![\"Flori](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/04\/Flori-de-Dragobete-semnate-Dumitru-Bezem.jpg.jpg\")
<\/a>Pe data de 23 februarie, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d a g\u0103zduit vernisajul expozi\u0163iei \u201eFlori de Dragobete\u201d, reunind lucr\u0103ri ale artistului plastic nem\u0163ean Dumitru Bezem, aflate \u00een colec\u0163ia particular\u0103 Elena \u015fi Vasile Ple\u015fca. Evenimentul a avut loc \u00een Sala \u201eCupola\u201d, p\u00e2nzele artistului oferind, dincolo de bucuria ochilor \u015fi a sufletului, prilej de reflec\u0163ie la paradoxul dintre fragilitatea florilor \u015fi puterea de simbol a acestora.<\/p>\nDespre flori \u015fi Dragobete au vorbit, \u00een deschiderea vernisajului, Emil Nicolae, Vasile Ple\u015fca \u015fi Adrian Alui Gheorghe: O expozi\u0163ie semnat\u0103 de Dumitru Bezem este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, de fiecare dat\u0103, un eveniment. Dar surpriza mare, de data aceasta, nu o reprezint\u0103 expozi\u0163ia \u00een sine, ci faptul c\u0103 o familie de colec\u0163ionari, a adunat peste dou\u0103 sute de lucr\u0103ri, \u00een special flori, din ceea ce a creat Dumitru Bezem, \u00een c\u00e2teva decenii. Dintre acestea, genero\u015fii colec\u0163ionari ofer\u0103 publicului din Neam\u0163 \u015fi nu numai, \u00een aceste zile, cincizeci de tablouri, unul mai frumos dec\u00e2t altul. E o risip\u0103 de culoare \u015fi optimism \u00een ceea ce avem pe simezele de la Bibliotec\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
Medalion omagial Marin Sorescu<\/p>\n
<\/p>\n
Cu ocazia \u00eemplinirii a 80 de ani de la na\u015fterea poetului Marin Sorescu, Filiala \u201eVasile Conta\u201d a Bibliotecii Jude\u0163ene \u201eG. T. Kirileanu\u201d a organizat, pe data de 25 februarie, un popas \u00een lumea poeziei.<\/p>\n
Evenimentul a constituit un prilej de redescoperire a lui Marin Sorescu, omul \u015fi scriitorul, prin evocarea literar\u0103 \u015fi reperele esen\u0163iale \u00een receptarea operei sale, prezentate de prof. dr. Adriana Popovici de la Colegiul Tehnic \u201eGh. Cartianu\u201d. De asemenea, recitalul de versuri sus\u0163inut de bibliotecarul Dan Iacob a ilustrat, \u00een maniera cea mai obiectiv\u0103, portretul celui omagiat.<\/p>\n
N\u0103scut la 19 februarie 1936, la Bulze\u015fti, \u00een jude\u0163ul Dolj, Marin Sorescu este considerat unul dintre cei mai mari scriitori rom\u00e2ni contemporani. Poet, dramaturg, prozator, eseist \u015fi traduc\u0103tor, Marin Sorescu a fost cunoscut \u00een timpul vie\u0163ii pe aproape toate continentele planetei. Operele sale au fost traduse \u00een mai mult de 20 de \u0163\u0103ri, totaliz\u00e2nd peste 60 de c\u0103r\u0163i ap\u0103rute \u00een str\u0103in\u0103tate. Dup\u0103 premiera de la Teatrul Mic (cu Leopoldina B\u0103l\u0103nu\u0163\u0103 \u015fi Vasile Ni\u0163ulescu, textul s\u0103u MATCA a fost montat \u00een regie proprie la Teatrul Tineretului, \u00een 1975, cu actorii Catrinel Paraschivescu \u015fi Cornel Nicoar\u0103, \u00eentr-o scenografie semnat\u0103 de Liviu Ciulei.<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eArta v\u00e2n\u0103torii\u201d, la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie<\/p>\n
<\/p>\n
