{"id":4678,"date":"2016-04-03T07:56:02","date_gmt":"2016-04-03T07:56:02","guid":{"rendered":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/?p=4678"},"modified":"2016-04-03T07:56:46","modified_gmt":"2016-04-03T07:56:46","slug":"gheorghe-a-m-ciobanu-un-dascal-al-mileniului-trei","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/studii-si-sinteze\/gheorghe-a-m-ciobanu-un-dascal-al-mileniului-trei\/","title":{"rendered":"GHEORGHE A. M. CIOBANU Un dasc\u0103l al mileniului trei"},"content":{"rendered":"

\"Ghe<\/a>Sunt oameni despre care oric\u00e2t am vorbi sau oric\u00e2t am scrie nu este niciodat\u0103 destul pentru noi, ceilal\u0163i, ce dorim tot mai mult s\u0103-i cunoa\u015ftem. Sunt oameni a c\u0103ror via\u0163\u0103, oric\u00e2t de modest\u0103 \u015fi de cunoscut\u0103 ar fi, r\u0103m\u00e2ne mereu sub un tainic \u015fi complex \u201eimperativ\u201d al existen\u0163ei \u015fi al evolu\u0163iei, prin \u00eens\u0103\u015fi tr\u0103irea profund\u0103, prin capacitatea de a oferi mai mult dec\u00e2t ceilal\u0163i, prin puterea de \u00een\u0163elegere a omului, a universului, a spiritualit\u0103\u0163ii, dincolo de perceperea simpl\u0103 \u015fi cotidian\u0103. Sunt oameni care p\u0103\u015fesc printre noi, al\u0103turi de noi \u015fi cu noi, printr-un terestru \u201ea fi\u201d spre infinit. \u00centr-o continu\u0103 c\u0103utare spre absolut, spre nem\u0103rginirea sufletului, descoperim un firesc \u201ea fi\u201d spre \u201ehomo faber\u201d \u015fi \u201ehomo demiurgus\u201d. Firesc spiritului s\u0103u, \u201eun voluntar\u201d al Terrei, firesc pentru noi, ce-am descoperit \u201eSarmizegetuze noi\u201d \u015fi \u201einedite piscuri ale creativit\u0103\u0163ii\u201d, mereu surprinz\u0103toare, mereu f\u0103r\u0103 egal \u015fi \u00eentotdeauna at\u00e2t de fire\u015fti. \u201eUn a fi spre a fi\u201d, pentru noi, cu noi \u015fi dincolo de noi, \u00eentr-o perfect\u0103 \u015fi at\u00e2t de fireasc\u0103 \u201e\u00eengem\u0103narea cu a noastr\u0103 mu\u015fatin\u0103 urbe\u201d, spre universal \u015fi astral. Putem g\u0103si cuvinte mari, putem scrie mai mult \u015fi mai mult c\u0103ut\u00e2nd mereu s\u0103-l descoperim \u015fi s\u0103-l redescoperim iar mintea noastr\u0103 va g\u0103si mereu atribute \u015fi metafore pentru a ne satisface setea de universul ciobanian. \u015ei ne vom bucura s\u0103 descoperim c\u0103 \u00eentotdeauna este \u201ea\u015fa cum este \u015fi nu cum presupun al\u0163ii c\u0103 ar fi\u201d!<\/p>\n

