\u00centr-un num\u0103r anterior al Revistei \u015fi sub acela\u015fi titlu, sugeram necesitatea unui Ghid care s\u0103 cuprind\u0103 toate personalit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile care au contribuit de-a lungul vremii, la evaluarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a spa\u0163iului nem\u0163ean, respectiv la cunoa\u015fterea lui naturalistic\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 geologic\u0103, geografic\u0103 \u015fi biologic\u0103. Cu aceea\u015fi ocazie anticipam c\u0103, din punctul de vedere sus-men\u0163ionat, un aport substan\u0163ial l-a avut Sta\u0163iunea de cercet\u0103ri Stejarul de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, ctitorie a Universit\u0103\u0163ii Cuza din Ia\u015fi, dar a c\u0103rei istorie r\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 necunoscut\u0103, pentru mul\u0163i din concet\u0103\u0163enii no\u015ftri.<\/p>\n
Dup\u0103 cum se \u015ftie, pe tot parcursul deceniului \u015fase al secolului trecut, Valea Bistri\u0163ei a fost \u00een plin \u015fantier de construc\u0163ie a Hidrocentralei de la Stejaru. \u00cen anul 1954 la ini\u0163iativa Academiei Rom\u00e2ne, s-a constituit Grupul de cercet\u0103ri complexe Bicaz, coordonat \u015ftiin\u0163ific de academicienii \u015etefan Milcu \u015fi C. S. Nicol\u0103escu-Plop\u015for \u015fi care vreme de jum\u0103tate de deceniu a desf\u0103\u015furat cercet\u0103ri asupra culturii materiale \u015fi spirituale a popula\u0163iei de pe Valea Bistri\u0163ei, cu deosebire din satele ce aveau s\u0103 intre ulterior sub apele lacului de acumulare de la Izvorul Muntelui. Investiga\u0163iile din zon\u0103 au acoperit atunci domeniile arheologiei, istoriei, etnografiei, lingvisticii \u015fi chiar a antropologiei, cu rezultate concretizate ulterior \u00een volumul Etnografia V\u0103ii Bistri\u0163ei editat \u00een anul 1973, carte de \u00eenalt nivel academic, \u00eenscris\u0103 definitiv \u00een patrimoniul cultural nem\u0163ean.<\/p>\n
Ideea Academiei Rom\u00e2ne a fost urmat\u0103, la scurt timp, de demersul cadrelor didactice de la Facultatea de Biologie \u2013 Geografie \u015fi Geologie a Universit\u0103\u0163ii Al. I. Cuza, care au cerut Ministerului \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului \u00eenfiin\u0163area unei sta\u0163iuni de cercet\u0103ri, av\u00e2nd ca scop primordial cercetarea naturalistic\u0103 interdisciplinar\u0103 a impactului viitoarelor amenaj\u0103ri hidrotehnice asupra mediului natural dar \u015fi ca loc de practic\u0103 a studen\u0163ilor geologi, geografi \u015fi biologi. Cu r\u0103spunsul prompt al Ministerului, data de 1 noiembrie 1956 reprezint\u0103 actul de na\u015ftere al Sta\u0163iunii, promotorii \u015fi diriguitorii direc\u0163i ai institu\u0163iei fiind, academicianul-biolog Petre Jitariu, originar din Dr\u0103g\u0103ne\u015fti-Neam\u0163, secondat de profesorii universitari \u2013 geografi, Ion Gugiuman, Ion \u015eandru \u015fi Constantin Martiniuc.<\/p>\n
Primul sediu al Sta\u0163iunii a fost \u00een casa Turcan din P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, proprietatea na\u0163ionalizat\u0103 a fostului director al Cooperativei Albina din Tarc\u0103u, unde au func\u0163ionat primele dou\u0103 laboratoare, de geomorfologie \u015fi climatologie. Cum spa\u0163iul respectiv era insuficient \u015fi inadecvat, Universitatea a solicitat forurilor \u00een drept cl\u0103direa vechii m\u0103n\u0103stiri P\u00e2ng\u0103ra\u0163i, ctitorie a aprigului voievod Alexandru L\u0103pu\u015fneanu. Edificiul era \u00eentr-o stare avansat\u0103 de degradare, av\u00e2nd de-a lungul timpului, dar mai ales dup\u0103 1872 mai multe destina\u0163ii: \u00eenchisoare p\u00e2n\u0103 \u00een 1916, spital \u015fi sanatoriu TBC \u00een timpul \u015fi dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, apoi schit m\u0103n\u0103stiresc o vreme, c\u00e2nd dup\u0103 m\u0103rturiile lui Calistrat Hoga\u015f din povestirea La P\u00e2ng\u0103ra\u0163i \u00eel avea ca stare\u0163 pe zg\u00e2rcitul \u015fi ursuzul preacuvios Stratonic, iar dup\u0103 1946, depozit de muni\u0163ii \u015fi din nou sanatoriu \u015fi \u00eenchisoare.<\/p>\n
Apar\u0163in\u00e2nd financiar direct de Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, cl\u0103direa a fost \u00een scurt timp ref\u0103cut\u0103 din temelii, cu modific\u0103ri adecvate viitoarelor laboratoare \u015fi a practicii \u00eenc\u00e2t \u00een noiembrie 1958 a avut loc inaugurarea oficial\u0103, \u00een prezen\u0163a autorit\u0103\u0163ilor nem\u0163ene, a cadrelor didactice universitare c\u00e2t \u015fi a studen\u0163ilor facult\u0103\u0163ii tutelare.<\/p>\n
