<\/p>\n
* 1\/1940 \u2013 n. Ioni\u0163\u0103 Ichim, la Boghe\u015fti, Bac\u0103u, profesor universitar doctor \u00een geografie (1973), cercet\u0103tor. A absolvit Facultatea de Geografie a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene (1965). Stabilit la Piatra-Neam\u0163 (1988), cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u201eStejarul\u201d. A fost membru al mai multor societ\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate (Marea Britanie, Japonia), al Comitetului de redac\u0163ie a Analelor Universit\u0103\u0163ii \u201eValahia\u201d din T\u00e2rgovi\u015fte, membru referent al Revistei \u201eCatena\u201d din Amsterdam, vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Geomorfologilor din Rom\u00e2nia, membru fondator al Asocia\u0163iei Interna\u0163ionale de Control a Eroziunii Solului, de Geomorfologie din Manchester \u015fi din Japonia, vicepre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Geomorfologilor din Rom\u00e2nia. Autor a peste 200 de lucr\u0103ri publicate, din care 50 \u00een str\u0103in\u0103tate, organizator al Simpozionului Na\u0163ional Interdisciplinar \u201eProvenien\u0163a \u015fi efluen\u0163a aluviunilor\u201d, Premiul Academiei Rom\u00e2ne \u201eGheorghe Murgoci\u201d, titlul de Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 4\/1881 \u2013 n. Ernest Grin\u0163escu, la Petricani, Neam\u0163 (d. 1977, Bucure\u015fti), inginer, economist. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d din Piatra-Neam\u0163, \u015ecoala Superioar\u0103 de Agricultur\u0103, licen\u0163iat \u00een drept, doctor \u00een \u015fti\u00adin\u0163e economice, Strasbourg, Fran\u0163a (1931) \u015fi \u00een drept, Bucure\u015fti (1936). Profesor la \u015ecoala Superioar\u0103 de Horticultur\u0103, a fost director general \u00een Ministerul Agriculturii \u015fi al Cadastrului \u015fi pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii de Horticultur\u0103. Autor a numeroase studii \u015fi articole de economie agrar\u0103. A condus pagina agrar\u0103 a cotidianului \u201eUniversul\u201d \u015fi a \u00eenfiin\u0163at Biblioteca Agricol\u0103 Popular\u0103.<\/p>\n
* 4\/1923 \u2013 n. Paul Vasiliu, la Piatra-Neam\u0163, profesor de filosofie, psihologie, pedagogie, inginer, inspector \u015fcolar, profesor la \u015ecoala Medie Nr. 1 de B\u0103ie\u0163i (azi, Colegiul Na\u0163ional \u201ePetru Rare\u015f\u201d, 1954-1955), profesor (1969-1970; 1972-1983; 1992-1996) \u015fi director (1974-1975) al Liceului Pedagogic, al Grupului \u015ecolar de Chimie (azi, Colegiul Tehnic \u201eGheorghe Cartianu\u201d (1965-1968), toate din Piatra-Neam\u0163, om de o aleas\u0103 cultur\u0103, autor a numeroase articole publicate \u00een presa central\u0103 de specialitate \u015fi \u00een publica\u0163iile locale, precum \u015fi al \u201eMonografiei \u015ecolilor Normale din Piatra-Neam\u0163 1912-2002\u201d (2002). LA MUL\u0162I ANI, DOMNULE PROFE\u00adSOR!<\/p>\n