Ne place s\u0103 credem c\u0103 mu\u015fatina urbe, ce-a dat at\u00e2tea \u015fi-at\u00e2tea nume \u00eentr-ale culturii \u015fi nu numai, a fost \u015fi este sub c\u00e2rma Fortunei. Nimic nu poate fi \u00eent\u00e2mpl\u0103tor c\u00e2nd, prin umbre grele, sclipiri de g\u00e2nd surprind mereu \u015fi c\u0103l\u0103uzesc \u00een spirit \u015fi-n sim\u0163ire, printr-un firesc \u201ea\u015fa cum este\u201d. \u015ei, cu siguran\u0163\u0103, for\u0163ele universului au \u201ecomplotat\u201d, sub semnul Bunei Vestiri, 25 martie, a anului 1925, c\u00e2nd, \u00een t\u00e2rgu\u015forul Romanului, pe strada cu nume de istorie Ghica Vod\u0103, \u2013 odat\u0103 Fund\u0103tura 12 C\u0103l\u0103ra\u015fi sau Fund\u0103tura Tudor Vladimirescu \u2013 acum mai bine cunoscut\u0103 \u201epe la Umbrelu\u0163a\u201d, \u201eevada spre via\u0163\u0103\u201d, \u00een familia lui Alexandru \u015fi a Mariei, un b\u0103iat cu nume de \u201elegend\u0103\u201d: Gheorghe. Moirele \u00eentins-au firul nu cu arme \u015fi balauri legendari, ci destinate i-au fost \u201earmele frumosului, istoricului \u015fi creativit\u0103\u0163ii\u201d. Tat\u0103l, Alexandru Vasiliu, zidar \u2013 mama, Maria Costinescu casnic\u0103, gospodina casei. O familie ca multe altele de-atunci, modest\u0103, truditoare dar mereu \u00een nevoie, n\u0103p\u0103stuit\u0103 de vreme \u015fi de vremuri. Sensibil \u015fi profund legat de p\u0103rin\u0163i, \u00eenfiorat de esen\u0163a sentimentului de infinit, de definirea spiritual\u0103 a Eu-lui prin \u015fi pentru p\u0103rin\u0163i, de dincolo de timp \u015fi peste timp, purt\u00e2ndu-i mereu \u00eentr-o \u201eArcadie sacrosant\u0103\u201d a lui \u201ea fost\u201d pentru \u201ea fi\u201d spre \u201ea fi\u201d: Gheorghe A. M. Ciobanu. Un singuratic de mic, un \u00eendr\u0103gostit de natur\u0103, de vie\u0163uitoarele din jur, de salc\u00e2mi \u015fi fluturi, de \u201ebolta cereasc\u0103\u201d ce-i va fi tovar\u0103\u015f\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103. De mic, creator: avea acas\u0103 propriul laborator, reviste \u015fi edituri \u015fi visa c\u0103 a sa meserie \u201emecanic de locomotiv\u0103\u201d va fi. A B C-ul i se dezv\u0103luie pe la 5 ani. Primii pa\u015fi \u00eentr-ale \u015fcolirii \u00eei va face la \u015ecoala nr. 4, unde, mereu premiant, \u00eel va avea ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor pe \u201eseverul dar talentatul\u201d C. D. Pipa.<\/p>\n

Timid, \u00een anul 1936, va p\u0103\u015fi pe por\u0163ile Liceului Roman-Vod\u0103 \u015fi o banc\u0103 la fereastr\u0103 \u00eel va \u00eenso\u0163i \u00een tainica via\u0163\u0103 de liceu. Vremuri de neimaginat pentru genera\u0163ii mai tinere, \u201emoderne\u201d, departe de zorii \u00eennegura\u0163i ai r\u0103zboiului, c\u00e2nd \u015fcoala \u015fi via\u0163a zbucium erau, nu sub lini\u015ftea cald\u0103 \u015fi creatoare de calm \u015fi visare, ci mereu sub amenin\u0163are, mereu pe drumuri, mereu sub \u201eclipa de era o minune de mai venea\u201d. A\u015fa cum at\u00e2t de frumos \u015fi simplu spune domnul profesor, cu amarul amintirilor de-atunci: … \u201enu numai b\u0103ncile \u015fcolii mi-au fost dasc\u0103li, ci \u015fi via\u0163a dus\u0103 de azi pe azi, cu oameni \u015fi omenire, trecute pe la noi, cu cina at\u00e2t de mic\u0103 a lui Mathus, distrus\u0103, c\u00e2nd de cer c\u00e2nd de p\u0103m\u00e2nt\u201d. …Ani marca\u0163i de r\u0103zboi dar creatori pentru elevul Gheorghe Ciobanu: scrie poezii, nuvele, romane, studii, teorii, inven\u0163ii, ipoteze cosmice, piese de teatru, grafieri de carte, dar peste care vin, ca un t\u0103v\u0103lug, r\u0103zboiul \u015fi refugiul. \u00cen martie 1944, \u00eenainte de ultimul trimestru, este trimis, \u00een refugiu, la Sibiu, \u00een comuna T\u0103lmaciu. Ardealul las\u0103 o impresie puternic\u0103 asupra t\u00e2n\u0103rului de 19 ani. \u00cencepe o perioad\u0103 grea, departe de cas\u0103, de p\u0103rin\u0163i, de fra\u0163i, de \u015fcoal\u0103 \u015fi de Romanul s\u0103u drag. Vreme de 8 luni, aproape \u201evagabond\u201d, este \u201eadoptat\u201d, de diferite familii ale unor colegi, aflate \u015fi ele \u00een refugiu. Singur printre \u201estr\u0103ini\u201d s-a adaptat \u015fi a rezistat greut\u0103\u0163ilor vremii: a lucrat ca telegrafist la Po\u015ft\u0103, pe linia T\u0103lmaciu \u2013 Sibiu, a fost fr\u00e2nar de tren, \u00eentre Sibiu-Bra\u015fov.<\/p>\n

