<\/p>\n
\u201eF\u0103r\u0103 religie nimic nu se explic\u0103, nimic se justific\u0103. Nici lumea, nici via\u0163a. F\u0103r\u0103 religie via\u0163a e lipsit\u0103 de orice sens. Religia \u00eei d\u0103 sens. \u015ei-i d\u0103 sensul cel adev\u0103rat. Religia are girul divin. Acesta vine de la Dumnezeu. Sensul cel adev\u0103rat ni l-a dat M\u00e2ntuitorul Iisus Hristos\u2026\u201d (I. P. S. Antonie Pl\u0103m\u0103deal\u0103)<\/p>\n
<\/p>\n
Sf\u00e2ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne a declarat anul 2016 drept Anul omagial al educa\u0163iei religioase a tineretului cre\u015ftin ortodox \u015fi Anul comemorativ al Sf\u00e2ntului Ierarh Martir Antim Ivireanul \u015fi al tipografilor biserice\u015fti.<\/p>\n
Chiar dac\u0103 am considera, pe bun\u0103 dreptate, faptul c\u0103 a mai vorbi despre necesitatea \u015fi rolul educa\u0163iei religioase ast\u0103zi constituie un subiect de la sine \u00een\u0163eles \u015fi acceptat de to\u0163i factorii educa\u0163ionali, totu\u015fi se impune sublinierea anumitor aspecte ale acesteia. Practic, nu putem vorbi despre necesitatea unei educa\u0163ii religioase \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 f\u0103r\u0103 a eviden\u0163ia scopul \u015fi importan\u0163a acesteia.<\/p>\n
Omul nu este o existen\u0163\u0103 \u00eenchis\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u015fi ci e \u00een continu\u0103 mi\u015fcare de c\u0103utare, autodescoperire \u015fi \u00eentrebare \u015fi nu poate fi fericit dec\u00e2t deschiz\u00e2ndu-se prin voin\u0163a lui, voin\u0163ei lui Dumnezeu: \u201eE mereu \u00een mi\u015fcare spiritual\u0103 de autodescoperire \u015fi \u00eembog\u0103\u0163ire prin c\u0103utare, pentru c\u0103 e mereu o tain\u0103 inepuizabil\u0103 \u015fi \u00een aspira\u0163ia de a se \u00eembog\u0103\u0163i \u00een cunoa\u015ftere, \u00een \u00een\u0103l\u0163are moral\u0103 \u015fi \u00een tain\u0103\u201d, dup\u0103 cum frumos afirma p\u0103rintele profesor Dumitru St\u0103niloae. (pr. prof. dr. acad. Dumitru St\u0103niloae, Iisus Hristos, lumina luminii \u015fi \u00eendumnezeietorul omului, Editura Anastasia, Bucure\u015fti, 1993, p. 35).<\/p>\n
Educa\u0163ia religioas\u0103 ofer\u0103 elevilor valori spirituale \u015fi culturale care constituie liantul \u015fi reperul cuno\u015ftin\u0163elor teoretice dob\u00e2ndite la celelalte discipline de studiu.<\/p>\n
Vorbind despre necesitatea omului de a fi educat, pr. prof. dr. I. G. Coman sus\u0163ine c\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103 constituie un drum al educa\u0163iei \u00een numele lui Hristos pentru dob\u00e2ndirea des\u0103v\u00e2r\u015firii, hrana spiritual\u0103 fiind necesar\u0103 spiritului uman. Astfel, religia e necesar\u0103 \u015fi din nevoia de sacru, de transcenden\u0163\u0103 a fiin\u0163ei umane, conferind relief \u015fi pregnan\u0163\u0103 tuturor \u00eentreprinderilor umane. \u00centr-o lume lipsit\u0103 de orizonturile transcendente, orice se poate \u00eent\u00e2mpla. Cufundarea \u00een mundan provoac\u0103 o mare nelini\u015fte care dezorienteaz\u0103 totul. Ie\u015firea dintr-un asemenea cerc existen\u0163ial poate fi garantat\u0103 prin raportarea la Fiin\u0163a Suprem\u0103, la Dumnezeu.<\/p>\n
Referitor la educa\u0163ia religioas\u0103, Spiru Haret numea acea triad\u0103: Familie \u2013 \u015ecoal\u0103 \u2013 Biseric\u0103, la care am putea ad\u0103uga Societatea, toate acestea contribuind la formarea adev\u0103ratelor caractere umane.<\/p>\n
N\u0103scut \u00een Iviria (Georgia de ast\u0103zi) \u00een jurul anului 1650, Antim Ivireanul a devenit stare\u0163 al M\u0103n\u0103stirii Snagov (1694-1704), episcop al R\u00e2mnicului (1705-1708) \u015fi Mitropolit al \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti (1708-1716).<\/p>\n
Activitatea sa pastoral\u0103 cea mai intens\u0103 a constat \u00een editarea c\u0103r\u0163ilor liturgice, a lucr\u0103rilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 adresate poporului dreptcredin\u00adcios \u015fi conduc\u0103torilor acestuia, dar \u015fi a c\u0103r\u0163ilor de \u00eendrumare pentru preo\u0163i. Din totalul celor 63 de volume tip\u0103rite de marele ierarh, 21 sunt \u00een limba rom\u00e2n\u0103, restul fiind \u00een limbile greac\u0103, slavon\u0103, arab\u0103 \u015fi geor\u00adgian\u0103, ceea ce confirm\u0103 virtu\u0163ile \u015fi calit\u0103\u0163ile sale de tipograf, dar \u015fi profunzimea preg\u0103tirii teologice.<\/p>\n
C\u0103r\u0163ile de cult tip\u0103rite de Antim Ivireanul, \u00een special Molitfelnicul (publicat la R\u00e2mnic, \u00een 1706) \u015fi primul Liturghier complet \u00een limba rom\u00e2n\u0103, tip\u0103rit \u00een anul 1713 la T\u00e2rgovi\u015fte, au marcat deplina biruin\u0163\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u00een cultul ortodox, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2ndu-l pe Sf\u00e2ntul Ierarh drept un veritabil creator de limb\u0103 liturgic\u0103 \u015fi de literatur\u0103 oratoric\u0103.<\/p>\n
Nu putem trece f\u0103r\u0103 a men\u0163iona eforturile depuse pentru formarea clerului, prin lucr\u0103ri precum \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 bisericeasc\u0103 la cele mai trebuincioase \u015fi mai de folos pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura preo\u0163ilor (T\u00e2rgovi\u015fte, 1710), c\u00e2t \u015fi pentru catehizarea credincio\u015filor (Didahiile).<\/p>\n
\u00cen acest context al anului omagial \u015fi comemorativ, at\u00e2t \u00een Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een cadrul altor institu\u0163ii culturale din \u0163ar\u0103 se vor desf\u0103\u015fura diverse manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice care vor avea ca teme cele dou\u0103 subiecte men\u0163ionate.<\/p>\n
<\/p>\n
prof. dr. Mihai FLOROAIA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eF\u0103r\u0103 religie nimic nu se explic\u0103, nimic se justific\u0103. Nici lumea, nici via\u0163a. F\u0103r\u0103 religie via\u0163a e lipsit\u0103 de orice sens. Religia \u00eei d\u0103 sens. \u015ei-i d\u0103 sensul cel adev\u0103rat. Religia are girul divin. Acesta vine de la Dumnezeu.…<\/p>\n