* 6\/1967 \u2013 n. Daniel-Ioan T\u0103taru, la Piatra-Neam\u0163, profesor universitar dr. (1992), matematician. A absolvit Liceul \u201ePetru Rare\u015f\u201d (1985) \u015fi Facultatea de Matematic\u0103 din Ia\u015fi (1990), cu o lucrare despre ecua\u0163iile Hamilton-Jacobi \u00een spa\u0163ii Banach, premiat\u0103 cu Premiul \u201eGheorghe \u0162i\u0163eica\u201d al Academiei Rom\u00e2ne de \u015etiin\u0163e (1994). S-a remarcat la olimpiadele interna\u0163ionale (Premiul I la Praga, 1985, \u015fi Helsinki,1990). A plecat \u00een S. U. A., pred\u0103 la mai multe universit\u0103\u0163i, parcurg\u00e2nd ierarhia universitar\u0103, \u015fi, \u00een prezent, este profesor de matematic\u0103, la Universitatea Berkeley din California. Societatea American\u0103 de Matematic\u0103 i-a acordat \u201eB\u1ed9her Memorial Prize\u201d (2002); membru de onoare al Institutului de Matematic\u0103 al Academiei Rom\u00e2ne de \u015etiin\u0163e \/2004); declarat cercet\u0103tor al Funda\u0163iei \u201eSimons\u201d, pentru urm\u0103torii cinci ani (2013); primit \u00een Academia American\u0103 de Arte \u015fi \u015etiin\u0163e din S. U. A. (23. 04. 2014). Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Municipiului Piatra-Neam\u0163 (2013). LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 9\/1946 \u2013 n. Vladimir Vlas (Vlad Vlas), la Cigoreni, Orhei, Basarabia, stabilit la Piatra-Neam\u0163, profesor, prozator, eseist. A fost \u015feful Direc\u0163iei de Cultur\u0103 din Raionul Dondo\u015feni (Republica Moldova), redactor-\u015fef al Revistei \u201eAurora\u201d din Criuleni, apoi al primei reviste independente, \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u201eCasa \u015fi gr\u0103dina\u201d din Chi\u015fin\u0103u \u015fi redactor la Editura \u201eLitera\u201d. Colabor\u0103ri: \u201eAntiteze\u201d; \u201eApostolul\u201d; \u201eLimba rom\u00e2n\u0103\u201d; \u201eLiteratura \u015fi arta\u201d (Chi\u015fin\u0103u); \u201eMonitorul\u201d de Ia\u015fi \u015fi de Neam\u0163. Volume: \u201eCuleg\u0103torii stropilor de soare\u201d; \u201eBasarabia acum\u201d; \u201eCricova \u2013 \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia subteran\u0103 a vinului\u201d; \u201eS(c)lavul din mine\u201d; \u201eChemarea regatului spart\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 10\/1947 \u2013 n. Mircea Zaharia, la Muncelul de Sus, Ia\u015fi. Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filologie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, 1970. Membru al UNITER (Uniunea Oamenilor de Teatru) \u015fi al Uniunii Ziari\u015ftilor Profesioni\u015fti din Rom\u00e2nia. Redactor-\u015fef al seriei noi a revistei Apostolul (martie 1999-prezent). LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 10\/1971, d. Mihail Jora, la Bucure\u015fti, compozitor, dirijor (n. 2. 08. 1891, Roman.)<\/p>\n
* 12\/1938 \u2013 n. Elena Florescu, la Pa\u015fcani, Ia\u015fi, etnolog, documentarist, publicist. Absolvent\u0103 a Facult\u0103\u0163ii de \u015etiin\u0163e Naturale-Geografie din Ia\u015fi (1959), doctor \u00een istorie (1998), muzeograf la Muzeul de \u015etiin\u0163e Naturale; \u015fef de sec\u0163ie, la Muzeul Etnografic al Jude\u0163ului Neam\u0163; a organizat \u015fi coordonat \u201eT\u00e2rgul Na\u0163ional al Me\u015fterilor Lemnari\u201d (T\u00e2rgu Neam\u0163, 1992-1999); peste 30 de comunic\u0103ri la sesiunile \u015ftiin\u0163ifice; a cercetat particularit\u0103\u0163ile culturii populare la catolicii din jude\u0163ele