N-a uitat o clip\u0103 de \u015fcoal\u0103. Bacalaureatul, examenul de maturitate de atunci, \u00eel sus\u0163ine la Sighi\u015foara, \u00een castelul ora\u015fului, noaptea, sub amenin\u0163area bombardamentelor. Un coleg \u00eel convinge s\u0103 dea examen de admitere la Facultatea de Medicin\u0103 din Ia\u015fi, refugiat\u0103 la Alba-Iulia. Este admis primul. Nu se prezint\u0103 la cursuri. Cu un alt coleg d\u0103 examen la Facultatea de Agronomie, la Geoagiu. Admis, nu se prezint\u0103 nici aici. \u00cen luna august ajunge, \u201epe fug\u0103\u201d, acas\u0103, la Roman, chiar c\u00e2nd \u201earmele erau \u00eentoarse\u201d. Se \u00eentoarce \u015fi t\u00e2n\u0103rul nostru la Sibiu. O \u201e\u00eentoarcere\u201d cu peripe\u0163ii, cu pericole. Este luat prizonier de armata german\u0103, al\u0103turi de al\u0163i 10 refugia\u0163i. \u00cen situa\u0163ia de a fi \u00eempu\u015fca\u0163i reu\u015fesc s\u0103 evadeze. Gheorghe Ciobanu ajunge din nou la T\u0103lmaciu. Abia \u00een septembrie, pe furi\u015f, ascuns \u00een c\u0103rbuni, mitraliat, se \u00eentoarce acas\u0103, la Roman, de data aceasta definitiv.<\/p>\n

\u00cen acel an \u015fcolar, 1944\/1945, Ministerul \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului introdusese func\u0163ia de profesor asistent de liceu. \u00centr-o zi de 12 ianuarie a anului 1945, t\u00e2n\u0103rul de 19 ani, Gheorghe Ciobanu, \u201emerg\u00e2nd \u00eencet, \u00eencet pe l\u00e2ng\u0103 perete\u201d, intra la prima or\u0103 la Liceul de Fete din Roman. Prima or\u0103: de istorie la clasa a V-a, de unde, poate \u015fi dragostea pentru \u201eistorii\u201d: istoria muzicii, istoria artelor, istoria arhitecturii, istoria religiilor … toate predate, \u00een timp, de profesorul Gheorghe Ciobanu. Re\u00eentoarcerea profesorilor la catedrele p\u0103r\u0103site din cauza r\u0103zboiului, \u00eel trimite pe t\u00e2n\u0103rul dasc\u0103l la H\u0103l\u0103uce\u015fti, ca suplinitor, pentru a preda matematica, fizica \u015fi chimia la Seminarul \u015fi Gimnaziul Franciscan unde va r\u0103m\u00e2ne p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1959.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 admiteri din vremea refugiului, Medicina \u015fi Agronomia, pe care \u00eens\u0103 \u201enu le sim\u0163ea \u00een suflet\u201d, urmeaz\u0103 \u015fi altele: Arhitectura, marea sa dragoste, Engleza, Conservatorul \u015fi Dreptul. Dintre toate aceste \u201euniversit\u0103\u0163i\u201d pe unde pa\u015fii \u00eel poart\u0103, alege s\u0103 mearg\u0103 la Drept, pentru c\u0103 nu se f\u0103cea \u201eapelul\u201d \u015fi putea, \u00een acela\u015fi timp, s\u0103 predea \u015fi la H\u0103l\u0103uce\u015fti, s\u0103-\u015fi \u00eentre\u0163in\u0103 familia. Profund legat de plaiurile natale, de familie \u015fi de elevii s\u0103i a renun\u0163at la drumurile spre dep\u0103rt\u0103ri ce, poate, l-ar fi dus prin alte locuri \u015fi spa\u0163ii. Dar destinul i-a fost scris ca al mu\u015fatinilor s\u0103i iubi\u0163i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103. A reu\u015fit s\u0103-\u015fi dea examenele cu elevii s\u0103i de la H\u0103l\u0103uce\u015fti, dar s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 \u015fi propriile examene la Facultatea de Drept din Ia\u015fi, pe care a absolvit-o \u00een anul 1949. Decanul de atunci al Facult\u0103\u0163ii era profesorul \u0162urcanu, specialist \u00een Drept Interna\u0163ional. Examenul sus\u0163inut de t\u00e2n\u0103rul Gheorghe Ciobanu la specialitatea sa, l-a \u00eenc\u00e2ntat at\u00e2t de mult, descoperind \u00een studentul s\u0103u un real poten\u0163ial, \u00eenc\u00e2t i-a propus acestuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la universitate ca asistent al s\u0103u. Gheorghe Ciobanu a refuzat \u00eens\u0103 cu g\u00e2ndul la p\u0103rin\u0163i \u015fi la mica sa leaf\u0103 de dasc\u0103l prin care reu\u015fea s\u0103 se \u00eentre\u0163in\u0103.<\/p>\n

