De c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu am avut un soi de curiozitate pentru originea cuvintelor, a c\u0103ror explica\u0163ie rezid\u0103, dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een etimologia lor. F\u0103r\u0103 s\u0103 am cuno\u015ftin\u0163e de lingvistic\u0103, nevoia m-a \u00eempins uneori spre preocup\u0103ri de etimologie, motivate, cel pu\u0163in \u00een ultimele decenii, de necesit\u0103\u0163i didactice.<\/p>\n
Anume, cursul de tectonic\u0103 pe care-l predam studen\u0163ilor din anul III Inginerie geologic\u0103 era \u00eenc\u0103rcat de un volum mare de termeni specifici disciplinei. Recurgerea la etimologia lor, adic\u0103 la semnifica\u0163ia din limba de origine, f\u0103cea, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, asimilarea mai u\u015foar\u0103.<\/p>\n
M\u0103rturisesc c\u0103 aceea\u015fi curiozitate m-a f\u0103cut s\u0103 descop\u0103r, cu timpul, c\u0103 noi, moldovenii, am avut mari lingvi\u015fti, precum Alexandru Philippide (1859-1933), Alexandru Lambrior (1845-1883), iar mai \u00eencoace Iorgu Iordan (1888-1986), fost elev al celui dint\u00e2i, nume de care se leag\u0103, dup\u0103 cum \u00eemi mai amintesc, lucruri interesante, unele aproape anecdotice.<\/p>\n
Alexandru Philippide, academician, a pus bazele lingvisticii la Universitatea ie\u015fean\u0103 \u015fi a avut ample studii privind originea \u015fi evolu\u0163ia limbii rom\u00e2ne. Se spune c\u0103 Garabet Ibr\u0103ileanu, pe c\u00e2nd era profesor la Universitatea Cuza, a fost admonestat de c\u0103tre Senat pentru faptul c\u0103 a dat examen cu un student \u00een timpul unei plimb\u0103ri pe strad\u0103, de la Universitate \u015fi p\u00e2n\u0103 acas\u0103. Surpriz\u0103! \u00cempricinatul nu era altul dec\u00e2t Alexandru Philippide, viitorul lingvist, ajuns, dup\u0103 cum am v\u0103zut, p\u00e2n\u0103 \u00een elita nemuritorilor.<\/p>\n
Alexandru Lambrior, nem\u0163ean din satul Soci, fost coleg de \u015fcoal\u0103 cu Calistrat Hoga\u015f \u015fi bun amic cu Vasile Conta \u015fi Eminescu, era lingvistul autorizat al Junimii \u015fi uluia cenaclul, dup\u0103 spusele lui George Panu, lu\u00e2nd odat\u0103 cuv\u00e2ntul ra\u0163\u0103 \u015fi plimb\u00e2ndu-l cu u\u015furin\u0163\u0103 prin toate limbile P\u0103m\u00e2ntului. \u00cen ce-l prive\u015fte pe Iorgu Iordan, bulgar de origine, n\u0103scut la Tecuci, re\u0163in din memoriile lui o informa\u0163ie care m\u0103 duce azi cu g\u00e2ndul la soarta ingrat\u0103 a dasc\u0103lului rom\u00e2n, anume faptul c\u0103 \u00een perioada interbelic\u0103, spunea el, o catedr\u0103 universitar\u0103 echivala cu o mo\u015fie.<\/p>\n
\u00cen anii din urm\u0103, cu ocazia elabor\u0103rii monografiei comunei Tarc\u0103u, problemele \u00een spe\u0163\u0103 mi-au dat din nou t\u00e2rcoale. M-am confruntat de data aceasta cu chestiuni de toponimie, o ramur\u0103 a lingvisticii, ca \u015fi etimologia. \u00cen plus, am putut constata, ceea ce se \u015ftie, de fapt, c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u00eencepe s\u0103 s\u0103r\u0103ceasc\u0103 \u015fi vocabularul rom\u00e2nului s\u0103 se \u00eempu\u0163ineze, odat\u0103 cu dispari\u0163ia multor me\u015fte\u015fuguri de tradi\u0163ie, cum sunt, industria casnic\u0103, plut\u0103ritul, butn\u0103ritul sau stup\u0103ritul, ceea ce ne-a convins c\u0103 se poate vorbi de o agonie a cuvintelor.<\/p>\n