O parte extrem de consistent\u0103 \u015fi spectaculoas\u0103 a expozi\u0163iei o constituie piesele etnografice, dintre care se deta\u015feaz\u0103 prin num\u0103r \u015fi art\u0103 a decorului cornurile pentru praf de pu\u015fc\u0103. Al\u0103turi de acestea, se remarc\u0103 \u015fi gen\u0163ile, baltagele \u015fi alte accesorii specifice. Tot aici trebuie amintite diversele tipuri de capcane (de urs, de lup, pentru p\u0103s\u0103ri). Piesele provin de la muzeele etnografice din cadrul Complexului Muzeal Jude\u0163ean Neam\u0163, dar \u015fi de la Muzeul Bucovinei, Suceava, Muzeul Etnografic al Moldovei, Ia\u015fi \u015fi de la Complexul Muzeal \u201eIulian Antonescu\u201d, Bac\u0103u. Expozi\u0163ia \u201eArta v\u00e2n\u0103torii\u201d va r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103 vizitatorilor p\u00e2n\u0103 \u00een luna mai.<\/p>\n <\/p>\n Spectacol de Dragobete, la Teatrul Tineretului<\/p>\n <\/p>\n Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d a marcat s\u0103rb\u0103toarea de Dragobete printr-un spectacol de muzic\u0103 \u015fi dans popular desf\u0103\u015furat miercuri, 24 februarie, la sala mare a Teatrului Tineretului din Piatra-Neam\u0163. Manifestarea, intitulat\u0103 \u201eDragobetele s\u0103rut\u0103 fetele!\u201d, a fost sus\u0163inut\u0103 de arti\u015ftii de la Ansamblul folcloric \u201eFloricic\u0103 de la munte\u201d al Centrului pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d.<\/p>\n S\u0103rb\u0103torit, pe vremuri, \u00een preajma zilei de 1 martie, Dragobetele se mai numea, \u00een popor, Cap de prim\u0103var\u0103 sau Logodnicul P\u0103s\u0103rilor. Dup\u0103 toate probabilit\u0103\u0163ile, luna februarie era considerat\u0103 lun\u0103 de prim\u0103var\u0103, ziua de 24 fiind \u00eenceputul anului agricol (sau ziua ie\u015firii ursului din b\u00e2rlog).<\/p>\n \u00cen vechime, b\u0103tr\u00e2nii credeau c\u0103 Dragobetele inspir\u0103 femeilor \u015fi fetelor \u00eencredere \u015fi dragoste curat\u0103 \u015fi le ajut\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 ursitul. Desf\u0103\u015furarea tradi\u0163iilor, a ceremonialelor \u015fi a actelor rituale legate de s\u0103rb\u0103toarea iubirii la rom\u00e2ni e atestat\u0103 de genera\u0163iile v\u00e2rstnice, de la care s-a preluat, printre altele, \u015fi zicala \u201eDragobete s\u0103rut\u0103 fete!\u201d.<\/p>\n <\/p>\n O nem\u0163eanc\u0103 la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n<\/p>\n <\/p>\n Me\u015fterul popular Ionela Lungu a reprezentat jude\u0163ul Neam\u0163 la tradi\u0163ionalul T\u00e2rg al M\u0103r\u0163i\u015forului, desf\u0103\u015furat, \u00een perioada 26 februarie \u2013 1 martie, la Muzeul Na\u0163ional al \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n. Artizanul nem\u0163ean a venit, \u015fi \u00een acest an, \u00een fa\u0163a iubitorilor de art\u0103 popular\u0103 cu m\u0103r\u0163i\u015foare inedite, realizate cu mult\u0103 trud\u0103 \u015fi migal\u0103. Fascinat\u0103 de personajele copil\u0103riei sale, Ionela Lungu d\u0103 via\u0163\u0103 unui bo\u0163 de hum\u0103 din malurile Ozanei, \u00eensufle\u0163ind pe P\u0103cal\u0103, tu\u015fa M\u0103rioara, Mo\u015f Ion Roat\u0103 sau D\u0103nil\u0103 Prepeleac sub forma unor figurine unicat.<\/p>\n Amuzante \u015fi atractive, \u00een acela\u015fi timp, ineditele figurine nu sunt altceva dec\u00e2t o chintesen\u0163\u0103 a satului moldovenesc \u015fi a artei tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti. Ceea ce la \u00eenceput a fost o simpl\u0103 joac\u0103 a devenit, ulterior, o adev\u0103rat\u0103 pasiune.