\u00cen noiembrie 1949 prime\u015fte \u201eordin de chemare\u201d \u00een armat\u0103. Destinul, din nou, \u00eel duce \u00een \u201emun\u0163ii s\u0103i dragi\u201d: la o unitate de v\u00e2n\u0103tori de munte, cu profil Antichimic, aproape 2 ani, la F\u0103g\u0103ra\u015f. Revine la H\u0103l\u0103uce\u015fti, locul cu amintiri dragi, unde \u00eei are colegi de camer\u0103 pe profesorul D. Constantinescu, fost actor, cercet\u0103tor al\u0103turi de Nicolae Iorga \u2013 drag \u015fi nou\u0103 pentru \u201eredescoperirea\u201d Cet\u0103\u0163ii Neam\u0163. Tot coleg de camer\u0103 i-a fost aici \u015fi profesorul Spiru Tudor, fost Pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Culturale Astra. La H\u0103l\u0103uce\u015fti o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Elena Dasc\u0103lu, coleg\u0103, profesoar\u0103 de geografie, din F\u0103lticeni. Se c\u0103s\u0103toresc \u00een iarna anului 1954: \u201eo al\u0103turare sincer\u0103 a dou\u0103 fiin\u0163e, ce trecuser\u0103, fiecare \u00een felul ei, prin groz\u0103via r\u0103zboiului\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1959 vine la Roman. Pred\u0103 la \u015ecoala de Muzic\u0103 \u015fi Arte Plastice, aflat\u0103 la \u00eenceput de drum. Aici are deosebita pl\u0103cere de a se reg\u0103si \u00een obiecte \u201edragi sufletului\u201d s\u0103u: pred\u0103 pian, teoria muzicii, istoria muzicii \u015fi istoria artelor plastice. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 una dintre facult\u0103\u0163ile la care a aspirat a fost Conservatorul. \u015ei iat\u0103, poate tot acela\u015fi destin, i-a deschis drumuri neb\u0103nuite spre adev\u0103ratele sale valori, de suflet \u015fi de spirit, spre \u00eenc\u00e2ntarea \u015fi \u00eembog\u0103\u0163irea spiritual\u0103 a unui public, de la cei mici la cei mari, cucerit de harul de \u201ea vorbi\u201d liber despre orice \u015fi mai ales despre Chopin. Talentul s\u0103u oratoric nu trece neobservat. Este trimis la cursuri de perfec\u0163ionare la Predeal. Din anul 1960 este \u00eencadrat la Liceul Roman-Vod\u0103, \u201eliceul adolescen\u0163ei sale\u201d, pentru a preda \u015ftiin\u0163e sociale \u015fi tot ce era necesar, fiind profesorul c\u0103ruia nu i se spunea \u201edac\u0103 po\u0163i\u201d ci \u201etreci \u015fi f\u0103\u201d! \u015ei a f\u0103cut!<\/p>\n

