Lectura inegalabilului Dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163, ap\u0103rut de cur\u00e2nd \u015fi semnat de Constantin Tom\u015fa, ne dezv\u0103luie f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 c\u0103, de la copi\u015fti la suprareali\u015fti, pe meleagurile jude\u0163ului nostru s-a consumat de-a lungul vremii, \u015fi continu\u0103 s\u0103 existe, o autentic\u0103 via\u0163\u0103 spiritual\u0103, cu prec\u0103dere \u00een c\u00e2mpul artelor \u015fi mai ales al literaturii.<\/p>\n
Dar al\u0103turi de art\u0103 \u015fi literatur\u0103, nem\u0163enilor nu le-a lipsit, dup\u0103 cum vom vedea, nici voca\u0163ia pentru \u015ftiin\u0163\u0103. Cartea domnului Constantin Tom\u015fa \u00eensereaz\u0103, din acest punct de vedere, doar demersul \u015fi promotorii studiilor de istorie \u015fi arheologie, domenii \u00een care preocup\u0103rile nem\u0163enilor \u00eenscriu priorit\u0103\u0163i na\u0163ionale de mult recunoscute.<\/p>\n
Dac\u0103 am \u00eencerca o replic\u0103 a dic\u0163ionarului amintit \u00een plan \u015ftiin\u0163ific, adic\u0103 al investiga\u0163iilor care privesc cunoa\u015fterea sub raport naturalistic a teritoriului jude\u0163ului nostru, am descoperi destule personalit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii care, \u00een r\u0103stimp de aproape dou\u0103 secole, \u015fi-au adus obolul la des\u0103v\u00e2r\u015firea imaginii acestui spa\u0163iu, evaluat din punct de vedere geologic, geografic sau biologic.<\/p>\n
Un destin a f\u0103cut ca primii care au \u00eenceput descifrarea tainelor naturii nem\u0163ene s\u0103 fie str\u0103ini \u2013 botani\u015fti \u015fi mai ales geologi. Este vorba de cercet\u0103tori botani\u015fti din imperiul habsburgic, precum Fronius \u015fi Shur care au f\u0103cut cunoscut\u0103 lumii \u015ftiin\u0163ifice, flora masivului H\u0103ghima\u015f \u00eenc\u0103 de acum dou\u0103 veacuri. Dar cea mai faimoas\u0103 r\u0103m\u00e2ne expedi\u0163ia austriacului Frantz Herbich, finan\u0163at\u0103 de o societate literar\u0103 vienez\u0103. Geolog autodidact, acesta ajunge \u00een 1866 \u00een valea Bicazului, unde descoper\u0103 dou\u0103 puncte fosilifere cu faun\u0103 mezozoic\u0103, sub masivul Ghilco\u015f \u015fi la Ciofronca, de la ob\u00e2r\u015fia p\u00e2r\u00e2ului Oii.<\/p>\n
\u00cen timp, cele dou\u0103 situri au devenit celebre, numele lor reg\u0103sindu-se ast\u0103zi \u00een toate tratatele de geologie din lume. Punctele sunt invocate \u015fi vizitate cu ocazia multor congrese \u015fi simpozioane de profil, na\u0163ionale sau chiar mondiale, \u015fi constituie una din valorile \u015ftiin\u0163ifice emblematice ale Parcului Na\u0163ional Cheile Bicazului-H\u0103\u015fma\u015f \u00eemp\u0103r\u0163it, dup\u0103 cum se \u015ftie, \u00eentre jude\u0163ul nostru \u015fi jude\u0163ul Harghita. Parte din aceast\u0103 faun\u0103 celebr\u0103 se afl\u0103 azi la Muzeul Imperial din Viena, Universitatea Cluj, la Budapesta \u015fi la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale din municipiul nostru.<\/p>\n
Au urmat ulterior speciali\u015ftii rom\u00e2ni Ion Atanasiu \u015fi Ion B\u0103ncil\u0103 semnatari \u00een secolul trecut a dou\u0103 monografii viz\u00e2nd geologia Mun\u0163ilor Tulghe\u015f \u015fi ai H\u0103ghima\u015fului. Atanasiu a semnat \u015fi studiul geologic comandat de Dimitrie Leonida pentru fundamentarea proiectului viitoarei hidrocentrale de la Stejaru, \u00een timp ce B\u0103ncil\u0103 a supravizat din punct de vedere geotehnic lucr\u0103rile barajului \u015fi tunelului de aduc\u0163iune; ambii au fost membri ai Academiei Rom\u00e2ne iar ultimul, dup\u0103 terminarea lucr\u0103rilor, a \u015fi fost distins cu premiul de stat.<\/p>\n
\u00cen domeniul geologic nu trebuie uitate \u00eens\u0103 personalit\u0103\u0163ile autohtone. Este vorba de doctorul Grigore Alexandrescu (1924-1994) din localitatea Galu, cu studii viz\u00e2nd Mun\u0163ii St\u00e2ni\u015foarei \u015fi apoi Dragomir Romanescu geofizician, profesor dr. al Universit\u0103\u0163ii din Bucure\u015fti, fiul celebrului \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor Costic\u0103 Romanescu, ultimul dasc\u0103l de tip haretist, bun tovar\u0103\u015f de pescuit \u015fi v\u00e2n\u0103toare al lui Mihail Sadoveanu. Un portret al \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului este \u00eenserat de scriitor \u00een Anii de ucenicie sub titlul, Domnul \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor vrea motor.<\/p>\n