De la momentul inaugur\u0103rii \u015fi p\u00e2n\u0103 la dezmembrare, Sta\u0163iunea a trecut, din punct de vedere administrativ \u015fi al sistemului de cercetare prin dou\u0103 etape, una a tutel\u0103rii universitare \u015fi a tematicii alese de catedrele de specialitate de la Ia\u015fi, cu sus\u0163inere bugetar\u0103 \u015fi o a doua etap\u0103, a trecerii sale sub tutela Institutului de Cercet\u0103ri Biologice din Bucure\u015fti \u015fi a cercet\u0103rii prin sistem de contracte cu unit\u0103\u0163i economice sau ob\u0163inute \u00een cadrul unor programe na\u0163ionale.<\/p>\n
\u00cen anii primei etape, din 1958 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een 1975, Sta\u0163iunea a avut ca directori pe profesorii Ion Gugiuman \u015fi Constantin Martiniuc \u015fi a atins, de fapt, maximum de dezvoltare. Cu cei peste 130 de salaria\u0163i, din care 40 de cercet\u0103tori cu tot at\u00e2\u0163ia tehnicieni \u015fi laboran\u0163i, Sta\u0163iunea devenise un adev\u0103rat Institut, capabil s\u0103 abordeze o tematic\u0103 larg\u0103 \u015fi implicat\u0103 mai ales \u00een studiul muta\u0163iilor intervenite \u00een existen\u0163a ecosistemelor terestre \u015fi acvatice odat\u0103 cu schimb\u0103rile introduse de marile construc\u0163ii hidroenergetice.<\/p>\n
\u00cen cea de a doua etap\u0103, a autofinan\u0163\u0103rii, de dup\u0103 1975, abord\u0103rile tematice, \u00een totalitatea lor, ajunseser\u0103 s\u0103 fie ancorate \u00eentr-o serie de imperative ale momentului, impuse de nevoile economiei na\u0163ionale. Astfel, Colectivul de geologie-geochimie a fost angrenat \u00eentr-un program na\u0163ional finan\u0163at de IPEG \u2013 Suceava din C\u00e2mpulung Moldovenesc, privind cercetarea \u015fisturilor bituminoase din Carpa\u0163ii Orientali, cu prospec\u0163iuni de teren \u015fi lucr\u0103ri miniere din valea Putnei vr\u00e2ncene \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een valea Sucevei.<\/p>\n
Colectivul de geomorfologie conlucra cu speciali\u015ftii de la ISPH \u2013 Bucure\u015fti, cu cercet\u0103ri privind controlul \u015fi evolu\u0163ia fenomenului de colmatare a lacurilor de acumulare din \u00eentregul sistem hidroenergetic rom\u00e2nesc. Climatologii \u00ee\u015fi luaser\u0103 \u00een sarcin\u0103, de asemenea pe baz\u0103 de contracte, studiul gradului de poluare atmosferic\u0103 a unor ora\u015fe din Moldova (Bicaz, One\u015fti, Suceava), precum \u015fi cercet\u0103ri privind poten\u0163ialul eolian din spa\u0163iul carpatic \u015fi subcarpatic. Studiul rocilor bituminoase \u015fi evaluarea poten\u0163ialului eolian erau, dup\u0103 cum se \u015ftie, teme subordonate sloganului vremii legat de necesitatea independen\u0163ei energetice a \u0163\u0103rii. Colectivul de pedologie, dotat cu laborator de chimia solurilor patrona o tem\u0103 legat\u0103 de bonitarea terenurilor agricole de pe raza jude\u0163ului Neam\u0163, tem\u0103 finan\u0163at\u0103 de c\u0103tre Academia de \u015etiin\u0163e Agricole \u015fi Silvice.<\/p>\n
Biologii acopereau \u00eentreaga gam\u0103 de specializ\u0103ri cu posibilit\u0103\u0163i de abordare at\u00e2t a vie\u0163ii terestre c\u00e2t \u015fi acvatice Teme importante vizau cercet\u0103rile de hidrobiologie, de acvacultur\u0103 \u015fi ecologie acvatic\u0103, de poluare a apelor, experimente urm\u0103rind introducerea n\u0103molurilor de la sta\u0163iile de epurare \u00een circuitul economic; entomologii erau preocupa\u0163i de introducerea mijloacelor de combatere biologic\u0103 a d\u0103un\u0103torilor; geneticienii vizau identificarea de noi principii active din plantele medicinale sau crearea de noi tehnologii pentru valorificarea substan\u0163elor utile din de\u015feuri.<\/p>\n
Toate aceste teme, erau de importan\u0163\u0103 major\u0103, iar \u00een rezolvarea lor optim\u0103, erau implicate orgoliul \u015fi personalitatea cercet\u0103\u00adtorilor, \u00een majoritate deveni\u0163i deja doctori \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi ajun\u015fi la plenitudinea capacit\u0103\u0163ii lor profesionale. Greut\u0103\u0163ile legate de onorarea sarcinilor de cercetare, conjugate cu stresul supravegherii securit\u0103\u0163ii \u015fi cu o oarecare nervozitate care \u00eencerca societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een anii premerg\u0103tori evenimentelor din 1989, au scurtat existen\u0163a acestei institu\u0163ii. Asupra acestui subiect vom reveni.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. univ. dr. Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00centr-un num\u0103r anterior al Revistei \u015fi sub acela\u015fi titlu, sugeram necesitatea unui Ghid care s\u0103 cuprind\u0103 toate personalit\u0103\u0163ile \u015fi institu\u0163iile care au contribuit de-a lungul vremii, la evaluarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a spa\u0163iului nem\u0163ean, respectiv la cunoa\u015fterea lui naturalistic\u0103, \u00een spe\u0163\u0103 geologic\u0103,…<\/p>\n