A urmat diverse cursuri de perfec\u0163ionare \u00een \u0163ar\u0103, la finalul c\u0103rora redacta lucr\u0103ri, multe publicate. \u00ce\u015fi sus\u0163ine gradele didactice la Facultatea de Drept dar, nefiind o facultatea didactic\u0103, r\u0103m\u00e2ne suplinitor o via\u0163\u0103. Mereu chemat \u00een diferite comisii de examinare, locale, jude\u0163ene, regionale \u015fi na\u0163ionale, examene de bacalaureat, definitivat la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tori, examene de grad, olimpiade cu diverse profiluri. Vacan\u0163ele \u015fcolare reprezentau pentru profesorul Gheorghe Ciobanu drumuri, \u201echem\u0103ri\u201d, \u201eapeluri\u201d la care r\u0103spundea mereu \u201eprezent\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 Liceul Roman-Vod\u0103 este permanent solicitat la mai toate \u015fcolile din ora\u015f, cu diverse profiluri \u015fi nici un obiect nu r\u0103m\u00e2ne nepredat de dasc\u0103lul Ciobanu. Aceste \u201ec\u0103l\u0103torii catedriale\u201d \u00eei permit s\u0103 aprofundeze informa\u0163ii diverse din multiple domenii pentru a se reg\u0103si \u00een expunerile de o complexitate \u015fi o des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 m\u0103iestrie ale unui pedagog cu o capacitate extraordinar\u0103 de a descoperi \u015fi a modela creativitatea \u015fi spontaneitatea elevilor s\u0103i.<\/p>\n

Dar, a\u015fa cum spune domnul profesor, \u201el-a dominat dialogul cu tinerii\u201d, \u201edespre m\u00e2ine \u015fi altfel\u201d, de\u015fi \u201evisul s\u0103u n-a fost la catedr\u0103 ci la Catedrale\u201d \u015fi a \u015ftiut mai bine ca nimeni altul s\u0103-\u015fi \u201e\u00eempr\u0103\u015ftie creativitatea ca pufurile de p\u0103p\u0103die, florilor umane ce i-au fost elevii\u201d. Mereu surprinz\u0103tor, mereu deschiz\u0103tor de drumuri neb\u0103nuite, de noi \u015fi noi interpret\u0103ri, adaptabil \u00een orice situa\u0163ie \u015fi-n orice \u201esubiect\u201d, cucerind prin \u201econvorbirile\u201d sale, la catedr\u0103 \u015fi la alte \u201ecatedrale de cultur\u0103\u201d, mereu c\u0103utat, mereu chemat, mereu \u201eprezent\u201d. Un public mereu captivat de spontaneitatea, de ineditul \u015fi de modernismul complexelor expuneri ciobaniene. Seriozitatea filosofic\u0103, momentele de densitate ale dialogurilor domniei sale sunt mereu sus\u0163inute, de glumele fine \u015fi subtil \u201edirijate\u201d spre \u201einima ascult\u0103torilor\u201d… Un magician al interpret\u0103rilor \u015fi al viziunilor moderne, reu\u015find mereu prin maturitatea rarisim\u0103 de istoric, prin mintea ordonat\u0103 de matematician, printr-o structur\u0103 dinamic\u0103, printr-un fizicalism complex al celor mai diverse ipostaze \u015fi posibilit\u0103\u0163i existen\u0163iale, de a deschide geniale \u015fi complexe orizonturi noi, capabil s\u0103 provoace tr\u0103iri \u015fi perspective neb\u0103nuite, \u00een min\u0163i \u015fi suflete cercet\u0103toare, fascinate de \u201elumi\u201d nelimitate ale fiin\u0163\u0103rii de ast\u0103zi \u015fi de m\u00e2ine.<\/p>\n