Mai trebuie re\u0163inute numele lui Dimitrie C\u0103dere (1876-1941), mineralog, fiu de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor din comuna Hangu, ajuns profesor universitar la Ia\u015fi cu studii de mineralogie, \u015fi al lui Virgil Ianovici (1900-1990), roma\u015fcan la origine, membru al Academiei Rom\u00e2ne, ale c\u0103rui investiga\u0163ii s-au oprit \u00een special asupra cristalinului din creasta D\u0103mucului.<\/p>\n
Trebuie men\u0163ionat \u015fi faptul c\u0103 \u0162inutul Neam\u0163ului a dat o pleiad\u0103 de botani\u015fti de mare valoare, apleca\u0163i at\u00e2t asupra florei \u015fi vegeta\u0163iei locale dar cu sinteze \u015fi asupra altor areale carpatice. Sunt de amintit, Ion Grin\u0163escu (1874-1963), Ion R\u0103smeri\u0163\u0103 (1907-1987), Constantin Burduja (1906-1983) \u015fi Mihai R\u0103v\u0103ru\u0163.<\/p>\n
Ion Grin\u0163escu era din Bro\u015fteni, absolvent al Liceului Rare\u015f, elev a lui Calistrat Hoga\u015f \u015fi cu doctorat la Geneva; slujise \u00een tinere\u0163e la Farmacia Vorel, motiv pentru care va deveni p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un mare specialist \u00een plante medicinale; a fost promotorul pe plan mondial al culturii algelor \u015fi r\u0103spl\u0103tit cu titlul de membru al Academiei Rom\u00e2ne. Mihai R\u0103v\u0103ru\u0163 s-a n\u0103scut \u00een Grum\u0103ze\u015fti iar Cnstantin Burduja \u00een Borni\u015f-Dragomire\u015fti. Primul a fost rectorul Institutului Agronomic din Ia\u015fi, iar cel din urm\u0103 profesor al Universit\u0103\u0163ii Cuza. Ambii au fost preocupa\u0163i cu prec\u0103dere de flora Muntelui Ceahl\u0103u. Ion R\u0103smeri\u0163\u0103, n\u0103scut la Grum\u0103ze\u015fti a lucrat la Cluj \u015fi a fost cel mai mare specialist rom\u00e2n \u00een amenajarea \u015fi \u00eentre\u0163inerea paji\u015ftilor alpine.<\/p>\n
Dar, dintr-o posibil\u0103 list\u0103 a cercet\u0103torilor naturali\u015fti nem\u0163eni, nu poate lipsi, \u00een primul r\u00e2nd savantul entomolog \u015fi filozof, Aristide Caragea, cel care \u00een secolul trecut a f\u0103cut din Grum\u0103ze\u015fti ceea ce Tolstoi f\u0103cuse din Iasnaia Poliana, Goethe din Weimar \u015fi celebrul Fabre din Serignan.<\/p>\n
Dac\u0103 ne-am opri pu\u0163in \u015fi asupra studiilor de ordin geografic privind teritoriul jude\u0163ului nostru, am constata c\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, pionieratul apar\u0163ine vrednicului institutor C. D. Gheorghiu, autorul Dic\u0163ionarului geographic al Jude\u0163ului Neam\u0163, publicat \u00een anul 1895. Lucrarea a primit Premiul Societ\u0103\u0163ii Regale de Geografie, de\u015fi, h\u00e2tru \u015fi cu modes\u00adtie, autorul se confesase \u00een prefa\u0163\u0103 c\u0103 n-a scris \u00een niciun caz cu inten\u0163ia de a da buzna-n posteritate.<\/p>\n
Dar un posibil Vademecum cu tematic\u0103 naturalistic\u0103 nu poate ocoli \u015fi c\u00e2teva institu\u0163ii nem\u0163ene care au polarizat asemenea investiga\u0163ii, ele fiind Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale, Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri Agricole Ion Ionescu dela Brad de la Secuieni, dar mai ales Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri Stejarul de la P\u00e2ng\u0103ra\u0163i. Ultima dintre ele a fost ctitoria Universit\u0103\u0163ii Al. I. Cuza din Ia\u015fi, fiind uneori supranumit\u0103 drept Pionul din Mun\u0163i al Almei Mater. Cu o istorie a acesteia, dar \u015fi a contribu\u0163iei sale la \u00eembog\u0103\u0163irea patrimoniului \u015ftiin\u0163ific nem\u0163ean, \u015fi mai ales rom\u00e2nesc, vom reveni.<\/p>\n
<\/p>\n
Prof. univ. dr. Constantin GRASU<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Lectura inegalabilului Dic\u0163ionar al literaturii din Jude\u0163ul Neam\u0163, ap\u0103rut de cur\u00e2nd \u015fi semnat de Constantin Tom\u015fa, ne dezv\u0103luie f\u0103r\u0103 t\u0103gad\u0103 c\u0103, de la copi\u015fti la suprareali\u015fti, pe meleagurile jude\u0163ului nostru s-a consumat de-a lungul vremii, \u015fi continu\u0103 s\u0103 existe, o…<\/p>\n