<\/p>\n \u201eRecitind pove\u015ftile lui Creang\u0103, am intrat \u00een pielea personajelor \u015fi am \u00eencercat s\u0103 le redau c\u00e2t bine tr\u0103s\u0103turile, accentu\u00e2nd latura lor caricatural\u0103\u201d, \u00ee\u015fi aminte\u015fte me\u015fterul popular. Succesul ob\u0163inut a determinat-o pe Ionela Lungu s\u0103 participe la diferite expozi\u0163ii, fiind invitat\u0103, an de an, \u015fi la Muzeul \u0162\u0103ranului Rom\u00e2n din Bucure\u015fti. Totodat\u0103, s-a dedicat \u015fi carierei didactice, lucr\u00e2nd ca profesor coordonator \u00een diferite tabere de crea\u0163ie.<\/p>\n <\/p>\n Un nou spectacol al Atelierului de teatru-lectur\u0103<\/p>\n <\/p>\n De asemenea, trupa a participat \u015fi la Festivalul \u201eMereu t\u00e2n\u0103r\u201d de la Craiova (trei edi\u0163ii), precum \u015fi la o \u00eent\u00e2lnire teatral\u0103 organizat\u0103 de Biblioteca \u201ePanait Istrati\u201d din Br\u0103ila.<\/p>\n Dincolo de performan\u0163ele interpretative la care au ajuns membrii trupei de teatru-lectur\u0103 \u201eArlechin\u201d, proiectul a fost g\u00e2ndit \u015fi ca o form\u0103 de terapie a sufletului, a psihicului, prin lucrul \u00een echip\u0103, \u00eentr-o lume \u00een care persoanele de v\u00e2rsta a treia sunt prea adesea marginalizate, uitate, condamnate s\u0103 stea zile \u00een \u015fir \u00een cas\u0103, \u00een fa\u0163a televizorului.<\/p>\n <\/p>\n Concursul Na\u0163ional \u201eIon Creang\u0103\u201d<\/p>\n <\/p>\n S-a dat startul \u00eenscrierilor pentru Concursul Na\u0163ional \u201eIon Creang\u0103\u201d de crea\u0163ie literar\u0103 \u2013 POVE\u015eTI, aflat la cea de a XXIV-a edi\u0163ie. Manifestarea este organizat\u0103 de Muzeul Literaturii Rom\u00e2ne din Ia\u015fi \u015fi se va desf\u0103\u015fura \u00een perioada 16 \u2013 17 aprilie, la Muzeul \u201eIon Creang\u0103\u201d (Bojdeuca din \u0162ic\u0103u).<\/p>\n La concurs pot participa scriitori nem\u0163eni de orice v\u00e2rst\u0103, precum \u015fi autori rom\u00e2ni de pretutindeni, inclusiv din Republica Moldova \u015fi Ucraina, care nu sunt membri ai Uniunii Scriitorilor.<\/p>\n Festivitatea de premiere va avea loc pe 17 aprilie, juriul acord\u00e2nd urm\u0103toarele distinc\u0163ii: Premiul Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne Ia\u015fi; Premiul \u201eIon Creang\u0103\u201d al Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia \u2013 filiala Ia\u015fi; Premiul Editurii Muzeelor Literare; Premiul revistei \u201eDacia literar\u0103\u201d; Premiul revistei \u201eConvorbiri literare\u201d; Premiul Bojdeucii \u201eIon Creang\u0103\u201d; Premiul Studioului de Radio Ia\u015fi; Premiul Teatrului \u201eLuceaf\u0103rul\u201d Ia\u015fi, precum \u015fi men\u0163iuni la Sec\u0163iunea copii.<\/p>\n De asemenea, pove\u015ftile premiate la aceast\u0103 edi\u0163ie vor fi publicate \u00een volumul \u201ePove\u015ftile de la Bojdeuc\u0103\u201d, lansat \u00een aprilie 2016.<\/p>\n Anul acesta va vedea lumina tiparului cel de-al XVII-lea volum al \u201ePove\u015ftilor de la Bojdeuc\u0103\u201d, incluz\u00e2nd textele autorilor premia\u0163i la edi\u0163ia din anul anterior.