Un dasc\u0103l a \u201etot ce-a fost \u015fi ce este\u201d, un dasc\u0103l pornit \u00een lume \u00eenc\u0103 de \u201e\u00eenv\u0103\u0163\u0103cel\u201d, deschiz\u0103tor de orizonturi nu la unul sau dou\u0103 obiecte, ci la tot ce cuprindeau \u201ecataloagele vremurilor\u201d… \u201ecopil fiind, prin \u015fcoli cutreieram … nu la un anumit obiect, ci la mai toate rubricile din cataloage … schimbate mereu prin \u015fcoli\u201d… Astfel, \u201ede voie sau de nevoie\u201d, dar mai ales de har \u015fi de d\u0103ruire, profesorul Gheorghe Ciobanu, a predat la 36 de \u015fcoli, 63 de obiecte \u015ftiin\u0163ifice, umanistice \u015fi artistice, \u00eencep\u00e2nd de la clasele primare \u015fi generale, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la nivelul liceal, postliceal \u015fi universitar… \u201ecunosc\u00e2nd monomul \u015fi atomul, g\u00e2ndirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi frumosul artistic\u201d. De la matematic\u0103 la religia predat\u0103 sub o form\u0103 \u201enemaiv\u0103zut\u0103\u201d cu ecua\u0163ii \u015fi rela\u0163ii, de la fizic\u0103 la filosofia tuturor posibilit\u0103\u0163ilor, de la chimie la istorii, de la plastic la portative, de la juridic la lirism, de la educa\u0163ie fizic\u0103 la meteorologie, limbi str\u0103ine, m\u0103\u015fti \u015fi topografie… Un univers de \u015ftiin\u0163e pentru un univers de cuno\u015ftin\u0163e \u015fi toate s-au \u00eengem\u0103nat, at\u00e2t de firesc, sub o complex\u0103 personalitate, cu o capacitate extraordinar\u0103 de a le transmite \u00eentr-o form\u0103 unic\u0103 \u015fi de neegalat.<\/p>\n

Tr\u0103itor al vremurilor \u00eennegurate, ale r\u0103zboiului, foametei, secetei, \u201eun episod ce-i apar\u0163ine doar sufletului s\u0103u\u201d, a \u015ftiut s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een toate doar frumosul, doar binele, av\u00e2nd capacitatea fenomenal\u0103 \u015fi-at\u00e2t de rar\u0103 de a dep\u0103\u015fi orice limite, terestre \u015fi universale, limitele umane \u00een primul r\u00e2nd, cunosc\u00e2nd doar \u201epre\u0163uirea pentru semeni, pe care i-a iubit\u201d. Iubirea de oameni, iubirea de frumos, de astral \u015fi univers, i-au deschis lumi \u201enem\u0103rginite de g\u00e2ndire\u201d d\u0103ruite \u201econtemporanilor\u201d s\u0103i.<\/p>\n

De la \u201eliceul adolescen\u0163ei\u201d sale, Roman-Vod\u0103, iese la pensie \u00een anul 1985, ca suplinitor, de\u015fi \u201enu a suplinit\u201d ci \u201ea creat\u201d mai mult ca oricare altul. …Dac\u0103 la contemporaneitate ne uit\u0103m, descoperim \u201eamatori\u201d ce \u015fi-au dep\u0103\u015fit \u201elimitele diplomale\u201d, adus-au noul \u015fi progresul, iar marile universit\u0103\u0163i au \u015ftiut s\u0103 le recunoasc\u0103 \u201edreptul\u201d. Ce-i drept, nu pe la noi se-nt\u00e2mpl\u0103 asemenea lucruri\u2026Pentru Profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu, jum\u0103tatea de secol petrecut\u0103 la \u201ecatedrele\u201d din \u015fcoli, acolo unde \u201eMuzele sunt cazate de c\u00e2nd lumea\u201d, a \u00eensemnat d\u0103ruire, pre\u0163uire ce i-au adus admira\u0163ia \u015fi respectul genera\u0163iilor \u015fi genera\u0163iilor de tineri care au avut marele noroc de a-\u015fi forma personalitatea la \u201eorele\u201d acestui dasc\u0103l de oameni \u015fi frumos.<\/p>\n

\u015ei chem\u0103rile nu s-au terminat ci au continuat printr-un firesc necesar de oameni pentru oameni. Dup\u0103 1989 este rechemat la catedr\u0103, pred\u00e2nd la Seminarele Ortodox \u015fi Franciscan \u015fi la Institutul Franciscan din Roman. Alte catedre, alte obiecte. \u015ei dasc\u0103lul a continuat d\u0103sc\u0103lia. O d\u0103sc\u0103lie ce continua \u015fi dincolo de pragul \u015fcolilor: pe la Conferin\u0163e, Congrese, locale, na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale, audi\u0163ii muzicale, cronici literare, cinematografice, vernisaje plastice\u2026 la Roman \u015fi dincolo de Roman. Un f\u0103urar \u00een toate, un \u201edemiurg\u201d, inovator, un vizionar, un \u00eemp\u0103timit d\u0103ruitor pentru oameni.<\/p>\n