Nu este o noutate c\u0103 de la o genera\u0163ie la alta aceast\u0103 s\u0103r\u0103cire se accentueaz\u0103. Din c\u00e2teva zeci de termeni uzuali \u00een via\u0163a de fiecare zi din gospod\u0103ria rural\u0103, copiii no\u015ftri au reu\u015fit s\u0103 recunoasc\u0103 din punct de vedere semantic doar 20%, \u00een timp ce, pentru nepo\u0163i, ace\u015ftia s-au dovedit total necunoscu\u0163i.<\/p>\n
Nu \u015ftiu ce m\u0103 face s\u0103 cred, dar genera\u0163ia mea, de\u015fi \u00een parte convertit\u0103 la urbanism, este, se pare, una care mai are \u00eenc\u0103 leg\u0103turi str\u00e2nse cu ob\u00e2r\u015fia, cu r\u0103d\u0103cinile, pentru c\u0103 \u00eenc\u0103 mai avem un limbaj comun cu satul, cu ai no\u015ftri r\u0103ma\u015fi acolo. De aceea, \u00een monografia de care am vorbit mai sus am inserat cuvintele care-mi aduc aminte de copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103 \u015fi pe care le-am invocat \u00een experimentul amintit. Ele se afl\u0103 \u00een monografie \u00eentr-un capitol intitulat Toponime \u015fi termeni locali cu circula\u0163ie \u00een restr\u00e2ngere. Am preferat termenul de restr\u00e2ngere, de\u015fi mul\u0163i dintre ace\u015ftia se afl\u0103 \u00een anticamera agoniei; spre exemplificare \u00eemi \u00eeng\u0103dui s\u0103 re\u0163in cititorul cu o parte dintre ei.<\/p>\n
Arcer. Piatr\u0103 de form\u0103 paralelipipedic\u0103, prelucrat\u0103 sau g\u0103sit\u0103 \u00een albiile de r\u00e2u, folosit\u0103 pentru ascu\u0163itul coasei; se mai nume\u015fte \u015fi cute; are origine italian\u0103, dup\u0103 acciaro care \u00eenseamn\u0103 cute pentru brici.<\/p>\n
Barac\u0103. Construc\u0163ie provizorie din sc\u00e2nduri pentru locuit sau depozitat; din limba italian\u0103 \u00een care baracca \u00eenseamn\u0103 colib\u0103.<\/p>\n
Beschie. Termen regional pentru joag\u0103r sau fie- r\u0103str\u0103u lat m\u00e2nuit de dou\u0103 persoane; termenul \u00eel au \u015fi bulgarii, bi\u010dkija.<\/p>\n
Butn\u0103rit. Me\u015fte\u015fug cunoscut \u015fi sub numele de dog\u0103rit; se pare c\u0103 ob\u00e2r\u015fia lui este din latin\u0103 \u00een care buttis, buttina, \u00eenseamn\u0103 putin\u0103, bute sau butoi.<\/p>\n
C\u0103p\u0103citur\u0103. \u00cenveli\u015f sub\u0163ire de cear\u0103 care sigileaz\u0103 mierea din fagure; este o cear\u0103 de calitate superioar\u0103.<\/p>\n
Claie. Gr\u0103mad\u0103 de f\u00e2n de form\u0103 conic\u0103, mai mare dec\u00e2t c\u0103pi\u0163a \u00een care se conserv\u0103 nutre\u0163ul pentru anotimpul de iarn\u0103. Deriv\u0103 din slavul klasti \u2013 a cl\u0103di \u015fi claja \u2013 nutre\u0163.<\/p>\n