<\/p>\n <\/p>\n Ritmuri portugheze la Teatrul Tineretului<\/p>\n <\/p>\n Teatrul Tineretului a g\u0103zduit, pe data de 8 martie, un concert de muzic\u0103 fado, organizat de Centrul pentru Cultur\u0103 \u015fi Arte \u201eCarmen Saeculare\u201d. Protagonistul serii a fost portughezul Ricardo Caria, spectacolul acoperind cele aproape dou\u0103 secole de istorie \u00een care fado-ul a evoluat constant pentru a se adapta ritmului culturii portugheze.<\/p>\n De secole, cor\u0103biile sale au navigat pe tot globul, aduc\u00e2nd pe \u0163\u0103rmurile b\u0103tr\u00e2nului continent primele ve\u015fti despre diversele culturi necunoscute, dar fascinante din Africa, Asia \u015fi cele dou\u0103 Americi. Cu fiecare corabie care se \u00eentorcea, veneau \u015fi c\u00e2ntecele care vorbeau despre pericolele unei astfel de c\u0103l\u0103torii \u015fi toate minun\u0103\u0163iile noilor lumi explorate, pline de sunete \u015fi ritmuri exotice, dar \u015fi c\u00e2ntece care povesteau despre singur\u0103tate, dorul de cas\u0103 \u015fi fragilitatea omului \u00een fa\u0163a stihiilor naturii \u015fi imprevizibilul din destinul omului.<\/p>\n \u00cen anii \u00b420 \u015fi \u00b430 ai secolului al XIX-lea, noi c\u00e2ntece s-au scris \u00een Lisabona, iar ceea ce urma s\u0103 devin\u0103 oglinda identit\u0103\u0163ii multiculturale a ora\u015fului \u015fi a locuitorilor s\u0103i a primit numele de \u201efado\u201d, acela\u015fi cuv\u00e2nt care \u00eensemn\u0103 \u201esoart\u0103\u201d \u00een limba portughez\u0103.<\/p>\n <\/p>\n \u00cent\u00e2lnire cu scriitorii boto\u015f\u0103neni<\/p>\n <\/p>\n<\/a>Pe data de 11 martie, la Muzeul de Istorie \u015fi Arheologie Piatra-Neam\u0163 a avut loc vernisajul expozi\u0163iei \u201eArta v\u00e2n\u0103torii\u201d. Se reg\u0103sesc aici trofee de v\u00e2n\u0103toare, \u00eentre care amintim un trofeu datat 1912, un exemplar \u00eempu\u015fcat de Nicolae Ceau\u015fescu la Nem\u0163i\u015for, trofee cu panoplii deosebite din punct de vedere al lucr\u0103turii dar \u015fi lucr\u0103ri de specialitate, dintre care re\u0163inem \u201eIstoria v\u00e2n\u0103toarei \u015fi a dreptului de v\u00e2n\u0103toare\u201d de Gh. Nedici, \u201eC\u0103l\u0103uza v\u00e2n\u0103torului\u201d de Coriolan Stoica sau lucr\u0103ri apar\u0163in\u00e2nd lui Vasile Cotta, Ionel Pop, C. Rosetti-B\u0103l\u0103nescu \u015fi A. M. Com\u015fia.<\/p>\n<\/a>Spectacol \u201eFiicele\u201d de Sidonia Dr\u0103gu\u015fanu marcheaz\u0103 \u015fapte ani de c\u00e2nd, sub \u00eendrumarea bibliotecarului Dan Iacob, \u00een luna februarie a anului 2009, la Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 \u201eG. T. Kirileanu\u201d, \u015fi-a \u00eenceput activitatea \u201eAtelierul de teatru-lectur\u0103 pentru v\u00e2rsta a treia\u201d. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 au fost montate dou\u0103sprezece spectacole, care au acoperit \u015fapte stagiuni teatrale, reprezenta\u0163iile av\u00e2nd loc la sediul Bibliotecii Jude\u0163ene, precum \u015fi la sediul bibliotecilor or\u0103\u015fene\u015fti din Bicaz \u015fi Roman, la Centrul Social \u201ePietricica\u201d, la Colegiul Na\u0163ional \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d, la sala \u201eCalistrat Hoga\u015f\u201d a Consiliului Jude\u0163ean Neam\u0163, ori pe scena Caselor de Cultur\u0103 a Sindicatelor din Piatra Neam\u0163 \u015fi T\u00e2rgu Neam\u0163.<\/p>\n