![\"06-ap187-](\"http:\/\/www.slineamt.ro\/apostolul\/wp-content\/uploads\/2016\/05\/06-ap187-foto1.jpg\")
<\/a>Dac\u0103 ar exista un calendar mai ciudat al personalit\u0103\u0163ilor literaturii universale, ziua de 23 aprilie de anul acesta ar trebui marcat\u0103 cu cinci stele, din tot at\u00e2tea posibile. E data la care comemor\u0103m prin conven\u0163ie (\u00een secolul al XVII-lea, Spania \u015fi Anglia nu foloseau acela\u015fi tip de calendar), dispari\u0163ia, \u00een urm\u0103 cu patru sute de ani a dou\u0103 nume cu rezonan\u0163\u0103 magic\u0103: Miguel de Cervantes Saavedra (29 septembrie 1547, Acala de Henares \u2013 22\/23 aprilie 1616, Madrid, Spania) \u015fi William Shakespeare (23 aprilie 1564 \u2013 23 aprilie 1616, Stratford-upon-Avon, Regatul Unit al Marii Britanii \u015fi al Irlandei de Nord). Sunt dou\u0103 personalit\u0103\u0163i care au marcat profund cultura lor na\u0163ional\u0103, fiind creatori de limb\u0103 \u015fi identitate na\u0163ional\u0103: limba spaniol\u0103 modern\u0103 a fost numit\u0103 \u201elimba lui Cervantes\u201d, iar Shakespeare a sporit engleza uzual\u0103 de la c\u00e2teva sute, la peste 20-25.000 de cuvinte, pun\u00e2nd \u015fi bazele limbii literare. Dar, dincolo de aceste banalit\u0103\u0163i \u015fi aproxim\u0103ri, decisiv\u0103, \u00een ambele cazuri, este opera.<\/p>\nPoreclit \u015fi \u201eCiungul de la Lepanto\u201d, Cervantes a avut o via\u0163\u0103 aventuroas\u0103, a fost prizonier de r\u0103zboi la turci \u015fi a f\u0103cut, din diverse alte motive mult\u0103 \u00eenchisoare, unde, se spune, a \u015fi \u00eenceput s\u0103 scrie. Altminteri, \u00een libertate, Cervantes, care iubea teatrul, se sim\u0163ea bine \u00een compania actorilor \u015fi a scris mult pentru ei, dar n-a prea avut noroc; piesele sale n-au rezistat epocii, nici timpului. Maniera clasic\u0103 \u00een care scria teatru a fost spulberat\u0103 de nonconformismul lui Lope de Vega care s-a instalat lejer \u00een fotoliul (comod, dar comun) al unui dramaturg bine cotat p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. \u00cens\u0103 \u201eEl ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha\u201d, considerat primul roman modern, r\u0103m\u00e2ne una dintre operele de c\u0103p\u0103t\u00e2i ale literaturii timpurilor. Dup\u0103 acest roman de nelipsit \u00een nici o bibliotec\u0103 \u015fi tradus \u00een mai toate limbile (se spune c\u0103 primul-ministru israelit David Ben Gurion ar fi \u00eenv\u0103\u0163at spaniola ca s\u0103-l poat\u0103 citi \u00een original) s-au f\u0103cut o mul\u0163ime de ecraniz\u0103ri, adapt\u0103ri, dramatiz\u0103ri, imposibil de citat sau ierarhizat. Mie \u00eemi place \u00eens\u0103 muzicalul \u201eOmul de la Mancha\u201d, cu Peter O’Toole \u015fi Claudia Cardinale, dup\u0103 cum \u00eemi place dramatizarea f\u0103cut\u0103 de Yves Jamiaque, \u201eDon Quijote\u201d, nejucat\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een Romania, dar existent\u0103 \u00een biblioteca Teatrului Tineretului din Piatra \u2013 Neam\u0163. \u015ei \u00een alte biblioteci, desigur. Zic \u015fi eu, a\u015fa, ca omu’\u2026<\/p>\n
\u00cen Rom\u00e2nia, Poetul de pe Avon, a fost tradus devreme, jucat \u015fi iubit mult. Replicile sale celebre: E ceva putred \u00een Danemarca\u2026, Ofelia, du-te la m\u0103n\u0103stire…, A fi sau a nu fi, aceasta-i \u00eentrebarea\u2026 S\u0103rmane Yorick\u2026 Vorbe, vorbe, vorbe \u2013 ca s\u0103 cit\u0103m numai din Hamlet \u2013 au devenit locuri comune, aidoma altora asimilate deja \u00een limbajul cotidian: Lumea \u00eentreag\u0103 e o scen\u0103 \u015fi to\u0163i oamenii sunt actori\u2026, Mult zgomot pentru nimic\u2026 Actorii nu sunt dec\u00e2t cronica prescurtat\u0103 a vremurilor \u015f.a.<\/p>\n<\/a>R\u0103sf\u0103\u0163at cu apelativul \u201eLeb\u0103da de pe Avon\u201d, Shakespeare a fost un poet \u015fi dramaturg respectat la vremea lui, dar cu o reputa\u0163ie mereu ascendent\u0103, \u00eentr-o curs\u0103 pe care, enervat, George Bernard Shaw a numit-o \u201eidolatrizarea lui Shakespeare\u201d. Piesele lui de teatru r\u0103m\u00e2n c\u00e2t se poate de actuale ast\u0103zi \u015fi sunt permanent studiate, jucate \u015fi reinterpretate \u00een diverse contexte culturale \u015fi politice \u00een \u00eentreaga lume. Polonezul Jan Kott a scris prin anii ’60 ai secolului trecut o carte intitulat\u0103 \u201eShakespeare, contemporanul nostru\u201d, carte valabil\u0103 \u00eenc\u0103 \u2013 un argument care m\u0103 face s\u0103 cred c\u0103, oric\u00e2t de tare va fi masacrat \u015fi r\u0103st\u0103lm\u0103cit, Shakespeare va r\u0103m\u00e2ne contemporanul nostru \u00eenc\u0103 mult\u0103 vreme. De\u015fi, se pare, \u201eGalaxia Gutenberg\u201d pierde tot mai mult teren \u00een fa\u0163a \u201eGalaxiei Marconi\u201d. Punct.<\/p>\n