Coci\u015f. Nume dat c\u0103r\u0103u\u015filor care transportau cu caii sau boi bu\u015ftenii de la tason la rampa de \u00eenc\u0103rcare. \u00ce\u015fi are originea din maghiar\u0103, kocsi \u2013 c\u0103ru\u0163\u0103 \u015fi kocsis \u2013 c\u0103r\u0103u\u015f. Cociorv\u0103. Unealt\u0103 de cas\u0103 cu m\u00e2ner de lemn folosit\u0103 la scoaterea din cuptor a jarului \u015fi cenu\u015fei, \u00eenainte de a se pune la copt cozonacul sau p\u00e2inea; are origine slav\u0103, kocerga \u00eensemn\u00e2nd v\u0103trai.<\/p>\n
Culi\u015fer. Sinonim cu f\u0103c\u0103le\u0163ul sau melesteul; de origine slav\u0103, din kuli\u0161ir.<\/p>\n
Cerdac. Pridvor, balcon, teras\u0103 cu balustrad\u0103 \u015fi cu acoperi\u015ful sus\u0163inut de st\u00e2lpi; dic\u0163ionarele \u00eei dau originea din turce\u015fte \u2013 \u00e7erdak.<\/p>\n
Ciofl\u00e2nc. Lan\u0163 prev\u0103zut cu un cui de fier la cap\u0103t care se bate \u00een bu\u015fteni, pentru a fi tra\u015fi de boi sau cai. Se b\u0103nuie\u015fte c\u0103-\u015fi are originea \u00een dialectul sa\u015filor, \u00een care schivlenk \u00eenseamn\u0103 c\u00e2rlig; probabil c\u0103 maghiarii l-au luat din limba rom\u00e2n\u0103 \u2013 csopling.<\/p>\n
Ciopla\u015f. O t\u0103ietur\u0103 \u00een \u201eV\u201d f\u0103cut\u0103 din topor la baza trunchiului de copac cu scopul ca dup\u0103 retezarea cu joag\u0103rul acesta s\u0103 se pr\u0103bu\u015feasc\u0103 \u00een direc\u0163ia dorit\u0103; probabil provine din maghiar\u0103 \u2013 csapla\u015f.<\/p>\n
Ciobac\u0103. O barc\u0103 pesc\u0103reasc\u0103, primitiv\u0103, pentru o singur\u0103 persoan\u0103, scobit\u0103 dintr-un trunchi de lemn moale, salcie sau plop. \u00cemi aduc aminte din copil\u0103rie c\u0103 era folosit\u0103 de unii t\u0103rc\u0103uani, \u00eenr\u0103i\u0163i \u00een ale pescuitului, \u015fi care aveau adesea de furc\u0103 cu p\u0103durarii silvici. Ca origine este de observat c\u0103 transcrierea seam\u0103n\u0103 foarte mult cu termenul \u00een maghiar\u0103 \u2013 csob\u00e1k, sau ucrainean\u0103 \u2013 \u010diobak.<\/p>\n
Col\u0163uni. Termen care se mai folose\u015fte uneori, local, pentru ciorapii \u00eempleti\u0163i din l\u00e2n\u0103; se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 \u00ee\u015fi are originea \u00een cuv\u00e2ntul grecesc kaltsune; de altfel, \u015fi ciorap provine din turce\u015fte \u2013 \u00e7orap.<\/p>\n
Corh\u0103nit. Transportul bu\u015ftenilor din locul de t\u0103iere de pe versant, din \u0163apin\u0103 sau pe uluc p\u00e2n\u0103 la tason; etimologie necunoscut\u0103.<\/p>\n
Corlat\u0103. O plas\u0103 de sc\u00e2nduri \u00een cruce, pus\u0103 pe c\u0103ru\u0163\u0103 pentru transportul f\u00e2nului, paielor sau a strujenilor; originar din maghiar\u0103, korl\u00e1t, \u00eensemn\u00e2nd \u00eengr\u0103ditur\u0103 care \u00eemprejmuie\u015fte ceva.<\/p>\n
Cu\u0163itoaie. O lam\u0103 de o\u0163el cu un singur m\u00e2ner, folosit\u0103 de potcovari, \u015fi cu dou\u0103 m\u00e2nere, folosit\u0103 de dogari \u015fi t\u00e2mplari<\/p>\n
Drani\u0163\u0103, a dr\u0103ni\u0163i. Echivalent cu \u015fi\u0163\u0103 \u015fi \u015findril\u0103, folosite \u00een alte provincii rom\u00e2ne\u015fti; \u00ee\u015fi are originea \u00een limba slav\u0103, din dranirovka, care \u00eenseamn\u0103 a acoperi; \u015findril\u0103 provine din german\u0103, schindel.<\/p>\n