Neam\u0163 \u015fi Bac\u0103u; consultant \u015ftiin\u0163ific la Asocia\u0163ia \u201eEcoforest\u201d Neam\u0163. A debutat cu \u201ePortul popular din Zona Neam\u0163\u201d (1973). Alte c\u0103r\u0163i: \u201eArhitectura popular\u0103 din Zona Neam\u0163\u201d; \u201eTradi\u0163ii populare de pe Valea Bistri\u0163ei\u201d; \u201eTextile populare de cas\u0103 din Zona Neam\u0163\u201d, \u201eBiserici vechi de lemn din \u0162inutul Neam\u0163\u201d. Titlul de Excelen\u0163\u0103, \u201eDiploma de Onoare \u015fi Medalia de Aur\u201d, decernate de c\u0103tre A. O. \u015e. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 13\/1954 \u2013 n. Gabriela-Doina Matas\u0103-Malty, la Piatra-Neam\u0163, scriitoare. A absolvit Facultatea de Filologie din Bucure\u015fti \u015fi \u015ecoala de Comer\u0163 Exterior. Stabilit\u0103 \u00een Fran\u0163a (1980). Scrieri: \u201eAu \u2013 De la ales chemains\u201d, poezii; \u201eEn entandant P\u00e8curenil\u201d, roman. Premiile \u201eJeaux Floroux de Beance\u201d \u015fi \u201eArte et poesie\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 14\/1936 \u2013 n. S\u0103vel Matache, la Vidra, Vrancea, inginer chimist. A absolvit Facultatea de Chimie Industrial\u0103 din Bucure\u015fti (1958), doctor \u00een inginerie chimic\u0103 (1985), inginer tehnolog, \u015fef de laborator (1958-1979), director al Centrului de Cercet\u0103ri pentru Fibre Chimice S\u0103vine\u015fti, autor a peste 150 de articole, studii, comunic\u0103ri prezentate la reuniuni \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi din str\u0103in\u0103tate; peste 40 de inven\u0163ii brevetate. A ob\u0163inut Premiul \u201eNicolae Teclu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne cu lucrarea \u201eNou procedeu de prelucrare a amestecurilor gazoase cu con\u0163inut de oxizi de azot\u201d. Men\u0163ionat \u00een \u201eDic\u0163ionarul interna\u0163ional al speciali\u015ftilor\u201d. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 16\/1892, d. Melchisedec \u015etef\u0103nescu, la Roman, episcop, c\u0103rturar (n. 15. 02. 1823, G\u00e2rcina, v. fi\u015fa lunii februarie.)<\/p>\n
* 17\/1901 \u2013 n. Eugenia Soru, la Piatra-Neam\u0163 (d. 26. 11. 1988, Ia\u015fi), biochimist, membru corespondent al Academiei Rom\u00e2ne (1955) \u015fi al mai multor societ\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifice din \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate. Cursuri primare \u00een ora\u015ful natal, liceale \u015fi Facultatea de Chimie (1922) la Ia\u015fi, doctor \u00een chimie (1924), \u015fi-a des\u0103v\u00e2r\u015fit preg\u0103tirea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate: la Strasbourg (1925), Frankfurt pe Main \u015fi Londra (1934). A parcurs diferite trepte, de la preparator, \u015fef de laborator (1944-1955), \u015fef de departament, \u015fef de laborator de enzimologie, la Institutul Cantacuzino \u015fi conferen\u0163iar la Facultatea de Medicin\u0103 din Bucure\u015fti. (1969). Membr\u0103 a Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale (1969) \u015fi a Societ\u0103\u0163ii de Chimie Biologic\u0103 din Paris. Distins\u0103 cu Premiul de Stat (1954). Zeci de studii \u00een nume propriu \u015fi \u00een colaborare.<\/p>\n