\u00cen anul 2002, la 50 de ani de activitate la catedr\u0103, pentru domnul profesor Gheorghe A. M. Ciobanu a fost momentul \u00een care a hot\u0103r\u00e2t simplu \u201estop catedra\u201d…Dar nu… o alt\u0103 \u201ecatedr\u0103\u201d la alte \u201ecatedrale\u201d ale vie\u0163ii domniei sale de \u201ehomo creator\u201d, de noi \u015fi noi f\u0103uriri. O nou\u0103 cale se deschide, \u201eo nou\u0103 chemare\u201d: spre condei. Am\u00e2nat at\u00e2ta timp, acum se elibereaz\u0103 spre cuno\u015ftin\u0163a tuturor. Amintirea primei poezii, \u201eIarna\u201d, scris\u0103 la 6 ani, apoi scrierile adolescentine, nuvele, romane, literatur\u0103 SF, reviste, studii \u015ftiin\u0163ifice \u2013 \u201ealungate de neprev\u0103zutul\u201d crud al perioadei, au supravie\u0163uit \u00een mintea creatoare \u015fi sufletul sensibil, ca o \u201ecompensare\u201d. \u015ei-acum a venit momentul. Momentul eliber\u0103rii, d\u0103ruirii f\u0103uririlor ciobaniene, a comorilor celor mai de pre\u0163, c\u0103tre cei pe care-i iube\u015fte \u015fi-i pre\u0163uie\u015fte de-o via\u0163\u0103: oamenii. Daruri nepre\u0163uite, daruri pentru eternitate.<\/p>\n

De la poezie la proz\u0103, piese de teatru, eseuri, la treceri estetice prin artele roma\u015fcane, la interpret\u0103ri matematice ale juridicului, la viziunea filosofic\u0103 asupra Miori\u0163ei, la teme unice de dezvoltare muzical\u0103 … scriitorul Gheorghe A. M. Ciobanu, este un fenomen al anticipa\u0163iei, un maestru al condeiului. Scrieri de suflet, scrieri vizionare, scrieri pentru azi \u015fi m\u00e2ine. Amintim c\u00e2teva dintre scrieri:<\/p>\n

\u2013 Locul \u015fi Spiritul \u2013 Valori artistice la Roman;<\/p>\n

\u2013 Irimescu \u2013Statornicie \u015fi zbor;<\/p>\n

\u2013 Primii fiori;<\/p>\n

\u2013 Miori\u0163a \u2013 mit triadic;<\/p>\n

\u2013 Modelarea normativului juridic;<\/p>\n

\u2013 Mecena, Medic \u015fi Misionar \u2013 Teodorescu;<\/p>\n

\u2013 Mileniul trei pe portativ \u2013 \u00een 3 volume;<\/p>\n

\u2013 Scrieri \u2013 \u00een 5 volume.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, domnul profesor Gheorghe A. M Ciobanu, a publicat peste 2400 de articole, a colaborat cu aproximativ 65 de publica\u0163ii, a sus\u0163inut peste 3000 de conferin\u0163e cu diverse tematici, a prezentat sute de audi\u0163ii muzicale, membru \u00een diverse colective redac\u0163ionale. Pentru \u00eentreaga sa activitate de dasc\u0103l \u015fi pentru intensa implicare \u00een via\u0163a cultural\u0103 a primit numeroase recunoa\u015fteri, premii \u015fi distinc\u0163ii:<\/p>\n

\u2013 Medalia Muncii, Ordinul Muncii, Grada\u0163ia de merit<\/p>\n

\u2013 peste 60 de diplome \u201eOmnia Opera\u201d<\/p>\n

\u2013 Cet\u0103\u0163ean de Onoare al ora\u015fului Roman \u2013 1997<\/p>\n

\u2013 Membru \u201eHonorius Causa\u201d \u00een Senatul Conservatorului din Piatra \u2013 Neam\u0163<\/p>\n