Giread\u0103. Stog, \u015fir\u0103 de f\u00e2n, trifoi, lucern\u0103 sau coceni (strujeni); nu i se cunoa\u015fte originea.<\/p>\n
H\u00e2rle\u0163. Este o plac\u0103 de metal, rotund\u0103 la un cap\u0103t, cu coad\u0103 de lemn \u015fi doi umeri laterali pe care se apas\u0103 cu talpa piciorului \u00een timul lucrului; utilizat la s\u0103pat. Se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 vine din slav\u0103, ryl\u01d0c\u01d0, \u00eensemn\u00e2nd a r\u00e2ma, a s\u0103pa. Unii sus\u0163in c\u0103 este sinonim cu t\u00e2rn\u0103copul \u015fi cazmaua. \u00cen mod sigur, la noi \u00een sat, lopata, h\u00e2rle\u0163ul, t\u00e2rn\u0103copolul \u015fi sapa sunt lucruri total diferite. Cuv\u00e2ntul cazma ne vine din turce\u015fte \u015fi e folosit, uneori, \u015fi pentru t\u00e2rn\u0103cop.<\/p>\n
Hagim\u0103. Ceap\u0103 verde provenit\u0103 din \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163area arpagicului; origine din maghiarul haghyma \u2013 ceap\u0103.<\/p>\n
Haldani. Denumire rar\u0103 pentru o varietate de c\u00e2nep\u0103 de toamn\u0103, mai \u00eenalt\u0103 \u015fi mai viguroas\u0103 dec\u00e2t c\u00e2nepa comun\u0103 \u015fi cultivat\u0103 pentru s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103; etimologie necunoscut\u0103. Herodot scrie c\u0103 tracii foloseau aceast\u0103 c\u00e2nep\u0103 ca narcotic: aruncau planta verde peste pietre \u00eencinse \u015fi inhal\u00e2nd fumul care le d\u0103dea o stare de euforie, c\u00e2ntau \u015fi dansau.<\/p>\n
L\u0103tunoaie. Un dulap (sc\u00e2ndur\u0103 groas\u0103 \u015fi lat\u0103) cu o fa\u0163\u0103 plan\u0103 \u015fi una convex\u0103, rezultat\u0103 din marginea butu- cului t\u0103iat \u00een gater; etimologie necunoscut\u0103.<\/p>\n
Meli\u0163\u0103. Unealt\u0103 primitiv\u0103 cu care se zdrobe\u015fte c\u00e2nepa \u015fi inul pentru \u00eendep\u0103rtarea p\u0103r\u0163ii lemnoase, pentru a face c\u00e2nepa fuior; etimologic, provine din limba bulgar\u0103, melica. De altfel, exist\u0103 dou\u0103 tipuri: mele\u0163oi, folosit \u00een prima faz\u0103, \u015fi mele\u0163uic\u0103, pentru opera\u0163ia mai fin\u0103, \u00eenainte de a da c\u00e2nepa sau inul la ragil\u0103.<\/p>\n
Motoa\u015fc\u0103. O leg\u0103tur\u0103 f\u0103cut\u0103 dintr-o batist\u0103 sau basma, pentru dus lucruri m\u0103runte. Sinonim, se pare, \u015fi cu boccea; din limba ucrainean\u0103, moto\u010dka.<\/p>\n
Naclad. Un butuc mai sub\u0163ire, folosit ca suport, pe care se a\u015feaz\u0103 cu unul din capete lemnele pe foc; provine din slav\u0103, naklada \u2013 a \u00eengr\u0103m\u0103di.<\/p>\n
Noji\u0163e. Un fel de \u015fnururi ob\u0163inute prin \u00eempletirea p\u0103rului de cal, cu care se leag\u0103 opincile din picioare; vine din slav\u0103, noga \u2013 picior \u015fi \u017eica \u2013 \u015firet, \u00een final no\u017eica.<\/p>\n
Nividit. Trecerea la r\u0103zboiul de \u0163esut a urzelii prin spat\u0103; din slav\u0103, navodka, navoditi, adic\u0103 a trece, trecere.<\/p>\n
