cu problemele \u00een extra muros, slobozind jalbe la diverse foruri \u015fi, dup\u0103 cum s-a sus\u0163inut, ajunse chiar p\u00e2n\u0103 la celebrul cabinet 2 de la Bucure\u015fti. \u00cen acela\u015fi timp se pare c\u0103 Sta\u0163iunea \u00eencepuse s\u0103 dea de g\u00e2ndit \u015fi Securit\u0103\u0163ii. Izolarea institu\u0163iei \u015fi un oarecare libertinaj \u00een exprimarea \u015fi comportamentul cercet\u0103torilor, discu\u0163iile purtate prin autobuz cu ocazia navetei sau chiar la sediu, legate de lectura unor romane cu oarecare factur\u0103 dizident\u0103, ale lui Augustin Buzura, Alexandru Ivasiuc sau Marquez cu a lui Toamna Patriarhului, dedicat\u0103 unui dictator megaloman \u015fi paranoic, erau lucruri care ajungeau sigur la cei \u00eendritui\u0163i s\u0103 vegheze la unitatea de monolit a partidului.<\/p>\n
La toate acestea se ad\u0103ugau \u015fi alte lucruri care d\u0103deau de g\u00e2ndit. Securitatea nu putea sta lini\u015ftit\u0103, \u00een mod cert, c\u00e2nd \u015ftia c\u0103 \u00een Sta\u0163iune erau at\u00e2t de multe ma\u015fini de scris \u015fi zilnic se primea o groaz\u0103 de coresponden\u0163\u0103 venit\u0103 din str\u0103in\u0103tate. Nelini\u015ftea era alimentat\u0103 apoi \u015fi de frecven\u0163a cu care Sta\u0163iunea primea oaspe\u0163i din afar\u0103, cercet\u0103tori sosi\u0163i la noi \u00een cadrul schimburilor academice, sau prezen\u0163a \u00een perioadele estivale, a studen\u0163ilor str\u0103ini, veni\u0163i pentru stagiul de practic\u0103, \u00een special biologi.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00eengrijora\u0163i pentru propriile scaune, \u00een 1982, nomenclaturi\u015ftii au pecetluit soarta institu\u0163iei, hot\u0103r\u00e2nd aruncarea \u00een trei z\u0103ri a unor oameni a c\u0103ror singur\u0103 vin\u0103 era iubirea cu patim\u0103 a meseriei \u015fi orgoliul \u015ftiin\u0163ific al profesioni\u015ftilor. S-a ajuns astfel la trei unit\u0103\u0163i de cercetare, una la Potoci \u015fi dou\u0103 la Piatra Neam\u0163.<\/p>\n
Astfel, activitatea de la lacul Bicaz a fost reorganizat\u0103 \u00een cadrul Sta\u0163iunii de Cercetare \u015fi Produc\u0163ie Salmonicol\u0103 \u2013 Potoci, apar\u0163in\u00e2nd Institutului de Cercet\u0103ri Agricole \u015fi Silvice din cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, P\u0103durilor \u015fi Apelor.<\/p>\n
O parte din cercet\u0103torii biologi din specialit\u0103\u0163ile de hidrochimie, algologie, microbiologie \u015fi Acvacultur\u0103 au constituit Laboratorul de Acvacultur\u0103 \u015fi Ecologie Acvatic\u0103-Neam\u0163, cu sediul \u00een strada Migdalilor din centrul ora\u015fului. Laboratorul respectiv a fost, vreme de dou\u0103 decenii, tutelat pe r\u00e2nd de \u00centreprinderea Piscicol\u0103 Podu Iloaiei, apoi de \u00centreprinderea Piscicol\u0103 Gala\u0163i, trec\u00e2nd \u00een final sub administrarea Universit\u0103\u0163ii Cuza din Ia\u015fi.<\/p>\n
Tot \u00een Piatra Neam\u0163, pe strada Alexandru cel Bun, \u00eentr-o cl\u0103dire cu valoare de patrimoniu a fost transferat colectivul de geonomie \u015fi o alt\u0103 parte din biologii geneticieni, care \u015fi-au continuat cercet\u0103rile sub vechiul nume al Sta\u0163iunii, devenit\u0103 ulterior Centrul de Cercet\u0103ri Biologice \u2013 Stejarul, institu\u0163ie aflat\u0103 azi sub tutela Institutului Na\u0163ional de Cercetare-Dezvoltare pentru \u015etiin\u0163e Biologice-Bucure\u015fti.<\/p>\n
Fenomenul de dezmembrare care a lovit Sta\u0163iunea, a fost pentru unii destul de dramatic, dar n-a reu\u015fit s\u0103 diminueze c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in entuziasmul \u015fi voin\u0163a de a izb\u00e2ndi \u015fi de a se realiza a fiec\u0103ruia, ultraprofesionalismul care-l indignase pe tovar\u0103\u015ful Pot\u00e2ng\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een continuare o realitate, p\u00e2n\u0103 la dezam\u0103girea care a survenit dup\u0103 evenimentele din 1989. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, aceast\u0103 dezam\u0103gire a f\u0103cut ca cea mai mare parte dintre fo\u015ftii cercet\u0103tori s\u0103 se \u00eendrepte spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul superior, la solicitarea unor universit\u0103\u0163i de tradi\u0163ie sau a celor nou \u00eenfiin\u0163ate.<\/p>\n
A\u015fadar, existen\u0163a de aproape trei decenii a Sta\u0163iunii Stejarul a fost una destul de scurt\u0103, reu\u015find totu\u015fi s\u0103 se constituie ca o adev\u0103rat\u0103 \u015fcoal\u0103, promov\u00e2nd o pleiad\u0103 de speciali\u015fti de \u00eenalt\u0103 \u0163inut\u0103 profesional\u0103, garantat\u0103 de trecerea doctoratelor sub \u00eendrumarea unor personalit\u0103\u0163i ale elitei universitare, care traversase perioada interbelic\u0103, mul\u0163i din ei academicieni, oameni de recunoscut\u0103 notorietate \u00een propriul domeniu de activitate. Despre evolu\u0163ia ulterioar\u0103 a acestor destine \u015fi mai ales a realiz\u0103rilor editorial \u2013 \u015ftiin\u0163ifice, cu contribu\u0163ii la patrimoniul cultural nem\u0163ean \u015fi chiar rom\u00e2nesc, vom reveni.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. univ. dr. Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A\u015fa cum am consemnat deja \u00eentr-un material anterior, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1975, Sta\u0163iunea a trecut \u00een regim de autofinan\u0163are. O parte din contractele de cercetare erau \u00eencheiate direct cu diversele unit\u0103\u0163i economice, iar o alt\u0103 parte erau c\u00e2\u015ftigate prin licita\u0163ie,…<\/p>\n