\u2013 Pre\u015fedinte \u201eHonoriu Causa\u201d al Festivalului de Muzic\u0103 \u201eBagheta de Cristal\u201d, Roman<\/p>\n

\u2013 Membru \u00een Liga Scriitorilor.<\/p>\n

Dar cele mai de pre\u0163 recunoa\u015fteri sunt \u201eflorile umane\u201d, at\u00e2t de dragi domnului profesor, care s-au afirmat ca \u201eei\u201d \u015fi \u201e\u00eentre ei\u201d, \u201eei sunt\u201d ai profesorului Ciobanu a\u015fa cum domnia sa este \u201eal lor\u201d, dup\u0103 valorile transmise o via\u0163\u0103 de dasc\u0103lul care \u201eeste\u201d pentru \u201ea fi\u201d. Tr\u0103irile pe care le reg\u0103sim la genera\u0163ii \u015fi genera\u0163ii de tineri forma\u0163i la cunoa\u015fterea ciobanian\u0103, z\u00e2mbetele de mul\u0163umire, privirile de \u00een\u0163eles, de-atunci \u015fi de viitor. \u015ei-nt\u00e2lnim ades oameni ce spun, cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 emo\u0163ional\u0103 aproape mioritic\u0103, cu o mul\u0163umire de peste timp, cu satisfac\u0163ia c\u0103 au avut parte de cea mai bun\u0103 influen\u0163\u0103, cu m\u00e2ndria nedisimulat\u0103 c\u0103 au fost elevii \u201eDomnului Profesor\u201d… \u015fi-auzim gl\u0103suiri: … \u201emi-a fost profesor … m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 \u00een\u0163eleg muzica … m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 simt poezia … m-a \u00eenv\u0103\u0163at ecua\u0163iile … m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 respect istoria\u2026m-a \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 tr\u0103iesc \u201ea fi\u201d…m-a \u00eenv\u0103\u0163at\u201d… \u015ei Domnul Profesor continu\u0103 s\u0103 ne \u00eenve\u0163e … de art\u0103, de scriere, de muzic\u0103, de drag pentru drag … dragostea de frumos, de crea\u0163ie, de univers, de oameni.<\/p>\n

Un Dasc\u0103l care a dus la superlativ at\u00e2t de \u201esimplul\u201d \u201ea fi\u201d.\u201dA fost \u015fi a r\u0103mas un dasc\u0103l o \u201evia\u0163\u0103 \u00eentreag\u0103\u201d. Este Dasc\u0103lul, de ieri, de azi \u015fi pentru m\u00e2ine.<\/p>\n

Acesta ESTE Domnul Profesor Gheorghe A. M. Ciobanu.<\/p>\n

 <\/p>\n

Mihaela CIOBANU<\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie:<\/p>\n

Constantin Toni D\u00e2r\u0163u, Personalit\u0103\u0163i rom\u00e2ne \u015fi faptele lor, editura Venus,Ia\u015fi, 2011;<\/p>\n

Constantin Tom\u015fa, Un dic\u0163ionar al literaturii din jude\u0163ul Neam\u0163, editura Crigarux, Piatra Neam\u0163, 2014;<\/p>\n

Laurian Ante, O antologie a literaturii nem\u0163ene, editura Mu\u015fatinia, 2006.<\/p>\n

Colegiul \u201eNa\u0163ional Roman \u2013Vod\u0103\u201d \u2013 Treptele devenirii \u2013 140 de ani; coord. prof. Mihaela Tanovici, prof. Magdalena Dinela Anechi\u0163ei, edit. DOCUCENTER, Bac\u0103u, 2012<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sunt oameni despre care oric\u00e2t am vorbi sau oric\u00e2t am scrie nu este niciodat\u0103 destul pentru noi, ceilal\u0163i, ce dorim tot mai mult s\u0103-i cunoa\u015ftem. Sunt oameni a c\u0103ror via\u0163\u0103, oric\u00e2t de modest\u0103 \u015fi de cunoscut\u0103 ar fi, r\u0103m\u00e2ne mereu…<\/p>\n

Read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[14,66],"tags":[],"class_list":["post-4678","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-studii-si-sinteze","category-numarul-186"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4678","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=4678"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4678\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":4681,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/4678\/revisions\/4681"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=4678"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=4678"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=4678"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}