Ostie. Este un soi de furculi\u0163\u0103 de talie mare, din fier, cu o coad\u0103 din lemn nu mai lung\u0103 dec\u00e2t a unui h\u00e2rle\u0163 obi\u015fnuit. Se folose\u015fte ca unealt\u0103 de pescuit iarna, la copc\u0103, sezon c\u00e2nd pe\u015ftele are mi\u015fc\u0103ri mai greoaie, cu excep\u0163ia p\u0103str\u0103vului care r\u0103m\u00e2ne tot at\u00e2t de vioi. Pare s\u0103 provin\u0103 din limba slav\u0103, \u043ecmp\u044b\u0439, \u00een care cuv\u00e2ntul, apropiat ca fonetic\u0103, \u00eenseamn\u0103 ascu\u0163it.<\/p>\n
Polog. Iarba cosit\u0103 \u015fi r\u0103mas\u0103 \u00een brazde, urm\u00e2nd s\u0103 fie \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 spre a se usca \u015fi pune \u00een c\u0103pi\u0163e; la bulgari polog \u00eenseamn\u0103 a sta, a zace la p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
Prepeleac. Un copac t\u00e2n\u0103r de brad, fag sau arin la care cr\u0103cile se taie scurt; se fixeaz\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, vertical, \u015fi se pune \u00een el f\u00e2nul verde pentru uscat. Termen comun \u015fi pentru rutenii no\u015ftri din Bucovina. Ca etimologie, unii cred c\u0103 vine din slav\u0103, prepeljak\u016d, obiect pe care stau prepeli\u0163ele, ceea ce nu pare conving\u0103tor pentru al\u0163ii. E posibil s\u0103 fie de al nostru, venind, dup\u0103 semnifica\u0163ie, din a se pr\u0103ji, a se perpeli.<\/p>\n
Puzderie. Resturile lemnoase de la meli\u0163atul c\u00e2nepei sau a inului; provine din slav\u0103, \u00een care pozderije \u00eenseamn\u0103 mul\u0163ime, sumedenie, ceea ce este c\u00e2t se poate de sugestiv.<\/p>\n
Pr\u0103\u015ftini. Crengi verzi, \u00een special de alun, legate dou\u0103 c\u00e2te dou\u0103 \u00een cruce, a\u015fezate \u00een v\u00e2rful cl\u0103ii sau stogului de f\u00e2n pentru a-l proteja v\u00e2ntul; toate sursele dau termenul de etimologie necunoscut\u0103, afar\u0103 de faptul c\u0103 pra\u0161tina \u00een slav\u0103 \u00eenseamn\u0103 drojdia r\u0103mas\u0103 de la zdrobirea strugurilor, ceea ce este altceva.<\/p>\n
Putin\u0103. Vas din lemn \u00een form\u0103 de trunchi de con confec\u0163ionat din doage legate \u00een cercuri, folosit pentru br\u00e2nz\u0103, mur\u0103turi sau \u00een\u0103crit bor\u015f; originea ar fi din latin\u0103, buttis, buttina.<\/p>\n
Sihl\u0103. O p\u0103dure t\u00e2n\u0103r\u0103, de regul\u0103 de conifere, cu desime mare a arborilor \u015fi \u00eentunecoas\u0103. Din lipsa luminii solare \u00een partea inferioar\u0103, arborii, \u00een special molidul, \u00ee\u015fi pierd crengile cu cetin\u0103, care r\u0103m\u00e2n numai \u00een v\u00e2rf. Fenomenul se cheam\u0103 elagaj natural \u015fi provine din francezul \u00e9laguer, \u00eensemn\u00e2nd a t\u0103ia. Dic\u0163ionarele indic\u0103 originea termenului din latinescul silva \u2013 p\u0103dure, trec\u00e2nd apoi la ruteni sub forma sihlja.<\/p>\n
Stinghie. O bar\u0103 de lemn lung\u0103 \u015fi \u00eengust\u0103 cu rolul de a sus\u0163ine sau de a \u00eent\u0103ri ceva; se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 provine din cuv\u00e2ntul german stengil \u2013 tij\u0103.<\/p>\n