* 17\/1906 \u2013 n. Constantin Romanescu, la Grin\u0163ie\u015f, Neam\u0163 (d. 1990, Dreptu, Poiana Teiului, Neam\u0163), publicist \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor de excep\u0163ie, apreciat de Mihail Sadoveanu (\u201ePatriotism. Opera unui modest \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor\u201d, \u00een \u201eDiminea\u0163a\u201d, 2. 01. 1937). A absolvit \u015ecoala Normal\u0103 \u201eVasile Lupu\u201d din Ia\u015fi (1924) \u015fi a func\u0163ionat la \u015fcoli din jude\u0163ele T\u00e2rnava Mic\u0103, Ciuc, apoi \u00een Neam\u0163 (Grin\u0163ie\u015ful Mare, 1928-1931 \u015fi satul Dreptu). A construit local de \u015fcoal\u0103, a amenajat un muzeu de \u015ftiin\u0163e naturale, un atelier, un laborator de fizic\u0103 la \u015ecoala din Dreptu, Poiana Teiului. Colaborator la \u201eRevista de pedagogie\u201d.<\/p>\n
* 20\/1939 \u2013 n. Georgeta Simon-Bota-Botescu, la Bozieni, Dulce\u015fti, azi, Ruginoasa, Neam\u0163, contabil\u0103, prozatoare, absolvent\u0103 a Liceului \u201eGeor\u00adge Bacovia\u201d din Bac\u0103u. S-a stabilit la Piatra-Neam\u0163. A debutat cu romanul \u201eMireasma clipelor de via\u0163\u0103 sau Manuscrisul cu \u015firet albastru\u201d \u00een 2006, dup\u0103 care a urmat un al doilea roman, \u201eUltima doamn\u0103\u201d \u00een 2010. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
* 21\/1936 \u2013 n. Constantin Cucu, la Solon\u0163, Bac\u0103u. Ziarist.(d.22.02.2016) Absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Filosofie\u2013 sec\u0163ia ziaristic\u0103 \u2013 Bucure\u015fti (1958). Reporter la Ziarul, ,Ap\u0103rarea patriei\u201d, profesor \u015fi director de \u015fcoal\u0103 la Zeme\u015f, Bac\u0103u (1961-1966), director al Casei de Cultur\u0103 din Moine\u015fti (1966-1967), \u015fef de sec\u0163ie la Ziarul, ,Ceahl\u0103ul\u201d (1968-1974), inspector cu probleme de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la U. J. C. M. Neam\u0163 (1974-1989), consilier principal la Bibliopolis S. A. Piatra-Neam\u0163 (dup\u0103 1989), redactor-\u015fef al Revistei, ,Asachi\u201d (1991-2005), redactor \u015fef al s\u0103pt\u0103m\u00e2nalului \u201eInforma\u0163ia Prim\u0103riei\u201d, Piatra-Neam\u0163 (1996-2002). Autor al volumului de povestiri, ,\u00cen volbura apelor\u201d.<\/p>\n
* 23\/1871 \u2013 n. Garabet Ibr\u0103ileanu, la T\u00e2rgu-Frumos (d. 11. 03. 1936, Bucure\u015fti), critic, istoric \u015fi teoretician literar, prozator. Numele s\u0103u este legat de Roman, pentru c\u0103 aici a urmat gimnaziul (1883-1887), tat\u0103l s\u0103u fiind administrator de mo\u015fie \u00een zon\u0103, apoi slujba\u015f \u00een ora\u015ful dintre Moldova \u015fi Siret. A \u00eenfiin\u0163at Societatea \u201eOrientul\u201d (cu Raicu Ionescu-Rion \u015fi al\u0163i colegi de liceu), redacteaz\u0103 Revista \u201e\u015ecoala nou\u0103\u201d, \u00eempreun\u0103 cu Panait Mu\u015foiu \u015fi Eugen Vaian, unde public\u0103 primele versuri, note de lectur\u0103, comentarii despre art\u0103 \u015fi traduceri, semn\u00e2nd \u015fi cu pseudonimul Cezar Vraja.<\/p>\n