\u015etioaln\u0103. O balt\u0103 mocirloas\u0103, un loc mai ad\u00e2nc din cursul unui r\u00e2u. Unele dic\u0163ionare dau termenul echivalent cu bulboan\u0103, ceea ce nu ni se pare real pentru c\u0103 \u00een ultimul caz este vorba de un sector mai ad\u00e2nc dintr-un r\u00e2u cu v\u00e2ltoare adic\u0103 v\u00e2rtejuri; vezi povestirea lui Sadoveanu, Bulboana lui V\u0103lina\u015f; totu\u015fi, pentru Ion Creang\u0103 \u015ftioalna este, \u00eentr-adev\u0103r, un loc mai ad\u00e2nc dintr-un r\u00e2u numai bun de sc\u0103ldat; transcrierea fonetic\u0103 a cuv\u00e2ntului, aduce cu \u0161tolinja din ucrainean\u0103.<\/p>\n
Tarhat. Bagaj mult, \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103; origine probabil\u0103 din maghiar\u0103, terhat.<\/p>\n
Tochil\u0103, Topil\u0103. Un loc dintr-o balt\u0103, albia unui r\u00e2u sau o groap\u0103 alimentat\u0103 cu ap\u0103 \u00een care se pune c\u00e2nepa sau inul la topit; \u00een s\u00e2rbo-bulgar\u0103 sun\u0103 cam la fel, topil\u0103.<\/p>\n
T\u0103r\u0103boan\u0163\u0103. Roab\u0103, termen \u00eemprumutat din limba maghiar\u0103, de la torbonca cu acela\u015fi \u00een\u0163eles.<\/p>\n
Tason. Punct de concentrare a bu\u015ftenilor, de unde erau tra\u015fi cu cai sau boi spre rampa de \u00eenc\u0103rcare \u00een trucuri. Pare s\u0103 provin\u0103 din francez\u0103, limb\u0103 \u00een care tas, tasser, \u00eenseamn\u0103 gr\u0103mad\u0103, a \u00eengr\u0103m\u0103di, ceea ce corespunde \u00eentrutotul semnifica\u0163iei consemnate mai sus.<\/p>\n
Turi\u015fte. Resturi de f\u00e2n sau coceni r\u0103mase de la hrana oilor sau a altor animale; nu i se cunoa\u015fte originea.<\/p>\n
\u0162apin\u0103. Unealt\u0103 folosit\u0103 la manevrarea bu\u015ftenilor, un fel de p\u00e2rghie de gradul I. Se b\u0103nuie\u015fte c\u0103 provine din italian\u0103, \u00een care zappa (sap\u0103) a trecut prin filiera german\u0103 de zappin. Dup\u0103 Mihai Anania, fostul \u015fef al Ocolului Silvic din Tarc\u0103u, \u0163apina a fost adus\u0103 aici de c\u0103tre Virgiliu Giacomuzzi, cel care a construit \u015fi canalul de transport al lemnului de la Brate\u015f la gura Tarc\u0103ului.<\/p>\n
T\u00e2rn\u0103cop. Bar\u0103 metalic\u0103 cu un cap\u0103t ascu\u0163it \u015fi unul lat \u015fi cu o coad\u0103 de lemn la mijloc; este utilizat la s\u0103patul \u00een p\u0103m\u00e2nt dur, la scos bolovani sau m\u0103r\u0103cini; dic\u0163ionarele indic\u0103 origine slav\u0103 din tr\u016dn \u2013 m\u0103r\u0103cine \u015fi kopati \u2013 a s\u0103pa.<\/p>\n
Zarz\u0103re. Fructele caisului s\u0103lbatic sau s\u0103b\u0103ticit, pe care mul\u0163i le confund\u0103 cu corcodu\u015fele. Caisul adev\u0103rat cre\u015fte \u00een livezi \u015fi este copac altoit; provine din neogreac\u0103, z\u00e9rzalon. (N.R.: Preluare dup\u0103 Istorii amalgamate, Editura Constantin Matas\u0103, Piatra \u2013 Neam\u0163.1985 Text prescurtat)<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De c\u00e2nd m\u0103 \u015ftiu am avut un soi de curiozitate pentru originea cuvintelor, a c\u0103ror explica\u0163ie rezid\u0103, dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00een etimologia lor. F\u0103r\u0103 s\u0103 am cuno\u015ftin\u0163e de lingvistic\u0103, nevoia m-a \u00eempins uneori spre preocup\u0103ri de etimologie, motivate, cel…<\/p>\n