* 25\/1936 \u2013 n. Constantin Filimon, la Piatra-Neam\u0163 (d. august 2013), artist plastic. Absolvent al Institutul de Arte Plastice \u201eNicolae Grigorescu\u201d, Bucure\u015fti (1967). Din 1978, profesor de desen la \u015fcoli din Neam\u0163. A lucrat pictur\u0103 monumental\u0103, religioas\u0103, pentru bisericile din Z\u0103podeni (Ia\u015fi), Muncel (Alba), Dr\u0103ge\u015fti (Bihor), Ver\u015fe\u015fti (Neam\u0163), Tigveni B\u00e2rse\u015fti (Arge\u015f). A participat la Saloane \u015fi Bienale de grafic\u0103 \u00een Bucure\u015fti (1971-1978) \u015fi \u00een expozi\u0163ii colective \u015fi personale la Piatra-Neam\u0163 (1981-1994). A expus \u00een S. U. A. \u015fi Canada (1980-1997), apoi \u00een Mexic, Ungaria, Fran\u0163a, India \u015fi Venezuela.<\/p>\n
* 26\/1896 \u2013 n. Aurel B\u0103e\u015fu, la F\u0103lticeni (d. 24. 08. 1928, Piatra-Neam\u0163), artist plastic. A urmat \u015ecoala de Belle Arte din Ia\u015fi, apoi, cu sprijinul lui G. T. Kirileanu \u015fi al lui D. Lalu, studiaz\u0103 la Roma. \u00cenc\u0103 din timpul studen\u0163iei este distins cu Premiul pentru Desen al Academiei Rom\u00e2ne (1915). Particip\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een luptele de la Oituz \u015fi Cire\u015foaia (1917). \u00centors din Italia, \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 o c\u0103su\u0163\u0103 \u00een Piatra-Neam\u0163 (azi, pe Strada \u201eIon Creang\u0103\u201d). \u00cen 1926, c\u0103l\u0103tore\u015fte \u00een Fran\u0163a, Slovenia \u015fi Ungaria. Prin crea\u0163ia sa, marcat\u0103 de influen\u0163a lui Nicolae Grigorescu, apoi prin aura sa romantic\u0103 \u015fi cantonarea \u00een impresionism, r\u0103m\u00e2ne unul dintre pictorii importan\u0163i stabili\u0163i la Piatra-Neam\u0163.<\/p>\n
* 28\/1936 \u2013 n. Mircea-Eduard B\u0103lan, la Bucure\u015fti, profesor, istoric literat, eseist. Absolvent al \u015ecolii Nr. 1 \u201eAnton Pann\u201d, al Liceului \u201eCuza-Vod\u0103\u201d din Hu\u015fi, al Facult\u0103\u0163ii de Teologie din Bucure\u015fti \u015fi al Facult\u0103\u0163ii de Filologie din Ia\u015fi. A predat \u015fi a \u00eendeplinit func\u0163ia de director la \u015ecoala General\u0103 din Comuna Ta\u015fca, Neam\u0163, transferat la Liceul Pedagogic \u201eGheorghe Asachi\u201d (1976-1981) \u015fi la Liceul Teoretic \u201eCalistrat-Hoga\u015f\u201d (1981 \u2013 p\u00e2n\u0103 la pensionare), ambele din Piatra-Neam\u0163. A debutat editorial cu volumul \u201eCostache Negruzzi \u2013 \u00abAlexandru L\u0103pu\u015fneanu\u00bb\u201c (1996), urmat de dou\u0103 eseuri: \u201eEtape \u00een receptarea operei lui Ion Creang\u0103\u201d, \u201eMetafor\u0103, simbol, mit \u00een poezia eminescian\u0103\u201d \u015f. a. Autor de studii didactice ap\u0103rute \u00een publica\u0163ii centrale \u015fi locale. LA MUL\u0162I ANI!<\/p>\n
<\/p>\n
Constantin TOM\u015eA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
* 1\/1940 \u2013 n. Ioni\u0163\u0103 Ichim, la Boghe\u015fti, Bac\u0103u, profesor universitar doctor \u00een geografie (1973), cercet\u0103tor. A absolvit Facultatea de Geografie a Universit\u0103\u0163ii ie\u015fene (1965). Stabilit la Piatra-Neam\u0163 (1988), cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific la Sta\u0163iunea de Cercet\u0103ri \u201eStejarul\u201d. A fost membru…<\/p>\n